ioan ianolide

Ioan Ianolide - Ideile revoluţionare se proliferează prin nucleele oculte pregătite din timp în toată Europa

Dacă Hristos desfăşoară în istorie puterile Sale mântuitoare, satana are şi el fii săi, care dezvoltă forţele antihristice.

Dacă în evul mediu antihrist era dominat, în epoca renascentistă el a profitat de toate fisurile lumii creştine şi le-a încurajat, pregătindu-şi forţele pentru ofensiva spre putere din epoca modernă. Totul era conceput ocult şi oamenii erau pregătiţi, gata să iasă la suprafaţă.

Prima mare ofensivă apocaliptică a fost în Revoluţia franceză, antihristică, criminală şi tiranică, dar prezentată ipocrit sub ideile de libertate, egalitate şi fraternitate Ea a reuşit pentru că nobilimea franceză n-a avut puterea necesară să apere valorile pe care se ridicaseră străbunii. Ea a reuşit pentru că a ştiut să speculeze idei mari în scopuri oculte. Mulţi intelectuali de clasă au fost atraşi de idei, iar masele au fost antrenate de anarhism şi nihilism.

Odată Revoluţia declanşată, sunt ucişi nu numai regi şi nobili, dar şi creştini, preoţi şi călugări. Puterea îşi face singură dreptate şi proclamă dreaptă propria ei nelegiuire, calomniind creştinismul. Intoleranţa de care este acuzată creştinătatea e de fapt reacţia destul de timidă şi ineficace a formelor tradiţionale la formele revoluţiei.

Ideile revoluţionare se proliferează prin nucleele oculte pregătite din timp în toată Europa. Rând pe rând, prin revoluţii sau războaie, cad statele ce mai păstrau oarecare orânduire creştină.

Revoluţionarii francezi se măcelăresc între ei. După acţiuni şi reacţiuni, profitorii revoluţiei franceze se dovedesc burghezii.

Societatea burgheză proaspăt impusă practică un tip nou de sclavaj şi imperialism. Puterea revine aurului, fără scrupule şi fară limite. Căci în spatele unei false democraţii, burghezia guvernează lumea modernă prin interesele ei economice.

Politica europeană trece de sub influenţa Bisericii sub influenţa ocultei antihristice. Biserica e prigonită, batjocorită, calomniată şi discreditată. E împinsă la marginea vieţii sociale, interzisă uneori, dominată cel mai adesea de centrele de putere cucerite de forţele antihristice. În mod artificial, credinţa e înlocuită cu ştiinţa.

Statele se secularizează. Materialismul cucereşte spiritualitatea lumii. Libertinajul trece de la imoralitate (contra moralității) la amoralitate (care nu cunoaște noțiunea moralității). Liberalismul legiferează specula. Se ajunge la robia de tip modern, economică. Burghezia nu mai are onoare şi nici credinţă, ci numai interese. Ipocrizia este sistematizată. Şi toate acestea în deruta tot mai mare a creştinătăţii. Incapabilă de a recuceri puterea, creştinătatea se mulţumeşte cu un rol corectiv, inofensiv şi neutru, care convenea puterii burgheze.

Şi totuşi, burghezia este silită să lase loc concentrării puterii într-un unic centru antihristic. Fenomenul materialist-individualist trebuia înlocuit cu puterea centralizată a materialismului colectivist.

Ca urmare, o nouă Revoluţie apare în Europa. Burghezia este incapabilă să sesizeze pericolul, căci noua revoluţie se exprima chiar în conceptele ei materialiste. Libertatea burgheziei era mediul ideal pentru Revoluţia ce avea să decapiteze burghezia.

Deşi burghezia n-a fost un fenomen creştin, totuşi Revoluţia bolşevică nimiceşte creştinismul, acuzându-l de a fi opiul popoarelor.

Revoluţia ateistă ia puterea cu sila, o absolutizează şi siluieşte poporul. Omul este golit de orice conţinut religios şi liber, şi e supus determinării logice a conştiinţei. Sistemul se dovedeşte nefast uman, dar fornidabil politic. E condus cu satanică genialitate, răstălmăcindu-se toate valorile.

Revoluţia internaţională se desfăşoară în faţa lumii. Reacţia de dreapta este învinsă prin nefasta alianţă burghezo-comunistă. Omenirea primeşte o orânduire de concepţie materialist-antihristică, ce se impune după al doilea război mondial.

În şaptezeci de ani, Revoluţia cucereşte o treime din omenire, fără ca ea să se poată apăra. Toate religiile sunt periclitate, toate societăţile sunt ameninţate. Omenirea întreagă este sub imperiul Revoluţiei.

