S-a lansat volumul „Femeia dintre lumi”, a patra carte semnată de Cristina Lincu

„Realitatea începe să existe pe măsură ce o creăm.”

Volumul „Femeia dintre lumi”, publicat la editura BookForge, a fost lansat în cadrul Bookfest, în luna iunie a acestui an, și este cea de-a a patra carte semnată de Cristina Lincu, după volumul de debut „Eu o mamă (im)perfectă?”, editura Bookzone, 2017, romanul „Amn3zia”, editura Univers, 2018 și romanul „Liberă!”, editura Bookzone, 2020.

„Femeia dintre lumi” conține 14 povestiri aparent fantastice cu dublu final neașteptat. Altfel spus, până aproape de sfârșit, povestirile sunt fantastice, doar că ultimul paragraf – sau doar ultimele rânduri uneori – răstoarnă întreaga situație, oferind o nouă și inedită perspectivă asupra întregului. Totul capătă logică, coerență și explicații cât se poate de concrete și de reale, astfel că „fantasticul” se destramă precum o părere, în timp ce adevărul se lasă pe deplin cunoscut. Pentru ca apoi, uneori, să mai intervină o undă de mister, tulburând apele adevărului, oferind astfel textelor un „dublu twist”.

„Ce știm despre noi înșine și despre ceilalți? Dar despre femeia sau bărbatul de care ne îndrăgostim? Ce știm, de fapt, despre viață? Ceea ce vedem, ceea ce simțim, ceea ce alegem să credem. Dar toate acestea sunt profund subiective, uneori ascunzând, în loc să reveleze, iar când nu ascund, nu ne oferă acces decât la «vârful icebergului». Și ce este dincolo de el? Ce este în spatele aparențelor? În spatele lui «mi se pare», «cred că» și «am impresia», ba chiar și în spatele lui «știu»? Ajungem vreodată să aflăm?

Volumul de față nu este altceva decât o amețitoare incursiune, aparent fantastică, în intimitate, acolo unde perspectiva aleasă face legea și decide «adevărul».

Și totuși, cum știi că, atunci când crezi că ai ajuns la miez, nu te afli, din nou, în fața unei noi… aparențe?”

Subiectele abordate sunt dragostea, trădarea, lașitatea, moartea și peste toate acestea, aparențele și modul în care acestea ne manipulează.

„Femeia dintre lumi” este disponibilă pentru comandă pe site-ul editurii BookForge, aici: https://bookforge.ro/autori/cristina-lincu/femeia-dintre-lumi

Pe 1 iunie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Bookfest, au fost lansate romanele „Dependent” și „Particula lui Chaos” semnate de Mihai Dodan și publicate la editura BookForge.

În romanul „Dependent”, cititorul este condus într-o călătorie fascinantă și plină de profunzime prin mintea și sufletul uman, explorând teme majore precum dependența, iubirea și căutarea sensului vieții. Chiar de la primele pagini, cartea te atrage printr-o proză meticulos elaborată, bogată în detalii și introspecții psihologice.

Povestea se axează pe Mihai, protagonistul care, printr-o serie de evenimente tulburătoare, este forțat să își confrunte propriile temeri și să înțeleagă complexitatea dependențelor care îl macină. Asemănător cu drumul inițiatic al unui erou clasic, Mihai trece prin numeroase încercări și transformări interioare, fiecare capitol dezvăluindu-ne mai mult din esența suferințelor sale și din dorința sa de eliberare. Dodan abordează teme precum fragilitatea umană, prietenia, lupta interioară și nevoia de conexiune, explorând și relația omului cu divinitatea sau reinterpretarea acesteia din temelii. Dependența este prezentată nu doar ca o problemă individuală, ci ca un simptom al unei societăți disfuncționale, în care oamenii își caută sensul și locul.

Acest roman ne amintește, așa cum spunea și Platon în „Republica”, că „cea mai mare greșeală pe care o putem face în viață este să rămânem în confortul umbrelor și să evităm lumina adevărului”. Ei bine, Mihai Dodan ne provoacă să ieșim din acele umbre și să explorăm lumina complexităților umane, chiar și atunci când acestea sunt dureroase.

Pe de altă parte, „Particula lui Chaos” este locul unde realul se întrepătrunde cu irealul, unde Chaosul începe să pună stăpânire pe simțurile tale adormite, locul unde începi să pătrunzi tainele ce restabilesc noi granițe între ficțiune și cititor, între scriitor și propriile personaje. La fel ca în cazul romanului „Dependent”, și în „Particula lui Chaos” sunt puse pe tapet lucruri despre care ne este rușine să vorbim, deși fac parte din viețile noastre, așa cum sunt viciile, dorințele cele mai ascunse și plăcerile vinovate, pe de o parte, și, pe de alta, relația omului cu divinitatea și cu propria creație. Astfel, autorul trasează un paralelism fascinant între creația umană și conceptul de divinitate. Crearea unei forme de viață artificială, capabile de gândire și reacție, deschide întrebarea fundamentală: sunt oamenii niște Dumnezei moderni, modelând materia după chipul și asemănarea lor? Răspunsul este negativ, subliniind în schimb teama și respectul pe care creatorii îl au față de creațiile lor, o teamă ancestrală ce ne leagă de propriile noastre mituri și credințe.

