Premiera operei „La voix humaine” de Francis Poulenc la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” va avea loc pe 6, 7 și 8 februarie 2025

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prezintă, în premieră, opera „La voix humaine” de Francis Poulenc, pe 6, 7 și 8 februarie 2025, de la ora 20:20.

Soprana Oana Șerban aduce în scenă o interpretare emoționantă, dirijorul Jonathan Bloxham conduce orchestra, iar regia este semnată de Radu Petrovici, managerul general al teatrului.

Biletele (începând de la 80 RON) se pot achiziționa online sau de la casa de bilete a TNOMID.

București, 21 Ianuarie 2025

Într-o eră a tehnologiei care conectează, dar și îndepărtează emoțional, La voix humaine reflectă fragilitatea relațiilor moderne. Telefonul, simbol al comunicării, devine un instrument al distanței.

Regia spectacolului este semnată de Radu Petrovici, managerul general al teatrului, care propune o viziune regizorală profundă, explorând teme precum singurătatea, comunicarea și vulnerabilitatea umană într-o societate din ce în ce mai fragmentată.

O experiență intimă

Spectacolul dezvăluie o conversație telefonică profund personală, între iubire și disperare, furie și acceptare, invitând publicul să fie martor al unui monolog liric unic.

TNOMID, un spațiu al unei noi viziuni asupra teatrului musical

Această producție demonstrează angajamentul teatrului de a explora granițele genurilor artistice, atrăgând iubitori de operă și teatru. Este un pas în consolidarea statutului său de lider al divertismentului muzical din România.

Artiștii

Oana Șerban

Oana Șerban

Oana Șerban este o talentată soprană de coloratură din noua generație de artiști lirici ai României, la începutul unei promițătoare cariere internaționale: concertând la Versailles și Musikverein din Viena, după debutul la ONB din 2023.

Jonathan Bloxham

Jonathan Bloxham

Jonathan Bloxham debutează la conducerea orchestrei TNOMID în această operă, cariera sa internațională incluzând BBC Orchestra, inclusiv în repertoriul de operă și colabprări cu London Philharmonic Orchestra, NDR Elbphilharmonie, Mozarteum Salzburg printre altele, fiind o prezență carismatică și în stagiunile Filarmonicii George Enescu și ale Orchestrei Naționale Radio din București.

„Prin acest proiect, ne dorim să demonstrăm că opereta și musicalul pot dialoga cu operele contemporane și clasice într-un mod relevant pentru publicul din ziua de azi. Viziunea noastră este ca în următorii cinci ani, teatrul să devină cea mai importantă instituție de divertisment muzical din România”, a declarat Radu Petrovici.

Biletele (începând de la 80 RON) se pot achiziționa online sau de la casa de bilete a TNOMID la office@ticketstore.ro  și 0790 830 360.

Spectacolul durează 1h 10 min, fără pauză și este cântat în limba română.

Cristian Horgoș – Predicții cosmice descifrabile în cheie „Cucuteni”

Simbolurile culturii neolitice „Cucuteni” pot fi cheia explorării uneia din cele mai mari și enigmatice realizări umane, și anume viziunile astro-fizice ale primului pictor abstract modern, nordica Hilma af Klint (1862 – 1944).

În mod onorant și inspirant pentru cultura „Cucuteni”, la Af Klint regăsim o multitudine de simboluri din arta ce a înflorit în preistorie pe teritoriul Moldovelor de dincoace și de dincolo de Prut, precum și în zona bucovineană a Ucrainei.

Hilma af Klint

Hilma af Klint

Legătura principală dintre „Cucuteni”, ca și cultură neolitică de vârf, și Af Klint găsim în cartea „În interiorul minții neolitice: conștiința, cosmosul și tărâmul zeilor”, a arheologilor sud-africani David Lewis-Williams și David Pearce.

Un rezumat al acestei cărți poate fi găsit pe Wikipedia, sub titlul prescurtat „Inside the Neolithic Mind” („În interiorul minții neolitice”).

Mesajul de esență al cărții este că „indiferent de diferențele culturale, toți oamenii au capacitatea de a intra în stări modificate de conștiință, în care experimentează fenomene entoptice care pot conduce la experiențe vizionare”. Așa s-ar putea explica, poate, și previziunile cosmogonice ale poetului Eminescu.

Revenind, dintre modurile în care cucutenienii puteau atinge stări modificate de conștiință amintim posturile prelungite, dansurile ritualice intense asemeni dervișilor orientali (vezi artefactele cucuteniene Hora de la Frumușica, Hora de la Berești, Dansul Ielelor), substanțele psihedelice (cornul secarei, specii de ciuperci), hipnoza, meditația profundă inclusiv de inspirație religioasă, experiențele din preajma pragului morții, respirația holotropică sau alte practici șamanice.

Pe de altă parte, din biografia Hilmei af Klint aflăm că și ea a pictat fiind în stări modificate de conștiință, îndeosebi în transă, și focusată pe „planuri astrale”. Tot din biografie ei putem deduce că starea de transă a putut fi atinsă prin meditație repetată și imaginație activă.

