Cartografii Sonore, Ediția a X-a – Conversație despre Timp, are loc pe 25 aprilie 2025 la Muzeul Hărților din București

Vineri, 25 aprilie, de la ora 18:00, Muzeul Hărților găzduiește, alături de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, un nou eveniment „Cartografii Sonore: Conversație despre timp” din stagiunea a X-a. Publicul este invitat la o seară specială care îmbină muzica de cameră cu povestea, într-un demers artistic care explorează tema universală a timpului. Evenimentul oferă prilejul de a-i asculta pe Cristina Tegzeșiu (oboi), Albert Moisi (fagot), Paul Ionescu (pian) și Oana Manițiu (narator).

Concertul propune o incursiune narativă și sonoră într-un spațiu în care timpul nu este măsurat, ci simțit. Muzica devine limbajul prin care trecutul, prezentul și visarea se întâlnesc.

Trei instrumente muzicale – oboi, fagot și pian – vor construi un dialog contrapunctat de intervențiile narative care leagă momentele muzicale de ambianța creată. Rezultatul este un spectacol intim, care invită la reflecție și emoție.

Muzeul Hartilor

Programul muzical traversează mai multe epoci și stiluri, de la melancolia barocă a lui Albinoni, la eleganța lui Fauré, la energia modernă a lui Poulenc și la pasiunea tangoului reinterpretată de Piazzolla, lirismul lui Rolf Løvland și rafinamentul cinematografic al lui Alan Silvestri.

Vedeta cartografică a serii este „Harta cerului”, o impresionantă cartografiere a bolții cerești, cu accent asupra emisferei sudice. Publicată de Frederick de Wit în Amsterdam, în jurul anului 1670, aceasta prezintă atât constelațiile, cât și legătura lor cu semnele zodiacale, reflectând fascinația epocii pentru astronomie și astrologie. Lucrarea include reprezentări ale principalelor teorii astronomice din secolul al XVII-lea – de la Copernic și Ptolemeu la Tycho Brahe. În Muzeul Hărților există o amplă decorație inspirată de această hartă complexă; este vorba despre o pictură, realizată pe pânză și ulterior aplicată pe unul dintre plafoane, ca parte a eforturilor de a adapta clădirea la destinația sa de a găzdui colecția cartografică.

Dată: Vineri, 25 aprilie 2025, de la orele 18:00

Desfășurare: La sediul Muzeului Hărților, Strada Londra nr. 39, sector 1, București

Accesul se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere și achitarea biletului de acces de 15 lei:

https://eventbook.ro/music/bilete-cartografii-sonore-conversatie-despre-timp

Proiectele UCIMR

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) este din anul 2017 unicul partener al Muzeului Hărților în realizarea și organizarea stagiunilor Cartografii sonore. Acest parteneriat a făcut posibilă organizarea la muzeu a zeci de concerte de muzică clasică, jazz, tango  dar și multe alte evenimente, cum ar fi proiecții de film mut și evenimente pentru copii.

Fondată în anul 1995, la inițiativa prim-violistului Filarmonicii bucureștene, Ștefan Gheorghiu, UCIMR este o organizație nonprofit de utilitate publică, care contribuie la dezvoltarea și răspândirea muzicii clasice, jazz și contemporane, atât pe plan național, cât și internațional. De aproape 3 decenii, asociația susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin inițierea și implementarea de proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații neconvenționale, având peste 50 de parteneri din 18 țări de pe 3 continente. Dintre evenimentele emblematice amintim festivalurile cu tradiție precum CellEAST Festival, The Jazz Cave Festival, ICon Arts, precum și concertele de Ziua Națională a României și Anul Nou de la Sibiu.

Despre Muzeul Hărților 

Muzeul Hărților din București se numără printre puținele instituții culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecție de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal provinciile românești, țări și regiuni europene, precum și hărți astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunității, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul și angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru  un public variat, amator de experiențe culturale de calitate. 

http://www.muzeulhartilor.ro

Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.