Monştri atomici stau faţă-n faţă, gata să nimicească lumea, ciocnindu-se între ei. În perspectivă, iniţiativa apărării strategice profilează omenirii o putere de neînvins, care poate tiraniza, discreţionar şi fără limită previzibilă în timp, lumea întreagă.

Omenirea trăieşte cea mai cumplită criză: politică, militară, morală, socială şi spirituală. Suntem între supravieţuire şi dezastru. Suntem între moartea militară şi moartea paşnică. Ne ucide alienarea. Sunt discreditate toate valorile şi sunt dizolvate toate instituţiile tradiţionale. Explozia tehnică pune viaţa lumii în pericol. Omul e alienat. Nesiguranţa domneşte pretutindeni.

În mijlocul acestui dezastru se manifestă puterea poporului evreu, care a cucerit Ierusalimul.

Pacea de după primul război mondial a fost pacea masonică, pacea de după al doilea război mondial este pacea iudaică, fiindcă s-a produs conflictul dintre capitalism şi comunism. Numai evreii deţin centrele de gândire şi de putere, atât din lumea capitalistă, cât şi din cea comunistă. Deşi puterea lor este mare şi în capitalism şi în comunism, ei nu sunt toleraţi ca stăpâni de către nimeni. Aşa au ajuns evreii să fie duşmanii lui Dumnezeu, ai creştinătăţii, ai islamului, ai comunismului şi ai capitalismului. Folosind aurul, minciuna şi teroarea, ei umilesc omenirea întreagă. Despre ei nu se poate spune adevărul decât cu riscul crucificării. Ei Îl ucid din nou pe Hristos. Ce va fi?

În concluzie, constatăm că omenirea se află în cea mai acută şi generală criză a istoriei, criză în care creştinătatea îşi are partea ei de culpă prin absenţă istorică. Numai slăbiciunile interne ale creştinătăţii au făcut posibilă victoria forţelor satanice ale acestui grav declin apocaliptic. El era prevăzut de Mântuitorul, şi deci nu ne surprinde; el putea fi evitat, deci ne ridică probleme de conştiinţă; el trebuie învins, deci impune o revitalizare a creştinismului. Este necesar un început nou în creştinătate.

Ajungând la această concluzie, ne cutremurăm de responsabilitatea pe care ne-o asumăm pronunţându-ne pentru un nou început de creştinătate.

Ce este el? Cum trebuie să fie?

Mărturisim că suntem cu cugetul în Duhul Adevărului, cât şi în Tradiţia Bisericii. Nu vom confunda însă Sfânta Tradiţie cu ideile şi formele inerţiei istorice, ci vom alege cu grijă tot ce este aur curat în istoria creştinismului şi care se poate aplica cu folos în viitor. De asemeni, considerăm că noul este o poruncă a Duhului Sfânt ce ne călăuzeşte, astfel că vom articula tradiţia cu noul, spre mântuirea lumii.

Nu avem nici aerul de a epuiza problema şi nici pe acela de a fi infailibili (perfecți), ci facem o mărturisire de credinţă izvorâtă din martiriul secolului 20, care a cunoscut atât uciderea trupului, cât şi uciderea sufletului. Nebuniile lui Caiafa, ale lui Nero, ale Revoluţiei franceze sunt depăşite în secolul nostru de determinarea logică a conştiinţei, prin care omul este anulat şi neantizat. Mai bine zis, neputându-se realiza materializarea duhului, omul determinat psihic este de fapt satanizat, bestializat şi alienat.

Dintr-o astfel de realitate au apărut sfinţi şi martiri. Viziunea cuprinsă în aceste rânduri este expresia dureroasă şi imperioasă a mesajului acestui secol 20. Suntem slujitorii lui Hristos şi ai oamenilor.

Extras din Deținutul Profet – Ioan Ianolide.

drumul iancului

DRUMUL IANCULUI - 9 – 11 Septembrie 2022

Nici un drum nu există înainte ca, atingând colbul, pașii cuiva să-l nască. Le-a născut AVRAM IANCU, pe toate ale Apusenilor, străbătând Țara cea mică, a Moților, întru binele și fericirea Țării celei Mari, a Românilor.

Anul acesta, pentru a treia oară, pașii noștri-i vor căuta urma, în colbul vântuit al celor 45 de kilometri ai drumului ce leagă, pământean, Vidra nașterii Crăișorului de Țebea mormântului său. Și unii spun că nu-i acela Drumul, că-i cel ce trece prin Câmpeni, sau prin Hălmagiu sau pe cine știe unde. Nu-i pricină de gâlceavă asta, căci DRUMURILE IANCULUI vor fi fost multe, de-a lungul și de-a latul Apusenilor săi dragi.