Iar ce e uluitor la această pictoriță ce abia acum începe să fie descoperită cu adevărat e că în aproximativ perioada răscoalelor noastre țărănești (1907 – 1912) ea a pictat o colecție de zece tablouri „The Ten Largest” care conțin simboluri sub-conștiente cu referiri la imagini astro-fizice ultramoderne. E absolut clar, bunăoară, că în perioada în care picta, Hilma af Klint nu avea cum să știe de supernove, de unde gravitaționale și orbite ale găurilor negre, fenomene care au fost observate abia o jumătate de secol mai târziu de Telescopul „Hubble”.

Am publicat recent câteva articole în limba engleză, precum „Hilma af Klint’s Telescopic and Prophetic Vision”: https://www.nastywomenwriters.com/hilma-af-klints-telescopic-and-prophetic-vision/, așa încât exemplific doar cu imagini care nu se regăsesc în acel articol.

De acord că fotografiile nu sunt chiar copii la indigo, dar trebuie să le vedem per ansamblu, ca rezultat al unor fenomene „entoptice”, și să reținem că dintr-o colecție de zece tablouri avem cel puțin zece similitudini cu imagini astro-fizice din ultimii ani. Deci șansele unor coincidențe ar fi infime.

Și se mai cuvine să mulțumim Fundației Hilma af Klint (HilmaAfKlint.se) pentru posibilitatea de găsi ușor fotografii despre opera pe care a vrut să o țină secretă câteva decenii după moartea ei.

predictii cosmice cucuteni

Se remarcă îndeosebi similitudinea dintre undele gravitaționale din jurul găurilor negre și „Ten Largest No 6”

predictii cosmice cucuteni

Supergiganta VY Canis Majoris vs „Ten Largest No. 4” respecttiv Supernova T-Coronae Borealis vs. „Ten Largest No. 5”

Simboluri comune la Klint și Cucuteni

O carte ajutătoare este „Omul și simbolurile lui – Misterele Inconștientului Colectiv”, de psihologul Carl Jung și colaboratorii lui (ediție în limba română la Editura Trei). Iar Carl Jung a insistat pe ideea că arhetipurile și simbolurile izvorăsc încă din Neolitic.

Capitolul „Simbolul Cercului”, de Aniela Jaffe, e dedicat arhetipului legat de simbolul mandalei care constă într-un cerc divizat în patru, precum neoliticele Tăblițe de la Tărtăria, județul Alba. Acest puternic simbol este prezent atât la Af Klint cât și la Cucuteni.

This slideshow requires JavaScript.

Teme de explorare

Un alt element comun al culturilor neolitice, inclusiv Cucuteni, și al Hilmei af Klint este preocuparea privind aspecte ale „imortalității”. În măsura în care studii viitoare vor fundamenta calitățile extra-senzoriale ale Hilmei af Klint, această temă majoră a umanității ar putea fi abordată dintr-un unghi nou.

Un alt front deschis este acela că ultimul instrument de explorare a astronomiei ar putea fi chiar în interiorul nostru, probabil ca și o consecință a faptului că, în esență, suntem fiii prafului stelar.
Fizica modernă are încă zone inexplicabile. Dealtfel artistul francez Servant-Ermes a lansat curentul artistic „Quanticisme”, incluzându-l inclusiv pe Constantin Brâncuși ca post-stindard al quanticismului, exact în ideea colaborării dintre cultură și știință pentru a ajuta știința acolo unde încă bate la uși închise.

„Jung a subliniat că singura aventură reală care rămâne fiecărui individ este explorarea propriului inconștient”, a spus Marie Lous von Franz în cartea „Omul și simbolurile sale”.

„Paralelismul dintre fizica nucleară și psihologia inconștientului colectiv a fost adesea un subiect de discuție între Jung și Wolfgang Pauli, câștigătorul premiului Nobel în fizică”, se mai arată în capitolul concluziv al cărții.

Iar explicația lui Jung pentru cum a reușit Jackson Pollock să picteze, în stare de transă, micro-materia, este următoarea: „Straturile mai profunde ale psihicului își pierd unicitatea individuală pe măsură ce se retrag din ce în ce mai mult în întuneric. Mai jos, adică pe măsură ce se apropie de sistemele funcționale autonome, ele devin din ce în ce mai colective până când se universalizează și se sting în materialitatea corpului, adică în substanțele chimice. Carbonul corpului este pur și simplu carbon. Prin urmare, ‘în fund’ psihicul este pur și simplu ‘lumea’”.

Alt citat incitant din carte:

„Când examinează natura și universul, în loc să caute și să găsească calități obiective, ‘omul se întâlnește pe sine’, în expresia fizicianului Werner Heisenberg. Datorită implicațiilor acestui punct de vedere, Wolfgang Pauli și alți oameni de știință au început să studieze rolul simbolismului arhetipal în domeniul conceptelor științifice.”

Iar, ca și concluzie, simbolurile Cucuteniului și Hilmei af Klint lansează posibilitatea ca sub-conștientul să poată reflecta nu doar micro-cosmosul, precum în cazul pictorului Jackson Pollock, cât și macro-cosmosul, adică Astronomia.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.