ioji kappl, mesterii rock

Pe 14 noiembrie 2024 în ambianţa elegantului club de la Universitate vor avea loc două eveniment ce au în prim-plan nume ce se leagă de istoria trupei PHOENIX: de la ora 19.30, în sala mare de la PUB se va desfăşura excepţionalul concert al Meşterilor Rock, proiectul celebrului basist al trupei Phoenix, Josef Ioji Kappl, alături de care se vor afla: Nicu Patoi, recunoscut ca unul dintre cei mai talentați chitariști români, alături de Narcis Tran Korsar și Codruț Croitoru, doi tineri muzicieni care aduc prospețime și entuziasm proiectului prin voci puternice și versatilitate. Această echipă impresionantă este completată de profesionist al ritmului, excepţionalul toboşar Marcel Moldovan. Bilete online: ambilet.ro.

Concertul este precedat, de la ora 18:00, în sala mică de la Pub de lansarea cărţii şi a albumului AXMA ce poartă semnătura celebrului percuţionist al trupei Phoenix: Costin Petrescu Petry. Timp de o oră, vă veţi bucura de prezentarea romanului eveniment AXMA, o proiectare neaşteptată între fantastic şi real. Artistul va vă delecta cu câteva fragmente, extrase de pe albumul AXMA – Dreams, după care va urma o sesiune de autografe. Intrarea la această inedită lansare este gratuită.

Depre Meșterii Rock

Trupa Meșterii Rock a lansat primul lor album, Cavalcada, pe 17 aprilie 2024, la The Pub – Universității. A fost un debut grandios, energic, cu un public minunat, bucuros de reîntâlnirea cu un fost membru de bază al celebrei trupe PHOENIX. Meșterii Rock nu este doar un proiect de divertisment, ci și un act cultural prin intermediul unei muzici de înaltă calitate și al textelor cu mesaje profunde, provenite de la marii maeștri ai poeziei, precum Șerban Foarță, Andrei Ujică și Florin Dumitrescu, Cătălin Răcilă și câteva chiar ale compozitorului. Astfel, prin contopirea experienţei, a talentului și a pasiunii, trupa este din nou gata să vă ofere o seară muzicală de neuitat, ce va îmbina armonios elemente de clasic rock cu influențe moderne și cuvinte încărcate de semnificație. Evenimentul face parte din seria concertelor aniversare “Josef Ioji Kappl – 55 de ani de Muzică și Muzichie”.

Josef Ioji Kappl este celebrul basist al legendei Phoenix și leaderul acestui proiect. Activitatea sa de compozitor, aranjor se extinde asupra celor trei albume legendare PhoenixCei ce ne-au dat nume, Mugur de fluier și, mai ales, Cantafabule, cotat și în prezent drept cel mai bun album rock românesc din toate timpurile. La acestea se adaugă Opera Rock Meșterul Manole, albumul Legenda (2016) cu Pasărea Rock și Cavalcada (2024) cu Meşterii Rock, care cuprinde o serie de piese noi, unele inedite pentru marele public, un album realizat în colaborare cu Filarmonica Ploieşti.

Nicu Patoi este unul dintre cei mai valoroşi chitariști români. El este leaderul proiectelor Platonic Band și Equilateral. Vechi colaborator cu Berti Barbera și Ștefan Bănică, participă din 2016 cu trup și suflet, cu inspirație și virtuozitate la proiectul Pasărea Rock, iar acum Meșterii Rock. Începând din anul 2022, Nicu Patoi a preluat partitura de chitară a Operei Rock Meșterul Manole.

Narcis Tran Korsar un muzician din generația tânără, dotat cu mult talent și putere creativă, aflându-se deja la al treilea album al proiectului său solo, s-a integrat perfect în contextul muzicii Meșterilor Rock şi a îmbogățit sunetul lor cu chitara și vocea lui.

Codruț Croitoru este un tânăr vocalist, un multi instrumentist, compozitor și aranjor, care s-a făcut remarcat alături de trupele Compact, Schimbul 3, Premier și de colegii lui de la Taylor Band, al cărui leader este.

