gorbaciov, mihail sergheevici gorbaciov

Cristian Niculescu - Mergeți cu bine, tovarășe Mihail Sergheevici, pe drumul pe care l-ați pavat cu bune intenții!

Pe atunci eram parte a tineretului în adidași sau generația în blugi a regimului comunist. (Oricât nu ne place, Păunescu a inventat termenul). Iubeam rockul și îmi iubeam pletele prinse cu agrafe la serviciu – parte a mirajului occidental și semnul clar al rebeliunii față de regim. Îl uram pe Ceaușescu, țăranul incult pe care-l consideram sursa tuturor relelor și lipsei noastre de libertate. Aveam rude fugite în străinătate, de la care primeam pachete cu miraj occidental: cosmetice vest-germane, ciocolată elvețiană, gumă de mestecat americană, cafea braziliană prelucrată și ambalată occidental, ba chiar și un video (Telefunken) care se vindea, pe piața neagră, la prețul unei Dacii 1300 din vremea aia. La video ăla vedeam filme piratate, în care Rambo și americanii, în general, îi băteau pe ruși de se kkau pe ei. La radio ascultam propaganda de la Europa Liberă și Vocea Americii ca să-mi întăresc convingerile antiregim și admirația față de mărețul Occident, tărâmul libertății și fericirii absolute – așa credeam.

Așa că apariția lui Gorby, noul lider al URSS, mi s-a părut o lumină. Noi, ăștia, generația în blugi a regimului comunist, întrevăzusem salvarea și toți eram pe buze, ca un freamăt, cu perestroika și glasnost. Adică restructurarea statului sovietic, tătucul blocului comunist, și transparență în politicile statului și partidului sovietelor. Cine nu știe, să se documenteze, nu stau să detaliez:

Valul provocat de Mihail Sergheevici, cu perestroika și glasnost, a generat revoluțiile din statele comuniste, soldate cu prăbușirea acestor regimuri, ajutată din umbră și de eternul KGB, pe mână cu CIA și serviciile germane, franceze sau maghiare, după caz. Acum știm că securiștii estici și-au dat mâna cu securiștii vestici ca să răstoarne colosul sovietic (cu complicitatea lui Gorby), respectiv „să elibereze” țările ulterior devenite piețe de desfacere și surse de materii prime sau achiziții economice ieftine pentru Vestul întrupat ca UE. Dar atunci nu știam asta, vedeam în fața ochilor doar prosperitatea capitalistă, printr-un efect de Fata Morgana.

Azi, când am suficiente perechi de blugi ieftini, rock la discreție și ciocolată cu rețetă inferioară, pentru est-europeni, am înțeles că prosperitatea visată e doar o formă poleită de neocolonialism. O formă de extorcare sau exploatare care acum a dat de fundul sacului oamenilor ce produc bogăția, fiindcă elitele și-au descoperit jucăria AI și controlul perfect. Ce folos să ai atâția sclaveți care pot deveni imprevizibili și revoltați și să fie nevoie să tot schimbi strategia și să le învelești mereu regimurile totalitare într-o poleială democratică? Devine obositor și de aceea elitele au făurit dictatura digitală, tehnocrația pe care le nouveau mouton o s-o behăie fericită. Soma din Brave New World a lui Huxley… sau pe acolo.

Ei bine, defunctul tovarăș Mihail Sergheevici Gorbaciov este pionierul celor ce ni se întâmplă azi, în calitate de co-părtaș la căderea metaforicei cortine de fier. Drumul spre iad e pavat cu bune intenții, iar Gorby a știut, a tăcut și a făcut asta tot timpul.

Pare că spre finalul vieții, Gorby a realizat ceea ce a comis, denunţând „triumfalismul” americanilor și NATO.

https://www.hotnews.ro/stiri-international-25762870-ultimul-interviu-lui-mihail-gorbaciov-americanilor-urcat-cap.htm

Deși poate că a fost doar un reflex de critică tovărășească, globalistă. Am îndoieli dacă nu cumva și-a jucat rolul de polițist bun până la capăt, care, vezi Doamne, n-a realizat consecințele destrămării lumii bipolare.

Mergeți cu bine, tovarășe Mihail Sergheevici, pe drumul pe care l-ați pavat (cu bune intenții)! La capăt vă așteaptă o primire călduroasă de la comitetul de draci coordonat de tovarășul Ceaușescu… asta în cazul în care și el a primit repartiție în iad, multă lume a început să-l vadă în purgatoriu…

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Niculescu.

muntii de coral dobrogea, dobrogea

Munții de coral de la Crucea, Dobrogea

„pe fundul fostei mări, lângă şoseaua spre litoral, pe aici au trăit renul şi vulpea polară..”

de Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Florin Panait (Bucureşti)

În mările calde trăiesc niște animăluțe – la corali ne referim – care se adună în colonii cu aspect de pomișori; cu timpul, pe măsură ce coloniile se dezvoltă, pomișorii se transformă în structuri care pot avea zeci sau sute de metri în diametru și înălțime. Scheletul coralilor este calcaros, de culoare roșie sau albă, și este apreciat la confecționarea diverselor podoabe.