DRUMUL IANCULUI.

În miez de septembrie, ROMÂNII Iancului se-adună la Țebea, din toate cele patru zări, să-i cinstească amintirea, să aprindă o lumânare și să-i așeze un buchet de flori pe mormânt.

În miez de septembrie, vom străbate iarăși, pe jos, DRUMUL IANCULUI. Prin cătune locuite cândva de oameni faini, pe sub umbra pădurilor (câte vor mai fi fiind în picioare!), prin sate de oameni gospodari, pasul nostru va reface, peste timp, un drum spre noi înșine, ca neam. Vom călca, poate, mai apăsat ca altădată, căci dorul Crăișorului nu-i încă împlinit. Doar vremea împlinită-i să facem ceva, conștienți fiind că, așa cum e acum, n-are cum să se mai poată.

Vă așteptăm să ne fiți alături, pas lângă pas, suflet lângă suflet, gând lângă gândul lui AVRAM IANCU: „Unicul DOR al vieții mele a fost să-mi văd națiunea fericită!”.

Așa să ne ajute DUMNEZEU!

Ne strângem pe 8 Septembrie în Vidra, jud Alba.

Plecare, 9 Septembrie, ora 10, de la Muzeul Memorial Avram Iancu din satul Incești, Comuna Avram Iancu.

La prânz ne vom opri la troița din Dealu Crișului, iar seara vom înnopta în Bulzeștii de Sus – Hunedoara.

Sâmbătă 10 Septembrie, vom participa la slujba de sfințire a picturii din Biserica Ortodoxă aflată în incinta Panteonului Moților de la Țebea (vom merge cu mașinile de la Bulzeștii de Sus la Țebea).

Duminică, 11 Septembrie, începând cu ora 7, vom continua marșul pe jos, cu plecare din Bulzeștii de Sus spre Țebea, pentru a depune coroane de flori la mormântul Crăișorului.

TRĂIASCĂ DUHUL LUI IANCU TRĂIASCĂ MOȚUL ÎNTRE MOȚI
CÂMPIA LIBERTĂȚII SPUNE CĂ AVRAM IANCU SUNTEM TOȚI! 🇷🇴

ionut tene, cercetarea istorica, directivele nkvd

Ionuț Țene - SCANDALUL DE LA SIHĂSTRIA PUTNEI: Mănăstirile românești, între Hristos și cursurile de „superteach”?

Scandalul de la Mănăstirea Sihăstria Putnei a căzut ca trăznetul peste marea masă a credincioșilor și preoților români. Pentru mine nu a fost o surpriză organizarea unor cursuri „deschise” de superteach într-o mănăstire ortodoxă din Bucovina.

De câțiva ani asistăm la tot felul de întruniri „open mind” și dezbateri „deschise”, cu politicieni din zona USR și activismului ateu, în unele mănăstiri din Moldova. De fapt, suntem martori la o schimbare de paradigmă a adversarilor Bisericii. Perioada violentă, de acum câțiva ani, de aruncare cu pietre în biserici, scrierea de lozinci cu mesaje ateiste pe zidurile mănăstirilor, precum și a mitingurilor în care se răcnea „Vrem spitale, nu catedrale” a apus.

Asaltul asupra bisericii ortodoxe se duce, în prezent, mult mai culant și perfid și extrem de viclean. Se fac parteneriate cu ong-uri din sfera „societății deschise”, controlate de Soros sau de alții ca el, pentru a se „trainui” preoții, călugării și mirenii prin cursuri bine stipendiate, cu instrumente modern și digitale de high-tech.

Politica dură împotriva BOR de anii trecuți nu a avut succes la un popor ortodox, care respectă tradiția și este sub ascultarea predicilor provenite de la Sfinții Părinți. Atunci, corifeii schimbării și ai subminării bisericii, de la Hristos la „marea resetare”, precum și „turma” ateilor violenți verbal și fizic, au venit cu noua strategie a „calului troian”: asaltul bisericii din interior, sub forma conferințelor, dezbaterilor sau seminariilor în care se vorbește despre schimbarea unei tradiții milenare și se propune o perspectivă „deschisă” asupra canoanelor, pentru acceptarea unei modernități în perpetuă transformare, fără permanențe.