Marcel Moldovan este un profesionist. Cântă la tobe de la vârsta de 9 ani, a absolvit Liceul de Muzică Sabin Dragoi din Arad – secţia percuţie, iar în 2008 Universitatea Naţională de Muzică. Din acel an cântă cu Smiley, dar mai are colaborări diverse, cum ar fi Marius Pop în excepţionala trupă The M Theory, cu Nicu Alifantis, cu Alexandru Andrieş, Talisman, byron şi cu Semnal M, pe dublul album – Ieri zi azi. Începând din ianuarie 2024 a preluat partitura tobelor la Opera Rock Meșterul Manole.

Meşterii Rock şi Costin Petrescu Petry ne pregătesc o nouă seară de neuitat la The Pub Universităţii, pe 14 noiembrie 2024! Hosted by Radu Lupaşcu.

Organizator: Asociaţia Arta Sunetelor

Parteneri: the-pub.ro, AmBilet – Bilete online, zilesinopti.ro, andreipartos.ro, contacteculturale.ro, artasunetelor.ro.

auftakt

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) anunță trei noi concerte din cadrul proiectului AUFTAKT, o inițiativă proaspătă în peisajul cultural românesc ce aduce în prim-plan studenți la secțiile de compoziție și dirijat ale universităților de muzică din țară, aleși în urma unui apel de selecție, realizat de Prof. Univ. Dr. Dr. H. C. Dan Dediu (Președinte Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – UCMR), Conf. Univ. Dr. Diana Rotaru (Universitatea Națională de Muzică București – UNMB) și Dr. Diana Gheorghiu (UCIMR).

Calendar

AUFTAKT continuă concertele, în care energia și creativitatea noii generații de compozitori și dirijori se vor împleti într-o atmosferă vibrantă, dedicată explorării unor viziuni muzicale îndrăznețe, în cadrul Festivalului Meridian la Universitatea Națională de Muzică București, Sala George Enescu, vineri, 8 noiembrie, orele 18:30, la Centrul Cultural Apollonia – Banca de Cultură din Brașov, sâmbătă, 9 noiembrie, orele 19:00, și în Sala Cinematografului Amza Pellea din Râșnov, duminică, 10 noiembrie, orele 10:00. Intrarea este liberă.

Program

Cu un program concertistic original, ce sintetizează emoția colaborării artistice, AUFTAKT reunește 9 tineri muzicieni, dintre care 6 compozitori și 3 dirijori, alături de interpreții profesioniști ai Ansamblului ICon Arts și Peter Ash, compozitor și dirijor, director artistic al Odyssey Festival Orchestra din Londra.

Interpretează Ansamblul ICon Arts, din care fac parte:

Romina Onișor – flaut,

Ciprian Dancu – clarinet,

Alexandru Marian – vioara I,

Alexandru Timilie – vioara a II-a,

Marius Ungureanu – violă,

Andreea Țimiraș – violoncel,

Mihai Murariu – pian,

compoziții semnate de:

Oana Vardianu – Universitatea Națională de Muzică București, lucrarea Lacrimi de zăpadă,

Bianca Diana Popa – Universitatea Națională de Muzică București, lucrarea PÂC PÎC PÂK,

Oana Oltean – Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” – Cluj-Napoca, lucrarea Hummingbirds,

Roxana Beța – Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” – Cluj-Napoca, lucrarea Crossroad,

Cristian Ciobanu – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” – Iași, lucrarea The King’s Mountains,

Iuliana Teodorescu Ciocănea – Universitatea Națională de Muzică București, lucrarea HEXED,

dirijat de:

Antonel Temistocli – Universitatea Națională de Muzică București,

Ariadna Ene Iliescu – Universitatea Națională de Muzică București,

Dmitrii Chiricov – Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” – Cluj-Napoca.

 

Antonel Temistocli

Antonel Temistocli

Antonel Temistocli este un tânăr dirijor, absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, unde și-a perfecționat abilitățile în dirijatul de orchestră și cor. În prezent, urmează studiile doctorale în cadrul aceleiași instituții. Activitatea sa profesională s-a concentrat pe coordonarea mai multor ansambluri instrumentale și vocale din viața artistică muzicală, reușind să obțină performanțe remarcabile. Cu un interes pronunțat pentru muzica contemporană, Antonel se implică activ în proiecte colaborative care promovează și facilitează dialogul dintre dirijori și compozitori, îndreptându-se către un deziderat promițător, și anume, conturarea viitorului muzicii culte.

