ziua nationala la tnb, muzeul teatrului national, Édouard de Max

Pe 1 decembrie 2024, la ora 16.00, la Muzeul Teatrului Național se va deschide o nouă expoziție dedicată lui Édouard de Max (1869 – 1924), actor român de renume internațional și societar al prestigioasei Comedii Franceze. Cunoscut pentru abordările sale inovatoare și spiritul neconvențional, Édouard de Max a avut o contribuție remarcabilă pe scena teatrului parizian în perioada Belle Époque. În continuarea vernisajului, publicul este invitat să participe la o vizită ghidată în expoziția permanentă „Regina Maria la teatru”, realizată în cadrul proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului TNB”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, Programul RO-CULTURA (www.muzeultnb.ro).

La Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, publicul poate beneficia, de asemenea, cu ocazia Zilei Naționale a României, de celebrele Tururi Ghidate ale TNB, care ating în această lună spectaculoasa cifră de 2000! Programul zilei de sărbătoare include 3 tururi ghidate, după următorul program, la orele: 13.00, 15.00 şi 17.00. Se vor vizita culisele scenelor, atelierele de decoruri și costume, şi cabinele actorilor. Ghidul care le va dezvălui vizitatorilor câteva dintre secretele celui mai mare teatru din Europa, Ionuț Corpaci, va completa experiența cu povești din istoria Teatrului Național.

Édouard de Max

Édouard de Max

Începând cu ora 17.00, atmosfera de sărbătoare va fi întregită de o proiecție luminoasă a drapelului național pe faţada şi turnul scenei Teatrului Național.

Seara, de la ora 19.00, la Sala Media, spectatorii sunt aşteptaţi de actorul Vitalie Bichir care vă propune o incursiune în lumea lui Ion Creangă. Un traseu retrospective – iniţiatic, prilejuit de câteva pagini din Amintiri din copilărie şi de pagini din Învățătorul copiilor (co-autor acelaşi Ion Creangă!). Scenariul se constituie într-un contrapunct educativ şi hazliu despre curiozitatea descoperirilor ce aparţine vârstelor fragede şi despre năzdrăvăniile de neuitat proprii acelor ani, privite însă cu detaşare şi surâs nostalgic, la distanţă de câteva decenii. „Vă invit să retrăim împreună copilăriile, să ne lăsăm purtați de amintiri și să descoperim împreună farmecul și esența acestora” spune, interpret şi regizor, Vitalie Bichir.

Mai amintim că dimineaţa acestei zile de Sărbătoare îi va găsi pe cei mai mici dintre spectatorii teatrului antrenaţi, alături de Magicianul Poveştilor şi echipa sa, în mirifica lume a basmelor româneşti, din Cetatea tuturor Poveştilor, la carnaval; spectacolul – invariabil tot o premieră (!) – are loc la Sala Media, cu începere de la ora 11.00. Bilete: de la Casa de bilete a TNB, sau online.

La majoritatea evenimentelor de mai sus (excepție face spectacolul pentru copii, de la Sala Media!), accesul este gratuit (în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii). Pentru înscriere este necesar să vă achiziționați bilete cu valoare zero, de la Casa de bilete a TNB sau online. Pentru mai multe informaţii, telefon: 021 314.71.71 – Agenţia de bilete a TNB.

Pentru programul complet şi mai multe detalii, puteţi accesa pagina de web a teatrului, www.tnb.ro.

lasati-ma sa cant, ion dacian

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian marcheză Ziua Naţională cu premiera spectacolului concert „Lăsaţi-mă să cânt”, eveniment care, potrivit Managerului Radu Petrovici, „onorează spiritul, talentul și moștenirea culturală a lui Ciprian Porumbescu şi oferă publicului ocazia unică de a se bucura de un omagiu vibrant adus unei figuri emblematice din cultura noastră, într-un moment de înaltă semnificaţie naţională!”.

„Lăsaţi-mă să cânt”, pornește de la celebra operetă românească compusă de Gherase Dendrino și aduce în prim-plan viața și opera lui Ciprian Porumbescu. Într-o adaptare a libretului triadei Delescu-Sever-Cosma, spectacolul devine un album de amintiri în care însuși Ciprian ne ghidează prin momentele marcante ale existenței sale: premiera operetei „Crai nou”, iubirea pentru Berta Gorgon, suferințele din perioada de încarcerare și lupta cu boala.

Regizoarea Dana Rotaru completează: „’Lăsați-mă să cânt’ celebrează talentul și spiritul acestui mare muzician și, în egală măsură, mare român, care ne-a lăsat o zestre culturală pe care avem datoria să nu o dăm uitării.

Spectacolul concert  face parte din proiectul cultural „Lăsați-mă să cânt în Era Modernă – Renașterea Operetei Românești”, finanțat de Ministerul Culturii și implementat de Asociatia START Creativ, în parteneriat cu Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian.

