Iulia Gorneanu – 8 sau 12? Babele Cosmice și zilele lor

Iulia Gorneanu – 8 sau 12? Babele Cosmice și zilele lor

Ne alegem Babele sau Babele ne aleg pe noi? Astăzi, primele zile din martie stau sub semnul jocului. Alegerea Babelor nu mai reprezintă o consecință a gândirii mitice, Baba ta nu-ți mai anunță norocul, ci îți spune cum vei fi la bătrânețe. Râdem și mergem mai departe. Intrăm în zilele Moșilor, știm doar că sunt mai blânde, Moșii întotdeauna sunt mai buni.

ALEGEREA BABELOR

Trăim zile intens rituale ce stau sub semnul Babelor, zile în care patroanele lor fac și desfac anotimpurile, pun laolaltă soarele cu ninsorile, lumina cu întunericul, iarna cu vara. Odinioară, zilele însorite erau considerate aducătoare de fericire, noroc și belșug, în timp ce ploaia și ninsoarea însemnau lacrimi, sărăcie, neîmpliniri.

În unele locuri, flăcăii îşi alegeau și ei o Babă, cu credința că așa cum va fi ziua, le va fi și nevasta: frumoasă sau urâtă, bogată sau săracă, fertilă sau stearpă.

În alte părți, Baba nu putea fi „aleasă” ci se stabilea în funcţie de data naşterii. Dacă persoana era născută între 1 și 12, Baba îi cădea în ziua naşterii sale; în caz contrar, se calcula suma celor două cifre care formau data nașterii și acel număr reprezenta Baba respectivei persoane.

CINE SUNT BABELE?

Dincolo de povești și legende, Babele sunt strămoașele și moașele noastre mitice, femei inițiate în practicile divinatorii, depozitare ale înțelepciunii pământului, cunoscătoare ale plantelor și leacurilor, un fel de șamanii ai comunităților străvechi, matriarhale. Reprezentările lor au rămas în Munții Bucegi, ai Buzăului și ai Maramureșului, pietre sacre ce veghează hotarul anotimpurilor, dezleagă primăvara și, odată cu ea, timpul vrăjilor, al magiei și al descântecelor… „că vine Baba și-i spune fetii care-o fi iubitu’ și în ce zî s-or lua, și cum o fi zâua aceia: urâtă, posomorâtă sau luminoasă, cu soare”. (Marcel Lapteș)

LEGENDE

Există o legendă care povestește că Baba Dochia împreună cu cortegiul ei de Babe ar reprezenta cele 12 luni ale anului. Divinități meteorologice care ordonează timpul și anotimpurile, Babele le aduc oamenilor semne prevestitoare despre soartă și belșug. În alte variante, prima Babă ar reprezenta primăvara (Baba semănatului), a doua, vara (Baba muncii câmpului) iar a treia, toamna (Baba culesului), toate prevestind starea vremii și a rodului fiecărui anotimp.

Poveștile populare echivalează timpul ritual de nouă/doisprezece zile cu durata urcuşului Babei Dochia la munte și, totodată, cu numărul cojoacelor lepădate. „Şi baba suia de zor la munte cu cojoacele pe ea. Când sui mai sus, Dumnezeu a dat o căldură zdravănă, că baba nu mai putea de cald cu atâtea cojoace. Şi ce să facă? Da a prins a ţâpa câte unul. Şi cum a ţâpat unul s-a şi făcut stană de piatră. L-a ţâpat pe al doilea şi s-a făcut şi acesta stană de piatră. Până le-a ţâpat pe toate. Şi baba suia, suia de zor, cu caprele. Pe când a ajuns în vârful muntelui, a dat Dumnezeu un ger mare şi a îngheţat şi baba cu capre cu tot şi s-au făcut stană de piatră, de i se vede forma şi astăzi.” (Colecția Pamfil Bilțiu)

În esență, Baba Dochia împreună cu cortegiul ei de babe devin „cosmice”, având în vedere „restabilirea ciclului natural al timpului meteorologic ca previziune dar și ca exercitare a puterii oraculare asupra oamenilor pentru aflarea viitorului”. (Marcel Lapteș)

A consemnat pentru dumneavoastră Iulia Gorneanu.

/0 Comments/by
Scrisoarea Maicii Mihaela, scrisă în închisoarea de femei Miercurea Ciuc în 1958, adresată soborului drag

Scrisoarea Maicii Mihaela, scrisă în închisoarea de femei Miercurea Ciuc în 1958, adresată soborului drag

„Acum vă scriu cu gândul la Măicuța. Au mai rămas 5 ani de așteptat și poate mai puțin și totuși dacă Mama Mică va întârzia să nu vă pierdeți răbdarea. Să recitiți Biblia, căci vom avea luptă mare. Învățați predicile de pe munte a Domnului Nostru și împliniți-o cu faptele în fiecare zi. Fiți înțelepte, harnice, blânde, smerite, aceasta să vă fie uniforma prin care să vă deosebiți de duhul lumii acesteia. Postul și rugăciunea să nu vi le știe nimeni decât Știitorul inimilor.