Ariadna Ene Iliescu

Ariadna Ene Iliescu

Ariadna Ene Iliescu a studiat compoziție și dirijat de orchestră la Universitatea Națională de Muzică București. Cântă la pian, uneori la violă, vioară și la alte instrumente. Muzica i-a fost aproape de când se știe și reprezintă pentru ea atât un mod de exprimare, cât și un teren de căutări, experiment și joacă. Explorează improvizația singură sau în cadrul colectivelor „Al Ehtifal” și „The Mad Haterpillars”. Începând din 2022, desfășoară programul educațional „Laboratorul de teatru muzical”, în care elevi de gimnaziu sunt provocați să improvizeze și să creeze muzical și dramatic.

Dmitrii Chiricov

Dmitrii Chiricov

Dmitrii Chiricov este absolvent al specializării Clarinet la clasa Conf. univ. dr. Poptean Răzvan. Și-a continuat studiile de masterat la specializarea Dirijat sub îndrumarea maeștrilor Prof. univ. dr. Dumănescu Gheorghe Victor și conf. univ. dr. Crescenzi David. Cu o pasiune pentru muzica din diferite genuri și perioade stilistice, Chiricov Dmitrii se remarcă prin abordarea sa expresivă, prin atenția la detalii în interpretare și prin inovațiile aduse în arta  dirijorală. A concertat alături de orchestre formate din studenți ai Academiei în colaborare cu soliștii:  Artemii Tolocenco, Marin Moisei, Antoniu Nagy, Cristian Postoroncă, Alexandru Bolganschi, Georgiana Cibisescu-Duran, Ioana Radu, Sebastian Toșa și Ștefan Muț; aducând la viață interpretări remarcabile pentru lucrările compozitorilor clasici și până la cei ai secolului XX. A fost remarcat de mari maeștri ai dirijatului în cadrul masterclass-urilor la care a participat, precum Daniele Gatti, Konrad von Abel, Roland Börger, András Vass și Cristian Mandeal.

Despre AUFTAKT

Numele proiectului, ales simbolic, AUFTAKT (anacruză) face referire la gestul prin care dirijorul  indică intrarea orchestrei sau a corului în scenă.

Proiectul AUFTAKT a debutat cu o serie de întâlniri de lucru în luna mai 2024, în care tinerii compozitori și dirijori s-au reunit pentru a colabora sub îndrumarea mentorului lor, Peter Ash, alături de membrii Ansamblului ICon Arts. În cadrul acestor workshop-uri, tinerii au explorat ideile muzicale, au dezvoltat compoziții originale și au lucrat la direcția artistică, atât din perspectivă tehnică, cât și expresivă. Această perioadă de creație intensivă nu doar că a oferit participanților oportunitatea de a-și exprima creativitatea, dar a și contribuit și la formarea unei conexiuni strânse între tinerii artiști și ansamblul profesionist care le interpretează lucrările.

După ce procesul creativ a ajuns la maturitate, proiectul culminează cu o serie de 5 concerte, ce au loc în BucureștiSibiuBrașov și Râșnov oferind astfel publicului meloman ocazia de a experimenta și aprecia compoziții contemporane inedite prin formatul ansamblului și temelor muzicale abordate. În luna august, aceștia au concertat pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu, în cadrul Festivalului ICon Arts Transilvania, ediția a XXII-a.

Proiectul AUFTAKT este realizat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), Universitatea Națională de Muzică București (UNMB), Filarmonica de Stat SibiuCentrul Cultural Apollonia – Banca de Cultură din Brașov și Asociația Mioritics. Proiectul AUFTAKT este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

lucian ciuchita

România a devenit o țintă încă din zorii anului 1990, imediat după căderea regimului comunist – o cădere ce a lăsat în urma sa o țară vulnerabilă, cu rădăcini încă adânc îngropate într-o istorie zbuciumată. În haosul tranziției, au apărut imediat și strategiile din umbră: persoane alese cu grijă, români școliți în spiritul valorilor străine de țară, sub auspiciile unor burse și fundații care, sub aparența ajutorului, formau adevărați agenți ai unei viziuni noi, de multe ori incompatibilă cu spiritul autentic românesc.

