Dan Puric – Clipa demnității tale – „Ridică-te, popor român!”

Timpurile grele de deznădejde și mai ales de cumplită rătăcire pe care le trăim astăzi vor trece și ele, căci nimic din lumea asta nu aparține permanenței, decât Bunul Dumnezeu! Și totuși, în plan istoric, este ceva care rezistă timpului și care se transmite din generație în generație, întru sfânta dăinuire a unui neam.

Un fel de MEMORIE inatacabilă de contingențele trecătoare ale istoriei. Atunci când vremea trece și se așterne oceanul de uitare și tăcere, pe marginile lui stâncoase înmuguresc în mod neașteptat flori ce nu se ofilesc nicicând. Totul se uită! Totul!… Și răutatea timpului și nedreptățile lui și bezna sufletească, așternută în lume, dar nu se uită ATITUDINEA unui POPOR în fața atâtor nefericiri ce brusc coboară asupra ființei sale.

Și dacă ATITUDINEA lui este verticală, atunci se naște floarea DEMNITĂȚII. Floare rară, unicat ce răsare neașteptat pe terenul sterp al indiferenței sau lașităților ce o împresoară din toate părțile. Iar această floare rară a demnității are un dumnezeiesc privilegiu: nu poate fi ofilită de UITAREA cea neiertătoare.

Căci în ultimă instanță, ce înseamnă DEMNITATEA unui neam cu care își înfruntă destinul amar și parcă veșnic nefericit, cum este cel al poporului român, dacă nu acea distanță nobilă și suverană față de o contemporaneitate degradată, acel spate întors firesc evidențelor neiertătoare, în contrast cu privirea lui neclintită spre CER.

Pe aceasta timpul nu o poate șterge, iar UITAREA îngenunchează neputincioasă în fața ei. Dar ce nu se mai uită din istoria unui neam? Ce nu mai poate șterge timpul?… Trădările, dezertările și incalificabilele lui lașități!… Ele vor sta întotdeauna înfipte în memoria unui popor, precum piroanele în palmele și picioarele Mântuitorului.

Se spune că Iisus o singură minune n-a vrut s-o facă, aceea de a nu-și șterge STIGMATELE atunci când S-a înălțat la Cer. Le-a luat cu El Sus, ca de fiecare dată când privim la acel ÎNALT SUFLETESC, ce pentru o clipă ne-a mângâiat sufletele, să ne aducem aminte de rănile pe care i Le-am făcut și să-I cerem veșnic iertare.

Poate de aceea astăzi poporul român, aflat la o tragică răscruce, neștiind ce să facă și încotro s-o ia, ar trebui să privească din nou în cutremurătorul lui adânc sufletesc și să vadă că întotdeauna, la cumplite răspântii istorice, ca să mai poată dăinui, a făcut în mod firesc un singur lucru: a înălțat o troiță și prin ea și-a ridicat privirea din pământul istoriei către CER.

Asta l-a ținut, asta l-a izbăvit, o indestructibilă și incredibilă CREDINȚĂ pentru toți cei care în ascuns îi prevesteau sfârșitul.

Popor blând, bun, blajin.

A fost mereu adulmecat de hienele istorice din jur, dar a fost ocrotit, cum spun sfinții, în mod negrăit și nevăzut, de o tainică forță pe care nici astăzi, toți acei care au râvnit la sfântul lui pământ nu o pot vedea și înțelege. Trebuie să fim conștienți că nu toți de astăzi care trăiesc în această țară sunt ROMÂNI în adevăratul sens al cuvântului. Și nu vorbesc aici în sens rasial, ci în sensul dimensiunii sufletești. Sunt vorbitori de limba română, dar nu ROMÂNI.

Acele specimene degenerate, pe care istoria i-a mutilat după cum a vrut ea, dar și cu deplinul lor asentiment. Și de aceea, s-au autocondamnat să n-aibă o existență în istorie, să nu existe, ci să SUBEXISTE. Să nu fie nici măcar supraviețuitori, ci SUBVIEȚUITORI, dar tocmai de aici, din subsolul ființei românești, din rândurile lor tăcute, dar oportuniste, ce nicicând n-au cunoscut verticala demnității, se aleg trădătorii de neam, oportuniștii, acele găuri făcute în zidul de apărare al cetății, prin care să poată intra inamicul.