Muzică de Purcell și canzonete napolitane, duminică 27 aprilie 2025 la Teatrul Coquette

La Teatrul Coquette din București, luna aprilie se încheie cu o nouă seară de operă ARIE ȘI ECOU, având-o ca protagonistă pe soprana Cristina Fieraru, acompaniată de Maxim Belciug, cu chitara sa cât o orchestră. În miez de primăvară, cei doi aduc pe scenă un program vibrant, plin de emoție, în care vocea splendidă a sopranei transformă fiecare partitură într-o poveste de iubire, bucurie, dor, speranță, tinerețe. De la ariile delicate ale operelor baroce, până la explozia de viață a ritmurilor spaniole și energia solară a canțonetelor napolitane, seara promite un spectacol vocal total, în care soprana Cristina Fieraru strălucește, iar chitara face o uluitoare demonstrație de forță și rafinament, punând în valoare vocea senzațională și preaplinul de emoții al acestei muzici de o uluitoare frumusețe. Programul include partituri celebre ale repertoriului liric, printre care madrigalul „Amarilli, mia bella” de Giulio Caccini, probabil cel mai frumos cântec de dragoste scris vreodată, neîntrecutele șlagăre baroce „Ombra mai fù”, din opera Serse, și „Lascia ch’io pianga”, din opera Rinaldo, ambele de Georg Friedrich Händel, ori lamento-ul Didonei din opera „Dido și Aeneas” de Henry Purcell.

Henry Purcell este considerat a fi unul dintre cei mai importanți compozitori ai epocii baroce și întemeietorul operei naționale engleze, fiind autorul unor minunate creații vocale în engleză, o limbă destul de dificil de pus pe muzică. S-a născut la Londra, în 1659 (ziua exactă nu este cunoscută, dar există indicii că ar fi fost 10 septembrie), într-o familie de muzicieni, și a dovedit o puternică înclinație către muzică încă din copilărie. Se crede că, deja la vârsta de 9 ani, compunea excelent. Cea mai timpurie operă a sa este o odă închinată Regelui Charles, cu ocazia zilei sale de naștere din 1670. Și-a început cariera muzicală ocupând postul de corist în cadrul Capelei Regale a lui Charles al II-lea, iar din 1679 a devenit organist la Westminster Abbey, unde, se spune, cânta atât de frumos încât oamenii veneau să-i ofere bani, ceea ce provoca tensiuni între colegi și apropiați. De altfel, a și fost înmormântat lângă orga la care a cântat. A compus muzică în diverse genuri, versatilitatea sa permițându-i să abordeze forme diferite: muzică sacră, muzică de teatru, instrumentală sau vocală. Un mare succes în epocă l-au avut lucrările sale scenice numite semi-opere, un soi de tranziţie între teatrul cu măşti şi operă. A murit la doar 36 de ani, în circumstanțe rămase neclare. O teorie spune că s-ar fi intoxicat cu ciocolată. O altă teorie ar fi aceea că, întorcându-se într-o noapte târziu de la teatru, soția l-a încuiat afară, iar Purcell a prins frig și a răcit, de aici trăgându-i-se moartea. Cel mai probabil, însă, a murit de tuberculoză, lăsând în urmă o contribuție remarcabilă la dezvoltarea muzicii engleze. Dar ambiția cea mare a lui Purcell era de a scrie operă. A reușit o singură dată: lucrarea sa „Dido și Aeneas” este o capodoperă de la prima la ultima notă, cu o construcție muzicală impresionantă și melodii de o sensibilitate aparte, așa cum este și aria „When I am laid in earth”, cunoscută și ca „lamento-ul Didonei”, pe care publicul o va putea asculta pe viu, în interpretarea sopranei Cristina Fieraru, în concertul de duminică, 27 aprilie 2025, de la Teatrul Coquette. Iar pentru ca bucuria să fie deplină, la final, publicul va avea ocazia de a sta de vorbă cu artiștii, în tihnă, în foaierul teatrului, la un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

Din 2024, soprana Cristina Fieraru a inițiat, împreună cu chitaristul Maxim Belciug, seria de concerte ARIE ȘI ECOU, menită să ofere publicului prilejul unor întâlniri cu frumusețea și diversitatea repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică nepieritoare.