Acești „învățăcei” și-au găsit rapid locul în punctele cheie ale culturii, influențând instituțiile, revistele, publicațiile și universitățile. Promovați cu un zel de necrezut, aceștia păreau, pentru un popor dornic de schimbare și încărcat de speranță, adevărate faruri culturale. Publicul, lipsit de acces la alternative și de cunoașterea unei culturi solid ancorate în valori autentice, a fost convins că aceștia reprezintă noua elită. Însă acest „adevăr”, departe de a fi pur, era clădit pe o minciună repetată cu perseverență: o minciună care, prin forța insistentelor și omniprezentei sale, devenea, în ochii multora, realitate.

Astfel, scriitorii puternici, vocile care reprezentau tradiția și esența spiritului românesc, au fost reduși la tăcere, înlocuiți de figuri palide, epigoni fără substanță, de scribi ce slujeau scopuri mici și meschine, de distorsionare a adevărului și de știrbire a patrimoniului cultural al României. Cultura română era, încet și subtil, redefinită pentru a se mula pe noile interese; iar adevărul – acel adevăr autentic și aspru – a fost erodat și rescris.

În paralel, au apărut noi posturi de televiziune, aparent „comerciale”, dar orientate, în realitate, spre o banalizare generalizată a publicului. Sub pretextul modernității și al unei false libertăți, aceste canale au promovat un soi de cultură diluată, un spectacol de divertisment facil, menit să adoarmă simțurile critice și să reducă orice vibrație intelectuală. De partea cealaltă, Televiziunea Română era stigmatizată ca fiind o relicvă comunistă, păstrată doar pentru a fi arătată ca exemplu de ceva vechi și inutil – o altă strategie pentru a distrage atenția de la valorile și ideile profunde pe care le-ar fi putut aduce.

Astfel, a apărut pe ecrane Pro TV, un proiect susținut prin capital american, un post conceput cu un scop bine definit: acela de a împinge în prim-plan nonvalorile și mediocritatea. Sub masca divertismentului, acest canal a adus în casele românilor un conținut care glorifică superficialitatea, precum popularul serial Las Fierbinți, un spectacol de caricaturi ce înfățișează români grosolani și ignoranți, prezentând acest tablou ca o reflectare autentică a poporului român. Este o manevră subtilă, dar constantă, de a induce în conștiința publică o imagine auto-denigratoare, sădind în mentalul colectiv ideea că românii sunt limitați, incapabili de rafinament și decență.

Cum am permis, oare, să ne fie anihilat simțul profund al apartenenței naționale, acea fibră a identității care a fost mereu coloana vertebrală a acestui neam? Acea „amprentă” invizibilă, acel filon de solidaritate care ne-ar fi trebuit ca să ne menținem verticali și uniți, a fost treptat diluat, slăbit și redus la o simplă amintire. Cum am permis, în fapt, ca o astfel de conectare să fie fracturată, transformându-ne în indivizi izolați, neputincioși în fața curenților străini care ne modelează fără a ne consulta? Scopul acestor manevre s-a extins și în școli, unde au fost impuse manualele alternative, propulsate de ideologii ce par de-a dreptul ostile identității românești. Prin acest sistem de educație, românii au fost subtil îndoctrinați, ajungând să creadă că sunt un popor de trădători, leneși, corupți și hoți, incapabili de auto-guvernare. Aceasta este falsa povară inoculată, convingerea că, pentru a supraviețui, avem nevoie de îndrumători și administratori străini, de parcă ne-ar lipsi voința de a ne conduce singuri.

În paralel, mass-media, adesea din dorința de senzațional, alteori din pură ignoranță, și-a adus contribuția la această „lucrătură”. Prin emisiuni și reportaje, televiziunile au modelat percepția publicului, alimentând un portret grotesc și fals al românilor ca oameni leneși și degradați, prădători ai propriilor vise. Femeile românce – fie că vorbim de mame, soții, surori sau fiice – au fost prezentate ca ființe frivole, ahtiate după câștiguri nemeritate, portretizându-le ca fiind nu modele de moralitate, ci trofee de superficialitate.

În același timp, bărbații români – de la tați și frați, până la cei mai tineri – au fost descriși ca niște indivizi primitivi, bețivi, violenți și hoți.

De asemenea, perpetua campanie anticorupție, condusă adesea de Direcția Națională Anticorupție, a transmis ideea că românii au inventat corupția, că este un defect înrădăcinat în acest popor.
Într-o ironie amară, vedem că doar românii sunt urmăriți și încarcerați, în timp ce corupătorii străini își văd liniștiți de „afaceri”, continuând să prospere pe seama jefuirii resurselor naționale, fără nicio piedică.