Neamul aceasta și-a strigat mereu în lumea SETEA lui de Dumnezeu. Și nu setea de vreo ideologie trufașă sau doctrină alienantă, ce s-au dovedit a fi în timp pietre de mormânt peste umanitate. SETEA de Dumnezeu, nu de sinistre mântuiri ideologice, ce au făcut ravagii și cumplite tragedii în lume. Și de aceea am fost mereu curați sufletește, nedorind decât să trăim și să murim cu fața spre CER.

Niciodată acest popor nu a cerut mai mult și nici astăzi nu o face. Nu este coparticipativ și n-a fost nicicând la fauna sălbatică din jurul lui, mereu pironită cu ochii pe resurse și pe atâtea alte bogății trecătoare. Dar vorbitorul de limba română și nu românul, adică degeneratul, sau romunculul, cum ar spune Mihai Eminescu, locuitorul din subsolul ființei acestui neam, nu merge în istorie cu SETEA de Dumnezeu, ci mereu cu capul în jos, ÎNSETAT doar de sinistra lui subviețuire, de profitul imediat și în timp de groteasca-i îmbogățire pe care o face fără de nicio tresărire de conștință.

Uitați-vă la el, la acest SUBVIEȚUITOR și astăzi, cum tropăie nepăsător, rănind profund ființa acestui neam și insultându-i public demnitatea lui de a fi în lume. Ei sunt aceia care ne îndeamnă și ne îmbie din interior să trăim la întâmplare, copii ai nimănui, cerșind mereu la porți străine. Ei sunt aceia ce au făcut din poporul român ORFANII de serviciu ai lumii de azi. Ei, vorbitorii de limba română, au alungat peste graniță, în cel mai mare exod din istoria lui, pe românii adevărați, acel neam harnic și sedentar prin excelență și nicidecum migrator. Ei, romunculii sunt cei care astăzi au terfelit DREPTUL și DREPTATEA, înjosind ideea de JUSTIȚIE și punând-o, nu să nască firesc și legitim dreptatea, ci forțând-o în mod criminal să avorteze cu nemiluita sinistre NEDREPTĂȚI, provocând cea mai cumplită formă de cancer social, cristalizându-se apoi, cu mândrie, în sinistra metastază ce ne-a cuprins trupul național de astăzi.

Dar voi, cei care acum trădați țara precum respirați, în infinita voastră slugărnicie, nemaiavând nimic sfânt, cu ochii țintă la stăpânul efemer al lumii de azi, călcați în picioare pe cei care de mii de ani stau neclintiți cu ochii țintă spre Iisus, iar blasfemia aceasta de nimeni nu va fi iertată. Și nu înspre răzbunare vă vorbesc, ci întru întreaga mea compasiune pentru voi, căci știu de pe acum ce viitor vă așteaptă. Efemeride trecătoare, dar toxice sunteți, ce loviți inconștient, dar și premeditat, parcă într-o cinică alternanță în fibra unui neam care mereu a avut inteligența să se strecoare prin istorie, făcând-o cu CINSTEA sublimă de a sta, în schimb, neclintit în fața lui Dumnezeu. Mici rozătoare ale acestei sfinte NECLINTIRI românești sunteți! Căci altfel nu v-ați fi apucat să scoateți din morminte martirii și eroii acestui neam, ca să-i rejudecați după măsura necinstită și trivială a propriei voastre măsuri, crescută în timpul ce vi s-a ordonat să-l trăiți. De mii de ori mai siniștrii și mai meschini sunteți decât „strămoșii” voștri, care i-au condamnat la moarte.

Căci cei de atunci le-au condamnat viața și nu oricare, ci cea a DEMNITĂȚII de a fi CREȘTIN și ROMÂN în lume. Pe când voi astăzi le condamnați MEMORIA și încă mai mult, SFÂNTA lor POMENIRE! Și de aceea, tocmai aceasta din urmă vă va fi JUDECATA voastră DE APOI! Ați dus astăzi țara pe marginea unei prăpastii, cum n-a mai fost ea niciodată, sunteți artizanii celei mai cumplite degradări ale acestui popor și pentru asta veți răspunde. Ați smuls din literatura și istoria neamului scriitori de valoare și voievozi ce ne-au dat unitate în lume. Iar ei, de dincolo, vă vor condamna! Deja sunteți! Căci de pe acum sunteți un GOL ISTORIC!