În viziunea noilor cursanți, aduși de ong-uri în mănăstirile ortodoxe, tradiția noastră milenară este „medievală” și „învechită”, deci trebuie schimbată, atentându-se, astfel, la fundamentele religiei ortodoxe și la permanențele mesajului lui Hristos și a Sfinților Părinți. Ce fac aceste ong-uri care nu mai aruncă cu pietre în biserici la propriu și nu mai răcnesc ateist pe facebook la adresa preoțimii? Încep să organizeze cursuri, ca preoții, călugării și mirenii să-și schimbe mentalitățile, adică să fie cât mai departe de Hristos, de izvoarele credinței și de învățămintele canonice ale tradiției creștine?

SuperTeach, o organizație care propune citate din Yuval Noah Harari, și-a ținut „team-buildingul” la Mănăstirea Sihăstria Putnei în luna august.

E firesc ca jurnaliștii de la o publicație conservatoare și suveranistă să reacționeze, pentru că această organizație s-a cuibărit în inima ortodoxiei bucovinene: SuperTeach, o organizație care se definește drept „proiectul care promoveaza centrarea pe nevoile elevilor si formarea cadrelor didactice dupa principiile mentalitatii deschise”, informează pagina oficială a proiectului.

„Comunitatea facilitatorilor SuperTeach alături de membri ai echipei executive, antreprenori și fondatori ai Asociației SuperTeach s-au reunit în perioada 16-21 august în cadrul team-building-ului anual de la Sihăstria Putnei. Timp de 5 zile, participanții au avut parte de activități de conectare, de ateliere privind strategiile de aplicare a instrumentelor de Mentalitate Deschisă în școli și comunități”.

Reacția stăreției Mănăstirii „Sihăstriei Putna” a fost vehementă față de articolele apărute, care ridicau niște firești semne de întrebare despre organizarea unei conferințe, sub semnul indirect a unor promotori ai ateismului mondial, care promovează la forumuri internaționale idei despre o posibilă „reducere a populației” sau desființarea bisericilor naționale, prin inventarea unei religii unice, care să destructureze, astfel, ortodoxia.

Problema Mănăstirii „Sihăstria Putnei” în această ecuație de implementare a unei agende „deschise” și paralele cu învățătura hristică poate fi corelată, din păcate, cu vorba românească populară: „Nu poți fi cu sufletul în rai și cu slănina în pod” sau se pliază tragic pe versetul evanghelic: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu, și lui Mamona.” (Matei 6:24-34).

În ultimii ani, în unele dintre mănăstirile noastre se pune foarte mare preț pe ridicarea de ziduri de piatră, nu pe zidiri de credință în suflete și, pe această falie materialistă, corifeii ateismului nivelator și a „minții deschise”, care știm bine din partea cui vin să ispitească ca pe Hristos în deșert, au identificat o breșă finanțând cu „ochiul dracului” tot felul de seminarii și întruniri care nu au absolut nicio legătură cu Hristos, Sfinții Părinți și tradiția teologică ortodoxă sau bizantină. „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”

În acest asalt ideologic tezist și „woke” asupra mănăstirilor ortodoxe din Moldova, singurul răspuns este doar cel hristic: Liturghie, Vecernie, Sf. Maslu, Priveghere, Rugăciune, iar conferințele și seminarile „deschise” să fie trimise cât mai departe, ca să se desfășoare în afara zidurilor bisericilor și a mănăstirilor.

Stăreția Mănăstirii „Sihăstria Putnei” și conducerea Sfântului Sinod BOR trebuie să înțeleagă că organizarea de conferințe „deschise” în stil „woke”, nu fac altceva decât să îndepărteze credincioșii de biserică. Vreți biserici absolut goale, din toate punctele de vedere, ca în Occident? Organizați, în continuare, conferințe superteach și seminarii despre mentalități în schimbare și despre adaptare la „societatea deschisă” și vom ajunge să bată vântul prin mănăstirile și bisericile României, ca în Germania sau Olanda.

Românul vine la biserică sau participă la pelerinajele de la mănăstiri, ca să audă vorbindu-se de Hristos și să asculte povețele Sfinților Păriți și bogățiile seculare ale tradiției religioase, nu să audă conferințe despre adaptarea deschisă la schimbarea normelor și canoanelor lăsate moștenire de Hristos și Părinții Bisericii. Românii beau din apa vie a izvoarelor milenare a credinței mergând la mănăstiri și participând la Sfânta Liturghie.

Nu putem vorbi de schimbare și modernizare într-o dogmă, care nu poate fi schimbată, lăsată moștenire de Hristos până la a doua venire a împărăției cerești.

A consemnat pentru dumneavoastră Ionuț Țene.