Este un portret nemilos al unei strategii bine orchestrate, una care, în loc să ne înalțe, caută să ne dezbine și să ne transforme într-o umbră a ceea ce am fost cândva.

A consemnat pentru dumneavoastră Lucian Ciuchiță.

florin banescu

Florin Bănescu (28 martie 1939, Armeniș, județul Caraș-Severin – 11 iulie 2003, Arad) a fost un medic, prozator, traducător și coordonator de cenaclu, o figură de referință în literatura română contemporană. Prin scrierile sale, Bănescu a reușit să capteze o forță literară deosebită, rămânând în amintirea cititorilor ca un romancier desăvârșit. Debutul său literar s-a produs în paginile revistei Orizont din Timișoara, în anul 1968, marcând un început promițător. Cinci ani mai târziu, publică volumul Să arunci cu pietre în soare, o colecție de povestiri care i-a adus primul premiu la concursul de debut în volum organizat de editură.

De-a lungul vieții, Bănescu a colaborat cu cele mai prestigioase publicații literare din România: Orizont, România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Viața Românească, Steaua, Tribuna, Cronica, Ateneu, Convorbiri literare, Variațiuni, Vatra, Apostrof, Arca, Oglinzi paralele și Familia. În plus, a activat ca redactor asociat la revista Arca și ca redactor extern pentru Oglinzi paralele, o publicație bilingvă româno-slovacă, întărind astfel punțile culturale dintre cele două popoare. Munca sa a fost apreciată și onorată de Uniunea Scriitorilor din România, fiind distins de mai multe ori cu premii ale filialelor Timișoara și Arad.

Opera sa cuprinde o varietate de volume remarcabile, între care se numără:
Să arunci cu pietre în soare (1973), volum de debut în proză;
Anotimp al ninsorilor albastre (1975), un roman de o sensibilitate aparte;
Semințele dimineții (1976) și Ierni peste tei (1978), romane ce captează complexitatea trăirilor umane;
Tangaj (1980), roman premiat de Asociația Scriitorilor din Timișoara;
Calendar pe o sută de ani (1982), colecție de povestiri;
Portocale pentru vinovați (1982), un roman introspectiv și plin de substanță;
Moara de apă (1984) și Strada (1987), proze inspirate din viața cotidiană;
La Trei Ape (1988), un volum de povestiri remarcabil prin forța evocării;
Oameni și lupi, biserici și tei (1995), o lucrare tradusă în limba slovacă, reflectând ecoul universal al creației sale;
Despre arta burlanieră (1997), o ultimă colecție de povestiri care încununează cariera sa literară.

Cu o profunzime unică și o sensibilitate rar întâlnită, Florin Bănescu a lăsat moștenire o operă ce continuă să impresioneze și să inspire, făcându-l unul dintre cei mai valoroși povestitori și romancieri din literatura română postbelică.

This slideshow requires JavaScript.

Semințele dimineții de Florin Bănescu este una dintre acele opere rare, ce pătrunde adânc în suflet și își lasă amprenta asupra celor care îi descoperă paginile. Romanul creează un univers fascinant, în care candidatul Olaf și imaginea sa oglindită în cursul apelor nordice prind viață ca simboluri ale virtuților fundamentale. Olaf nu este doar un personaj; el este întruparea loialității, a dreptății de neclintit, a dragostei necondiționate pentru pământul natal și a cinstei pure, toate valori ce se dezvăluie ca „semințe ale dimineții”. Aceste „semințe” par să izvorască din negura veacurilor, ca o chemare profundă către spiritul uman, reînnoind sufletele cu puritatea albului de zăpadă, al acelei liniști rare pe care doar orizonturile albastre o pot oferi.

Bănescu, un scriitor de neegalat, plecat prea devreme, și-a dovedit valoarea prin fiecare cuvânt pe care l-a așternut, fiind un romancier ce ar putea oricând să împartă aceeași masă cu marii creatori ai lumii. Din păcate, criticii literari de astăzi, mai degrabă preocupați de promovarea superficialității epigonilor, ignoră harul și inspirația adevărată. Este o palmă dată acestui establishment literar, cu obrazul gros de nepăsare, care evită să scoată la lumină acei scriitori ce ar merita să fie apreciați.