Ridică-te, popor român! Fără de frică să o faci! Căci ceasul DEMNITĂȚII tale a sosit! Umple-l cu sufletul tău neîntinat de crimele lumii ce te înconjoară și cu CREDINȚA ta nezdrobită în Dumnezeu! Și Dumnezeul tău și al strămoșilor tăi te va ajuta!

Ridică-te, popor român din marginea în care ai fost aruncat, arătându-le celor care cu trufie distrug din nou omenirea astăzi, crezând că fac istorie!

Ridică-te, popor al meu, nu ca să faci istorie, ci ca să le arăți că există Dumnezeu!

A consemnat pentru dumneavoastră Dan Puric

Asociația Pământul Strămoșesc vă invită la Atelierul de sculptură în lemn, cu meșterul Valentin Dig, pe 27-29 iunie 2025

Vino să înveți să modelezi lemnul cu suflet și pricepere, alături de un meșter autentic! Valentin Dig.

Asociația Pământul Strămoșesc te invită într-un atelier special, dedicat celor care simt chemarea lemnului și vor să pătrundă în tainele sculpturii tradiționale.

Ce vei învăța?

✔️ pregătirea lemnului pentru sculptat
✔️ etapele sculpturii: desenare, decupare, dăltuire, șlefuire
✔️ simboluri și semne străvechi ale neamului
✔️ tehnici de învechire și finisare naturală (ulei, ceară)
🎁 Fiecare participant va pleca acasă cu o lucrare realizată chiar de el însuși, sub îndrumarea meșterului!


📜 Program detaliat:
▶️ Vineri, 27 iunie
• 9:00 – Mic dejun
• 10:00–14:00 – Introducere în lemn: identificare, uscare, croire
• 14:00 – Prânz
• 15:00–20:00 – Desen, decupare, dăltuire, șlefuire
• 20:00 – Cină
▶️ Sâmbătă, 28 iunie
• 9:00 – Mic dejun
• 10:00–14:00 – Tehnici de învechire & simboluri tradiționale
• 14:00 – Prânz
• 15:00–20:00 – Finisare: uleiuri, ceruri, îmbinări
• 20:00 – Cină
▶️ Duminică, 29 iunie
• 9:00 – Mic dejun (opțional, ținând cont de obiceiul locului)
• 10:00 – Vizită la Mănăstirea Sf. Ilie din Albac
• 13:00 – Prânz
• 14:00–16:00 – Vizită la Peștera Scărișoara
• 17:00 – Îmbrățișare de „La revedere” 🌲


📞 Responsabil atelier: Florin Anghel – 0737727777
🎟️ Locuri limitate – rezervă-ți locul din timp!
💚 Hai cu noi să readucem meșteșugul la viață, cu suflet curat și mâini vrednice!

Recitalul „La vita é bella”, cu tenorul Ştefan von Korch, dă startul concertelor cu tematică internaţională din stagiunea Musical Extravaganza pe 4 iunie 2025 la Sala Dalles

Stagiunea Musical Extravaganza se îmbogăţeşte cu concerte dedicate patrimoniului muzical al diverselor popoare, iar tenorul coordonator al seriei, Ştefan von Korch invită publicul la primul eveniment din această arie tematică:

Recitalul La Vita é bella, este programat pe 4 iunie la Sala Dalles, pentru a celebra prin muzică Ziua Naţională a Italiei (2 iunie). Iar tenorul Ştefan von Korch punctează:

Muzica este un limbaj universal şi deci cel mai potrivit mod de a onora o moştenire culturală. Începem cu Italia pe 4 iunie, continuăm pe 16 iulie cu concertul ‘Sous le ciel de Paris‘ dedicat Franţei, iar pe 15 octombrie avem deja programat un fascinat recital de ‘Valsuri celebre, ce reflectă repertoriul din spaţiul austro-german. Şi nu ne oprim aici, vor mai urma surprize.

Revenind la concertul „La vita é bella”, programat chiar în săptămâna în care este ziua naţională a Italiei, tenorul Ştefan von Korch, solist gazdă şi coordonator artistic Musical Extravaganza spune:

Vă invităm la un concert ce arată complexitatea şi frumuseţea repertoriului italian: prin arii celebre, canzonete îndrăgite sau refrene contemporane celebre, vom călători în patria muzicii de suflet.