Concertul de duminică, 27 aprilie 2025, are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94) și începe la ora 19:00. Biletele sunt disponibile pe platformele online iabilet.ro, mystage.ro, eventim.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului.

Nicolae Grigorie Lăcrița – Omagiul generalului Gheorghe Văduva, cu ocazia zilei de Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost un general roman de origine tracă, născut în Capadoccia, și ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină.

gheorghe vaduvaCa martir ucis în timpul persecuției creștinilor sub Dioclețian, Sf. Gheorghe este sărbătorit în aproape toate bisericile, de obicei pe data de 23 aprilie. Este sfântul patron al multor țări, regiuni și orașe.

Cunoscut drept un mare mucenic și purtător de biruință, Sfântul Gheorghe este asociat cu curajul, credința neclintită și protecția împotriva răului.

Minunile săvârșite de Sfântul Gheorghe au contribuit la răspândirea credinței creștine și la consolidarea imaginii sale de sfânt protector și mijlocitor către Dumnezeu.

Faptele de curaj, de credință neclintită și de luptă împotriva răului, care l-au caracterizat pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, un general, le întâlnim și la un general român, respectiv la Domnul general Gheorghe Văduva, unul dintre bravii generali ai armatei române, un patriot adevărat, atât prin trăirile sufletești, cât și prin faptele sale, un simbol al luptei pentru slujirea României, un purtător de misiune superioară, ca un îndeplinitor de porunci ce vin mai de sus.

gheorghe vaduvaPromovarea sentimentelor patriotice săvârşite de bravul general și OM de știință Gheorghe Văduva este binevenită şi vrednică de toată stima românilor cu sentimente de iubire de țară.

Munca săvârşită de slujitorul de țară Gheorghe Văduva, de propovăduire și de trezire evanghelică a românismului va rămâne ca o lucrare apostolică a vremurilor noastre.

Promovarea, cu sfințenie, de către marele patriot Gheorghe Văduva, a artei, a culturii, a limbii române, a valorilor estetice și morale, tradiționale și moderne ale poporului român și, în special, ale idealului istoric de unire și de trăire a tuturor românilor într-un stat național român, îl așează într-o relație majoră cu Dumnezeu, apariţia „fenomenului Gheorghe Văduva” fiind una providențială.

Românul „pur sânge” Gheorghe Văduva face această muncă de apostolat conştient şi de faptul că: „Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.” (Biblia, Vechiul Testament, Ezechiel 33. 9).

Prin tot ceea ce a făcut şi face în viaţa sa, militarul-general, istoricul, scriitorul, poetul, filozoful, dascălul, educatorul și „OMUL fenomenal Gheorghe Văduva” va rămâne în conştiinţa românilor ca un apostol şi ca un simbol al luptei în slujba patriei sale România, față de care și-a dedicat întreaga viață.

Pentru întreaga sa activitate misionară, de propovăduire a românismului, de trezire evanghelică, prin aceste cuvinte de prețuire îi aducem, pentru ziua de 23 aprilie 2025, Domnului general Gheorghe Văduva omagiul de cinstire și de prețuire, adresându-i, din adâncul inimii sincere felicitări, asigurându-l de sentimentele noastre de înaltă prețuire, de dragoste fierbinte și de recunoștință nețărmurită pentru dăruirea, elanul și priceperea cu care a slujit şi slujeşte, cum numai domnia sa a știut şi o ştie, patria noastră străbună.

Cu cele mai frumoase sentimente de prețuire eternă,

Conf. Univ. Dr. Nicolae Grigorie Lăcrița.

23 aprilie 2025