Critica literară, în loc să-și piardă scopul în trivial, ar trebui să fie o reîntoarcere la valorile autentice, la acei creatori capabili să construiască lumi de o putere viscerală, inegalabilă. Și, în timp ce un romancier adevărat poate să pătrundă în analize literare, un critic rar poate crea o operă de ficțiune cu aceeași forță și imaginație, nelegate de biografia sa. În istoria noastră literară, un singur critic a reușit acest lucru, marele George Călinescu, dar și peste el se așterne acum praful indiferenței. În lumina prezentului, se ridică, în locul acestor titani, umbrele efemere ale epigonilor…

A consemnat pentru dumneavoastră Lucian Ciuchiță.

Christmas Extravaganza, sala dalles, stefan von korch

Cu exact o săptămână înaintea Crăciunului, solişti apreciaţi ai scenei lirice vor vesti sărbătorile, cu superbe piese de sezon, la Sala Dalles: nume de marcă se alătură tenorului Ştefan von Korch în concertul Christmas Extravaganza programat pe 18 Decembrie de la ora 18.00: baritonii Fang Shuang şi Lucian Petrean, tenorul Alin Stoica şi soprana Stephanie Radu sunt artiştii ce vor îmbogăţi programul serii, aducând în suflete bucuria Crăciunului, acompaniaţi de pianistul Alexandru Burcă.

Tenorul Ştefan von Korch, amfitrionul Musical Extravaganza spune: „Vă invităm în această perioadă atât de plină de semnificații, într-un ocol muzical al Pământului, cu piese de sezon binecunoscute, din ţară şi din jurul lumii. Se vor cânta colinde şi cântece de iarnă pe care cu toţii sunteţi invitaţi să le primiţi în suflet, sau să le fredonaţi împreună cu noi, în evenimentul în care celebrăm cea mai importantă sărbătoare a Creştinătăţii şi vă mulţumim pentru toate serile Musical Extravaganza în care am fost împreună în acest an.”

Concertul Christmas Extravaganza este evenimentul ce încununează poveştile pe portativ scrise de-a lungul anului 2024  la Sala Dalles, de tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii săi, în seri tematice ce crează o punte între universul  bogatul  al operei, cel spumos al operetei şi muzica contemporană.

Cine sunt invitații alături de Ștefan von Korch?

alin stoica tenor, alin stoica

Alin Stoica

Alin Stoica – tenor

Alin Stoica este singurul tenor român care, la finalul anului trecut, a performat în cadrul concertului de Crăciun de la Vatican şi a fost invitatul Papei într-o întrevedere privată. Solistul este şi unicul deţinător din România al premiului Luciano Pavarotti. Pe scena Operei Naţionale din Bucureşti se remarcă în „La Traviata”, „Carmen” sau „La Boheme”.

Premiul „Luciano Pavarotti” dobândit în 2017 i-a fost înmânat de însăși soția celebrului tenor, Nicoletta Mantovani alături de premiul al II-lea și premiul publicului „Vota la voce” ambele obținute în cadrul festivalului de la Sarzana, Italia. Datorită acestei reușite, tenorul Alin Stoica a primit invitația de a cânta la Concertul omagial cu ocazia împlinirii a zece ani de la dispariţia lui Luciano Pavarotti la Arena di Verona alături de nume sonore din lumea muzicii cum ar fi: Placido Domingo, Jose Carreras, Andrea Bocelli, Il Volo, Eros Ramazzotti, soprana Angela Gheorghiu și alții.

În decursul timpului, artistul şi-a desăvârşit pregătirea vocală cu tenorul Ionel Voineag și cu tenorul Marius Budoiu, a participat la Masterclass-urile lui Rockwell Blake și Liora Maurer (Metropolitan Opera, New York), ale Marianei Nicolesco și altor specialişti.

Lucian Petrean

Lucian Petrean

Lucian Petrean – bariton

Lucian Petrean este cel mai titrat bariton verdian al României, elev al marilor exponenţi ai epocii de aur a Operei italiene, Bonaldo Giaiotti şi Giorgio Zancanaro.