Alături de solist se va afla soprana Oana Maria Şerban, iar la pian va acompania Marius Groza.

Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro şi Startickets.ro.

MĂRTURIE: „Eu sunt colonelul care l-a arestat pe Pr. Arsenie Boca. Ce-am trăit atunci m-a făcut să-mi dau demisia din Securitate!”

Un episod impresionant, relatat de Părintele Ghelasie Țepeș în volumul „Părintele Arsenie Boca – Fiți îngăduitori cu neputințele oamenilor”, readuce în atenție una dintre cele mai tulburătoare întâlniri cu un fost agent al Securității, cel care a participat la arestarea Părintelui Arsenie Boca. Povestea, redată integral mai jos, evidențiază nu doar dimensiunea spirituală a Părintelui, ci și transformarea sufletească a celor care l-au persecutat:

„Îmi amintesc acum un episod interesant de la Mănăstirea Sâmbăta. Eu eram în acea vreme responsabil cu cazarea la mănăstire. Şi, la un moment dat vine un domn îmbrăcat civil. Și-mi povestește următoarele: Uite, eu sunt colonelul care l-a arestat pe părintele Arsenie. Ce m-am speriat atunci! M-or trecut niște fiori… Zic: Doar nu vei fi venit să mă tragi de limbă acum. Şi zice: Nu, Părinte, stai liniştit, că mi-am băgat demisia. Eu de atunci am plecat din Securitate. Atunci mi-am dat demisia, văzând minunile Părintelui! Şi eu atunci l-am tras de limbă, să-mi spuie cât mai mult. Şi zice: Părinte, hai să-ţi spui. Nu ştiu ce general de pe la Braşov o auzit că Părintele, la mănăstire la Sâmbăta, adună multă lume – că se adună multă lume, că spune la oameni tot felul. Şi ştiţi, pe timpul lui Ceauşescu era spaima mare să nu se adune multă lume la un loc, nu cumva să se pună de vreo revoluţie sau ceva. Deşi la biserică nu se duce lumea pentru Revoluţie, că se duce pentru rugăciune şi pentru necazurile lor…

Şi, în momentul când o primit ordin, zice colonelul: N-am fost numai eu. Am fost trei – eu, un căpitan și încă unul – ce ştiu eu ce alt grad. Ne-o trimis la mănăstire, să-l aducem, să-l arestăm pe Părintele și să-l ducem undeva la Sâmbăta de Sus, unde este palatul brâncovenesc. Trebuia să se ducă, să-l aresteze, să-l bage, să-l închidă acolo, până vine generalul să discute cu Părintele. S-or dus, l-au arestat… Și-mi zice: Părinte, să vedeţi când l-am arestat! I-am zis: ‘Părinte, uite, ne-o trimis generalul să vă arestăm.’ Părintele o zis: ‘Bine, mă, ştiam…’. Părintele ştia dinainte! Şi zice: ‘Daţi-mi voie să zic și eu un Tatăl nostru’. Şi asta era pe la amiază. Până o zis Părintele Tatăl nostru s-o făcut sară. Am bătut în uşă, ne-am învârtit primprejurul bisericii. Ne gândeam: ‘Mă, o fi sărit popa! S-o băgat în altar, o fi sărit pe geamul ăla, s-o fi dus…’. Ce să se ducă, că nici nu se deschideau geamurile acelea, pe acolo…

Și zice colonelul acela mai departe: La un moment dat, am dat perdeaua și m-am uitat. Părintele era în genunchi în faţa Sfintei Mese. Se ruga. După ce s-o rugat Părintele, l-am luat, l-am dus, l-am încuiat. Trei rânduri de uşi erau! Un rând de gratii, un rând de uşi de fier şi un rând de uşi normale. O cheie era la mine, una la altul şi a treia cheie la celălalt. Nu puteam unul fără de ceilalţi doi să intrăm! Gratii la geam, peste tot gratii! L-am dus, l-am băgat pe Părintele acolo, l-am închis. A doua zi urma să vină generalul, să stea de vorbă cu dânsul acolo unde l-am închis, la palatul ăla brâncovenesc.