Învecinarea coloniilor dă uneori naștere altor forme de dimensiuni importante, numite atoli, care pot ajunge la zeci de kilometri în diametru și la înălțimi semnificative. În centrul atolilor se află o scobitură care uneori poate avea sute de metri în diametru și adâncime.

Fund de mare la Gura Dobrogei

La nord-vest de Constanța este localitatea Gura Dobrogei (vezi harta 1, extras cu actualizări din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București, Direcția Tipografică Militară, 1993), iar la nord-vest de Gura Dobrogei se află așezarea Cheia.

harta 1, dobrogea

Harta 1 (cu roșu, șosea asfaltată; cu galben, drum pietruit; cu negru, drum pe pământ/„la negru”).

harta 2, dobrogea

Harta 2, zona speologică Cheia. (extras din Programul excursiilor – Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993)

Dobrogea este împărțită, urmare a frământărilor geologice, în trei unități morfostructurale, prin rupturi ale scoarței terestre, lungi de zeci de kilometri și adânci de sute de metri (falii), cu direcție vest-est.

La Cheia ne aflăm pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins între falia Peceneaga – Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunării, la 48 km nord de orașul Hârșova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud față de localitatea Slava Rusă) și falia Capidava – Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunării, la 22 km nord de orașul Cernavodă; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanța).

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava

Dobrogea Centrală este deluroasă, altitudinile maxime, care depășesc nu des și doar cu puțin 200 de metri fiind deosebit de atractive dacă le cercetăm de aproape. Rocile de bază sunt șisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) – cele mai vechi roci care apar pe teritoriul României, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani vârstă) și Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertură discontinuă de loess (rocă cimentată din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru).

culmea moroianu

Dealul Bujorilor de pe Culmea Moroianu

La sud de localitatea Cheia curge – venind spre așezare – prin cheile străbătute și de șoseaua asfaltată Târgușor-Cheia, apa cu același nume (denumirea de Valea Seacă care apare pe harta 1 poate că a provenit de la cei care nu au observat în întregime elementele de relief). Bazinul superior al Văii Cheia este încă insuficient cunoscut și descris; acolo se află un relief interesant, puternic denivelat; câteva drumuri „la negru”, cum spun localnicii, referindu-se la căile de pământ/direct pe pământ, pornesc din perimetrul localității Mireasa către direcția localității Cheia.

Versanții Văii Cheia (Valea Canara pe hărțile mai vechi; vezi și harta 2) aflați pe marginea șoselei Târgușor-Cheia, la sud de localitatea Cheia, au formă de faleze calcaroase, abrupte, fragmentate de mici văi afluente. Pereții sunt modelați cu șănțulete (lapiezuri) specifice rocii calcaroase.

Valea Cheia, dobrogea

Versantul drept geografic al Văii Cheia. Coloniile de corali se înșiră de-a lungul șoselei Târgușor-Cheia; pe unii dintre pereți se află trasee de escaladă, la fel ca și pe malul stâng al văii.

O plimbare de 30-90 minute pe versanții Văii Cheia, pe la 30-50 de metri înălțime față de talvegul și apa care meandrează, ne descoperă mult mai frumos și larg locurile. Pe versantul stâng geografic al văii putem găsi înflorite, la jumătatea lunii februarie, alături de alte plante și două feluri de brândușe (una albă, alta galbenă).

Muncelul Turcoaia, Munții Măcin Hercinici Insulari

Muncelul Turcoaia, Munții Măcin Hercinici Insulari

Săpăturile făcute de Institutul de Speologie în peșteri și adăposturi sub stâncă pe Valea Cheia, dar și în vecinele ei de hidrografie, Visterna și Casimcea (vezi harta 2), în anii 1956-1981, au arătat că depozitele fosilifere s-au acumulat aici într-o perioadă mai mare de 700.000 ani, interval sfârșit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna găsită în săpături era caracteristică stepelor din estul Europei și Asia Centrală, dovedind migrații dinspre nord (ren, vulpe polară etc.) și sud.

Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei

Din Peștera La Adam, aflată pe Valea Visterna, au fost recoltate și unelte folosite cândva de cei care au trăit sau au trecut pe aici, începând cu perioada pietrei cioplite cu vârf și muchii (premusteriene) până la piese din epoca romană (o parte sunt expuse în Muzeul de arheologie din Constanța) (un loc amplu este dedicat Peșterii La Adam și la Muzeul de Geologie din București).