Unul dintre puţinii baritoni din lume care a debutat în rolul titular din Rigoletto de Verdi, un rol ce nu este în mod uzual încredinţat soliştilor aflaţi la început de carieră. De la momentul debutului acesta a devenit de altfel şi rolul său de „semnătură”, fiind în permanenţă solicitat în ţară şi străinătate pentru această partitură. Doar pe parcursul anului 2023 a fost invitat în montări de Rigoletto la Bucureşti, Iaşi, Galaţi, dar şi peste hotare în Italia, Spania şi Republica Moldova.

Alături de „Rigoletto” repertoriul său include şi alte bijuterii ale creaţiei verdiene: „La Traviata”, „Il trovatore”, „Falstaff”, „Nabucco”, „Bal mascat”, cărora li se adaugă lucrări ale altor compozitori: „Tosca” (Pucinni), „Paiaţe” (Leoncavallo) şi „Cavalleria rusticană” (Pietro Mascagni).

Este frecvent invitat al Operelor din Germania – Oper am Rhein Dusseldorf şi Duisburg, Karlsruhe, Kassel, Franţa – Opera din Nancy, Italia, Cehia – Opera Naţională din Praga, Croaţia – Teatrul croat din Zagreb, Israel – Tel Aviv.

Fang Shuang – bariton

Fang Shuang

Fang Shuang

Fang Shuang a devenit un adevărat „răsfăţat al publicului” după ce a fost finalist în concursul Românii au talent în 2017, unde a obținut Golden Buzz cu melodia „Copacul”, şi a încântat cu „De-ai fi tu salcie la mal” şi „Of, inimioară!”, dezvăluindu-şi pasiunea pentru muzica românească veche.

 

Cariera sa pe scena lirică a început însă cu mult mai devreme, încă din 2013, când a devenit solist al Operei Comice pentru Copii, unde a interpretat: Malatesta din „Don Pasquale”, Peter (Tata) din „Hansel & Gretel”, Directorul din „Mam’zelle Nitouche” (Hapciu în Re Major), Pappacoda din „O noapte la Veneția”, Papageno din „Die Zauberflote” (Flautul Fermecat), Hook din „Peter Pan” şi Pimpinone din „Pimpinone”.

Este absolvent al Universitaţii Naționala de Muzică din București, la clasa domnului Ionel Voineag și a doamnei Andreiana Geamănă-Roșca la acompaniament canto şi a unui master la secția canto clasic, însa marea sa  pasiune rămân romanţele.

Stephanie Radu – soprană

Stephanie Radu

Stephanie Radu

Soprana cu o apariţie fermecătoare şi voce ce face mângâie suflete, este absolventă de Pedagogie muzicală – dirijat cor academic, şi a dedicat 8 ani studiului baletului clasic şi contemporan. În anul 2024, s-a numărat printre finaliştii concursului de Crăciun de la Vatican cu compoziţia proprie „Regalo di Natale”, compusă în zece minute de inspiraţie şi a înregistrat peste un million de vizualizări la clipul piesei „Te uită, cocorii”.

De la rolul plin de culoare din „Flatul fermecat”, până la prezenţe în show-uri Disney, tânara soprană are apariţii ce nu trec neobservate. Palmaresul solistei include numeroase premii la concursurile de muzică ușoară, canto clasic, balet și pian, precum și diplome de excelență din partea ambasadelor Turciei și Ucrainei. A cântat în numeroase țări din care amintim: Slovenia, Ucraina, Germania, Spania, Bulgaria, Franța, Turcia etc.

Alexandru Burcă – pianist

Alexandru Burcă

Alexandru Burcă

Alexandru Burcă dă strălucire partiturilor de pian din numeroase spectacole ale Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian din Bucureşti, este partenerul de scenă al actriţei Oana Pellea în spectacolul „Callas”, prezentat pe scena Operei Naţionale din Bucureşti şi pianist în multe alte spectacole ale instutuţiei, a încântă publicul cu atingeri magice ale clapelor pianului în musicaluri ca „Mamma Mia” şi „Shrek” şi a semnat muzica pentru producţia „Ileana cea vitează”.

A susținut concerte și recitaluri la Ateneul Român, Festivalul Internațional ‘George Enescu’, Televiziunea Română, Societațea Română de Radiodifuziune, Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu, Filarmonica ‘George Cavadia’ Filarmonica din Bacau, Muzeului Național de Artă, Kazakstan, Rusia, Moldova, Franta, Germania, Portugalia, Norvegia, Italia, Canada.