Şi zice colonelul: Părinte, când am venit a doua zi cu generalul, no, deschidem uşa… şi nu era nimeni în cameră. Camera goală! Vai de mine! Ne venea nouă să ne facem cruce! Noi eram colonei de Securitate şi ne venea nouă să ne facem cruce! Generalul ne întreabă: ‘No, cum l-aţi luat? Unde l-aţi dus? Nu-i nimeni aici. E goală camera! No, duceţi-vă şi aduceţi-l!’ Noi eram disperaţi: De unde să-l aducem? No, ne ducem înapoi la mănăstire; unde să ne ducem altundeva! Când ne ducem la mănăstire, Părintele era în slujbă şi tocmai spunea ‘Pace tuturor!’ Noi intram pe uşă şi numai pace nu aveam noi! Dar n-am avut voie să-l luăm, până nu o terminat. L-am lăsat, o terminat Sfânta Liturghie, frumos, şi apoi l-am dus.

Şi continuă colonelul: Eu de atunci i-am zis generalului: ‘Să ştiți că eu îmi dau demisia din Securitate! Un om singur nu putea să facă aşa ceva! Că, uite, aici sunt colegii mei – o cheie e la unul, o cheie la celălalt, a treia era la mine. Cum de-o ieşit omul ăsta? Un om simplu nu face aşa ceva! Nu face aşa ceva!’”

Mărturia rămâne una dintre cele mai grăitoare despre forța nevăzută care însoțea pașii Părintelui Arsenie Boca. Nu doar credincioșii, ci și cei care l-au urmărit și persecutat au fost marcați pentru totdeauna de întâlnirea cu el. Gestul fostului colonel de a-și da demisia din Securitate nu este doar o dovadă a unei conștiințe trezite, ci și un semn că harul adevărat nu poate fi înlănțuit nici de ziduri, nici de frică.

Program Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” – Luna Iunie 2025

Premiera „Frumosul indifferent” şi „Vocea Umană” din 19 iunie, dar şi ultimele reprezentaţii ale musicalului anului „Romeo & Julieta” sunt reperele lunii iunie la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”. Programul complet disponibil mai jos şi pe pe Opereta.ro, Tickestore.ro, Biletlateatru.ro şi Startickets.ro.

JACK ÎNTRE DRAGOSTE ŞI NEBUNIE – 7 iunie ora 18.00

Jack, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Jack, între dragoste și nebunie”, spectacolul în premieră mondială al Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, este un musical în două acte, semnat Diego Mecchi, după romanul „Jack, între nebunie și dragoste: conflictele unui criminal în serie” bazat pe povestea renumitului criminal în serie Jack Spintecătorul.

Povestea musicalului aduce în prim plan o istorie inedită dar și o posibilă versiune a faimoasei istorii care a zguduit Anglia victoriană și continuă să domine mitologia urbană britanică. Întrebarea cine a fost Jack Spintecătorul și care au fost motivele crimelor sale – frământă societatea europeană mai bine de un secol.

Având la bază numeroasele variații ale istoriei lui Jack, musicalul încearcă formularea unei noi posibile dar și plauzibile explicații a evenimentelor. Autorul face apel la o serie de justificări freudiene transpunând în limbajul genului muzical frământările unei minți alienate. Conflictul este potențat și de o istorie de iubire și numeroase intrigi  de factura unui detectiv- totul culminând cu scene de nebunie și adevărat tumult psihotic.

MUSICAL EVOLUTION –  Spectacol concert – 8 iunie ora 19.00

Musical, teatrul national de opereta si musical ion dacianMusical Evolution – un grandios spectacol concert ce a avut premiera în cadrul Festivalului „Ion Dacian”, revine în programul stagiunii. Dedicat captivantei evoluţii a musicalului, concertul propune o incursiune prin momente emblematice ale celor mai iubite creaţii ale acestui gen. Publicul se va bucura de secvențe remarcabile din titluri celebre precum „Cats”, „Romeo și Julieta”, și „My Fair Lady,” alături de soliştii, Orchestra şi baletul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian.

ŢARA SURÂSULUI – 14 iunie ora 18.00

Tara, teatrul national de opereta si musical ion dacianOpereta „Ţara surâsului” de Franz Lehár, după un libret de Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda, prezintă o poveste imposibilă de iubire între două lumi complet diferite. Este vorba despre o poveste dulce-amăruie „strivită” de diferențele culturale dintre educația europeană și tradiția chineză.