Distribuţie 30 noiembrie

Conducerea muzicala: Constantin Grigore

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: Andrei Pleșca

Bertha Gorgon: Patricia Seymour

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Marius Meragiu

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Gabriela Daha

Nastasi, pretendentul Suzanei: Valentino Tiron

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Daniel Madia

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Cristina Popa

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Septimiu Urzică

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu

Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerină: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Distribuţie 1 decembrie:

Conducerea muzicala: Alexandru Ilie

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: George Vîrban

Bertha Gorgon: Ligia Popescu (invitată) – Opera Națională Română Timișoara

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Valentino Tiron

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Daniela Bucșan

Nastasi, pretendentul Suzanei: Daniel Găină

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Mihai Urzicana

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Mediana Vlad

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Andrei Predescu

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerina: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Cristina Popa, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2023-2024 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.

Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr. 1.

mario dance atelier, spectacol wind of change

Un proiect ce merita apreciat si vazut, simtit, live. Incepand cu ora 19:00, acesti dansatori valorosi, in viziunea unica a coregrafului Mario Grosu, prezinta publicului trecerea prin mai multe stari de transformare, miscare si reinnoire. O schimbare ce poate fi blândă sau bruscă, înălțătoare sau tulburătoare.

Dansul si arta contemporana reprezinta un limbaj universal, inteles de toate popoarele, toti ochii si sufletele deschise.

Evenimentele vor avea loc la studio Mario Dance Atelier, str. Somesului nr. 5, Cluj Napoca. Detalii si rezervari: mario_dance_atelier@yahoo.com.

mario dance atelier, spectacol wind of change

Text scris de Zara Hola

„Prin părul tău cel negru tăciune,
Moartea învie în pulberele albe fire,
Și-n a ta privire, cum valurile tulbure,
Și-n a ta rostire, cum totu-i rugăciune.”

Când ești copil, totul este un joc. Când ești cu adevărat copil, totul este mișcător, totul în jurul tău se mișcă și tu te miști. Și trăiești de fiecare dată, precum ar fi ultima. Norii, păsările, se schimbă, totul în jurul tău se schimbă.

Când mai crești puțin, jocul e mai alert, însă mai circular, și alergi mereu după ceva, după cineva, sau după ambele. Jocul se schimbă, totul se schimbă mereu chiar dacă nu pare, până chiar și mersul nostru se schimbă, nu ați observat? Talpa piciorului nostru se schimbă atunci când alergăm după ceva, după cineva, sau după ambele. Suflul noastru se schimbă, nu ați observat cum ne bate inima când alergăm după ceva, după cineva, sau după ambele?

„Apoi crești, apoi te rogi,
Apoi iubești, și-apoi iar te rogi.”

Dacă ești foarte atent la vânt, la valuri, și la omul care stă pe loc, vei vedea că toate seamănă, toate se aseamănă prin faptul că se mișcă, se transformă. Un val este ușor de observat când, sau de ce se schimbă, vântul de asemenea, însă omul care stă pe loc?

Omul care stă pe loc trăiește, omul care stă pe loc respiră și ritmul bătăii inimii sale este unul schimbător. Și viața se schimbă, și ochii noștrii se schimbă mai ales când plângem. Și lacrimile se schimbă mereu. Și moartea are schimbarea ei. Emoțiile noastre se schimbă.

Totul, dar absolut totul se schimbă.

Totul este la limita dintre haos și armonie. Totul pendulează între o lume frumoasă, jucăușă, plină de iubire, plină de armonie, o lume aproape fictivă, și o lume abruptă, pe lângă care treci cu mare grijă, pentru a nu pica în hău.

Însă și aceste lumi între care trăim sunt schimbătoare. Schimbarea poate fi oricum, oricum poți să fi și tu. Însă dacă ajungi să înțelegi că schimbarea trebuie „îmbrățișată”, nu „ocolită”, vei fi mai împăcat cu soarta decât ai fost și până acum.

sonorizare teatrul national de opereta si musical ion dacian, radu petrovici

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” bifează încă o premieră în rândul instituţiilor de cultură din România: începând din această lună oferă publicului o nouă experienţă sonoră, de înaltă definiţie, devenită posibilă graţie instalării în sala de spectacol a unuia din cele mai moderne şi performante sisteme de sonorizare disponibile în lume în acest moment pentru spaţii destinate evenimentelor culturale de profil muzical.

This slideshow requires JavaScript.

Potrivit Managerului Radu Petrovici: „Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ‘Ion Dacian’ este prima instituție din România care a implementat un sistem de sonorizare cu o tehnologie de vârf recunoscută pentru calitatea și claritatea sunetului. Acest sistem inovator oferă o experiență sonoră la fel de fidelă pentru fiecare spectator, indiferent de locul ocupat şi rezolvă provocările acustice ale sălii.”

Această transformare se înscrie în noua direcţie managerială a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, prin care Managerul Radu Petrovici vizează ca „până în 2029 Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian să devină cea mai importantă instituţie de divertisment muzical din România, un reper pentru standarde de bună practică în domeniul teatrului muzical şi sursa de inspiraţie pentru celelalte instituţii de spectacole.

Achiziţia noului sistem de sonorizare a fost posibilă prin finanţare de la Ministerul Culturii.