Nu mai judecați pe nimeni, așteptați în tăcere judecata lui Dumnezeu. Fiți credincioase cu preoții și cu autoritățile, după exemplul Mamei. Îngrijiți cu dragoste bisericile din sat. Cereți de este cu putință sfaturi Părintelui Mureșanu și tuturor celor sinceri, mai ales arme serioase din Biblie pentru ‘Martorii lui Iehova’ care au afirmații puternice cu priză mare în popor, mai ales în apele tulburi de acum. Să nu vă gâlceviți cu ei în zadar după cuvântul lui Gamaliil. Să vă pregătiți arme tari la toate afirmațiile. Știu că aceste sfaturi ale mele vă sunt de prisos, căci aveți caldă și puternică povățuitoare pe Mama Mare. Dar îmi fac și eu motiv de vorbă cu frățiorii mei cei călători. Și Morse se descoase ușor, merită un parastas. Dacă din ispită sau biruită din instinct ar voi vreuna să se rupă din mănunchiu, veți încerca tot ce va fi posibil, atunci lăsați-o să se căsătorească decât să ajungă la o greșeală mai mare sau la păcat împotriva firii care sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Să nu o disprețuiți, că diavolii stau la poartă la cei de pe calea aceasta, fac spărtură în zidul dragostei dintre voi și a ascultării de poruncile lui Dumnezeu, dar să nu fie așa. Spuneți cele cuvenite Mamei Maria și lui Moș Ionică, sărut pe Veronica. Fiți mereu cu grijă de bolnave și ctitori. Evitați colectele de la străini, munciți toate după putere, nu exagerați cu postul decât în ispite mari. Sărut mâna tatei, oare să-l mai găsesc vreodată? Nana, Moșu, Nașu.”

Această scrisoare a fost scrisă, adică cusută cu ață pe pânză albă cu semnele alfabetului Morse. S-a tradus și apoi s-a distrus scrisoarea. Ea cuprinde toate învățămintele unei gândiri desăvârșite. Noi soborul le-am primit ca din mâna lui Dumnezeu, trimise prin mesagerul Său. Maică Mihaila! Nu te vom uita niciodată, și în veci îți va fi pomenirea în mijlocul soborului tău scump. Roagă-te pentru viața soborului, să putem urma Drumul Crucii cu răbdare și înțelepciune. Și să ne întâlnim cu toții în rai. Acolo să fim soborul Maicii Domnului întreg, și cu bucurie să lăudăm neîncetat pe Mirele nostru Iubit.

A consemnat pentru dumneavoastră Maica Christofora – Sfânta cruce din porumb, Vol. II

/0 Comments/by
Cristian Horgoș – Splendidul tezaur de la Sarasău a făcut ocolul lumii

Cristian Horgoș – Splendidul tezaur de la Sarasău a făcut ocolul lumii

Tezaurul de aur de la Sarasău tocmai s-a întors acasă după ce timp de aproape cinci ani a făcut înconjorul lumii la muzee din Liège (Belgia), New York, Chicago (ambele SUA) și Gatineau (Canada), unde a stat din aprilie 2024 până în luna ianuarie 2025. Tezaurul deținut de Muzeul Național de Istorie din București a fost parte a expoziţiei internaţionale „First Royals of Europe” reunindu-se cu piese aflate în custodia Muzeului Național din Budapesta.

Primele părți din tezaur au fost găsite întâmplător, în anul 1847, de către un tânăr care-și păștea vaca pe terenul lui László (Vasile) Man din localitatea maramureșeană Sarasău. Au urmat mai multe căutări după aur, doar de la primul descoperitor fiind confiscate de către autoritățile imperiale, 4,5 kg aur. Dar despre cea mai mare parte a tezaurului se crede că a dispărut ajungând în colecții particulare necunoscute. Din ceea ce s-a salvat, o parte a fost vândută de către familie, chiar atunci, Muzeului Național din Budapesta. Iar din ce a rămas și s-a împărțit apoi între familiile celor trei moștenitori ai lui Man, s-a mai păstrat până azi doar partea nepotului Ioan Mihalyi de Apșa, care, prin moșteniri succesive, a ajuns la Iosif Pop din Sighetu Marmației. Iar acesta, în anul 2016, a vândut întregul lot Muzeului Național de Istorie a României.

Piodao

Partea de la Budapesta conține acum: 4 discuri spiralice plus un fragment de disc, 3 pandantive tip lunulă, 81 verigi crestate și 43 de mărgele, iar cea de la București: 7 discuri spiralice și un fragment de disc, 3 verigi crestate și 239 de mărgele, toate piesele fiind din aur pur, prelucrat prin batere.

Potrivit specialiștilor, frumusețea și unicitatea tezaurului este dată de enigmaticele discuri spiralice, bogat decorate cu motive fie de tip solar, fie de tip serpentiform, a căror destinație încă rămâne în studiu. Se estimează că tezarul de la Sarasău are o vechime de circa trei milenii.

pierowall

Spiralele de la Sarasău, o continuitate din Neolitic

La fel ca celebrele brățări spiralate dacice, piesele serpentiforme de la Sarasău pot prezenta o continuitate a spiralelor care au dominat ceramica neolitică de Cucuteni dar și spiralele de pe megaliți neolitici prezenți în Europa continentală și nu numai, la Tarxien (Malta), Newgrange (Irlanda), Piodao/Chaz D’Egua (Portugalia), Pierowall (Scoția), Bardal (Norvegia), Göbekli Tepe (Turcia), La Zarza-La Zarcita (La Palma – Insulele Canare) etc.

la zarzaAșa cum am mai semnalat în Revista România Culturală e logic să credem că oamenii din neolitic au deplasat și cioplit blocuri imense de piatră pentru a le orna cu ceva semnificativ pentru conștiința lor.

Iar o explicație interesantă a cea pe care arheologii D. Lewis-Williams și David Pearce o oferă în cartea lor „În interiorul minții neolitice: conștiința, cosmosul și tărâmul zeilor”. Mesajul cărții e că indiferent de diferențele culturale, toți oamenii împărtășesc capacitatea de a intra în stări modificate de conștiință, în care experimentează fenomene entoptice care pot conduce la experiențe vizionare.

Deci spiralele de la Sarasău sunt încă departe de a-și fi dezvăluit misterul.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

/0 Comments/by