Stilul elaborat și discursul filozofic al autorului ne provoacă să ne confruntăm propriile incertitudini, invitându-ne să ne delectăm cu un demers literar ce promite să fie la fel de intrigant pe măsură ce povestea se desfășoară, dezvăluind complicațiile unei vieți trăite în căutarea adevărului.

De aceea, „Particula lui Chaos” nu trage concluzii în locul cititorului, ci îl împinge spre o prăpastie a gândurilor, loc din care mintea fiecăruia trebuie să despice firul în nenumărate ițe pentru ca la final totul să se transforme într-o funie suficient de groasă care să extragă individul din propriile temeri.

Cărțile sunt disponibile pentru comandă pe site-ul editurii BookForge, aici: https://bookforge.ro/autori/mihai-dodan

Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025 va fi inaugurat în Polonia prin expoziția-eveniment „Nicolae Grigorescu – pictor al ethosului românesc” care se va deschide la Muzeul Național din Gdańsk în 27 iulie 2024.

Expoziția este realizată de Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și include 44 de lucrări de pictură din colecțiile sale precum și 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Curatori: Călin Stegerean, director general al MNAR și Miruna Moraru, muzeograf.

Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu,  manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific.

Expoziția își propune să prezinte lucrări realizate la finalul secolului al XX-lea și începutul secolului XX, o perioadă de căutări pentru definirea unui specific național căruia, preponderent, i s-au asociat expresiile lumii rurale, fie că era vorba de creația și tradițiile populare, de imaginea portului și chipului țăranilor sau de spiritualitatea proprie acestora.

Grigorescu a realizat reprezentarea lor într-o manieră detașată de practicile academice, folosind mijloace artistice moderne cum ar fi pensulația fragmentată, o paletă extinsă de griuri, surprinderea efectelor fulgurante de lumină și o construcție sintetică a formelor.

Expoziția are ca axă conceptuală lucrarea „Fata cu zestrea ei”, realizată în anul 1895, care exprimă pe de o parte bogăția materială și spirituală a comunității sătești, pe de altă parte simbolizează pasajul intergenerațional prin care „zestrea” comunității este comunicată noilor generații, oferind confortul unei continuități a valorilor. O parte dintre obiectele de artă populară împrumutate de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” recompun într-o reprezentare spectaculoasă cadrul scenografic al acestei lucrări, completat de șase costume populare consonante cu vestimentația personajelor pictate de Grigorescu.

Expuse pentru prima dată în Polonia, lucrările lui Nicolae Grigorescu mediază accesul la o parte importantă a istoriei noastre culturale și ilustrează la nivelul concepției și a mijloacelor plastice pasajul picturii românești către modernitatea artistică.

Pe întreaga durată a expoziției (27 iulie – 27 octombrie 2024), va fi organizat un program de activități conexe adresate unor largi categorii de public, organizat în colaborare de Muzeul Național din Gdańsk și Institutul Cultural Român de la Varșovia.

Acesta debutează în data de 28 iulie, ora 16.00, cu prelegerea intitulată „De ce să-l mai iubim pe Grigorescu?” susținută de Călin Stegerean.

„Prima expoziție în Polonia a pictorului nostru național aduce cu ea o parte din imaginea peisajelor din România, a satelor și țăranilor noștri așa cum au fost ei odată. Reprezentând un capitol important din istoria noastră culturală, lucrările lui Nicolae Grigorescu transmit într-o manieră vie și emoționantă un anume spirit românesc care merită să fie cunoscut și în alte spații culturale. Astfel, Grigorescu rămâne peste timp unul dintre cei mai elocvenți și mai iubiți ambasadori ai noștri” susține Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Vor urma, în lunile următoare, ateliere de cusut și broderie inspirate de portul popular, așa cum apare în picturile lui Nicolae Grigorescu; atelier de gătit, inspirat din bucătăria românească, prelegere despre arhitectura rurală din România, prelegere despre folclorul românesc, despre legende românești, atelier de pictură, de dans, concert Oana Cătălina Chițu Band, tururi ghidate ale expoziției în limbajul semnelor, în limba engleză etc. Programul variat de mediere culturală are scopul de a atrage interesul publicului local, cu vârste și interese diverse, față de opera lui Grigorescu și față de cultura română.

Nicolae Grigorescu s-a născut în anul 1838 la Pitaru, în Muntenia și de la vârsta de zece ani a intrat ca ucenic al pictorului Anton Chladek. A continuat apoi ca pictor de biserici până în anul 1861 când a început studiile de pictură la Academia de Artă la Paris ca bursier al statului român. Din anul 1863 s-a alăturat grupului de artiști de la Barbizon descoperind pictura en plain air și subiectele legate de viața oamenilor simpli, petrecând în Franța, cu intermitențe, peste 30 de ani. În anul 1877 a fost chemat în țară pentru a documenta în imagini plastice desfășurarea Războiului de Independență a României. În anul 1890 s-a stabilit la Câmpina unde s-a stins din viață în anul 1907.

Opera sa dedicată lumii satului românesc, prodigiosul său talent care a condus la racordarea picturii autohtone cu modernitatea europeană, imensa popularitate în rândul publicului larg au făcut să fie considerat pictorul nostru național.

Sezonul Cultural România-Polonia 2024 – 2025 este organizat de Ministerul Culturii și Institutului Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Varșovia, respectiv de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Institutul „Adam Mickiewicz”, în parteneriat cu Institutul Polonez din București.