Aflat în postul de ambasador la Viena, prințul Sou-Chong o cunoaște pe Lisa fiica feldmareșalului Ferdinand Lichtenfels. Simțindu-se puternic atras de frumusețea tinerei, Sou- Chong îi face Lisei o curte discretă. Lisa, fascinată de lumea orientală, de misterul pe care îl ascunde surâsul permanent și amabil al prințului, pornește într-o mare aventură urmându-l pe Sou-Chong în China.

LILIACUL – 15 iunie ora 18.00

Liliacul, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Liliacul” este o operetă captivantă compusă de Johann Strauss- fiul, cu libretul scris de Karl Haffner și Richard Genée. Premiera acestei operete a avut loc în Viena, pe 5 aprilie 1874 și a devenit rapid una dintre cele mai iubite și reprezentate creații din repertoriul genului.

Acțiunea se desfășoară în Viena, în secolul al XIX-lea și urmărește povestea lui Gabriel von Eisenstein, un bărbat amuzant și carismatic care se confruntă cu diferite peripeții în timpul unei serii de petreceri și confuzii. Gabriel trebuie să ispășească o scurtă pedeapsă în închisoare pentru o faptă minoră, însă, în loc să meargă direct la închisoare, el acceptă să petreacă ultima seară în libertate la o petrecere fastuoasă ce urma să aibă loc la reședința prințului Orlofsky chiar în noaptea dintre ani. În timpul petrecerii, Eisenstein se îndrăgostește de o misterioasă contesă maghiară, care este de fapt Rosalinda, soția lui, prezentă la petrecere din dorința de a-i testa fidelitatea.

Toate aceste confuzii și dezvăluiri hilare fac din „Liliacul” o comedie plină de suspans, umor, farmec și muzică încântătoare, care continuă să aducă bucurie publicului de peste un secol. Cu personaje complexe, subiecte amuzante și o muzică memorabilă, această operetă rămâne una dintre cele mai iubite creații ale lui Johann Strauss-fiul și o bijuterie a teatrului muzical vienez.

REBECCA – 21 şi 22 iunie ora 18.00

Rebecca, teatrul national de opereta si musical ion dacianFavorit absolut al publicului, musicalul „Rebecca”, una dintre cele mai de succes producții semnate de echipa Sylvester Levay (muzica) – Michael Kunze (libretul), laureați ai premiului Grammy și creatori ai celebrelor producții „Mozart!”, „Elisabeth” și „Marie Antoinette”. Spectacolul are la bază povestea romanului omonim scris de Daphne du Maurier în 1938, care a facut-o pe autoarea engleză una dintre cele mai celebre scriitoare ale vremii. Ca și alte lucrări ale autoarei, precum „Jamaica Inn” sau „Birds”, și „Rebecca” a fost adaptată pentru marele ecran de catre regizorul caștigător al Premiului Oscar, Afred Hitchcock, devenind unul dintre cele mai cunoscute producții ale acestuia.

ROMEO ŞI JULIETA – musical pop-rock – 26, 27, 28, 29 iunie

Romeo si Julieta, teatrul national de opereta si musical ion dacianMusicalul pop-rock „Romeo și Julieta”, creația compozitorului Gérard Presgurvic, inspirată de capodopera lui William Shakespeare se joacă di nou cu sala plină, după mai bine de 15 ani de la premieră, într-o nouă montare spectaculoasă, care îmbină emoția unei povești clasice cu energia și modernitatea muzicii pop-rock.

Spectacolul a avut premiera în 2009 pe scena Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, fiind printre cele mai iubite producții din istoria instituției. Atunci, regia și adaptarea după versiunea originală au fost semnate de KERO, cel care revine și în 2025 pentru a da o nouă viață acestei producții de referință. Reluarea din acest an marchează nu doar revenirea unui titlu iconic, ci și o punere în scenă în care trecutul și prezentul se împletesc armonios. O parte dintre artiștii distribuției originale revin și în această montare, însă, în unele cazuri, în roluri diferite față de cele care i-au consacrat acum 15 ani, aceste schimbări reflectând atât evoluția lor artistică, cât și o distribuire firească, adecvată vârstei și experienței pe care o au în prezent.

 Montarea rămâne fidelă viziunii care a transformat acest musical într-un fenomen internațional, păstrând ingeniozitatea și forța emoțională ce au cucerit publicul încă de la prima sa reprezentație în România.

Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2025-2026 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/

UCIMR anunță cea de-a cincea ediție THE JAZZ CAVE FESTIVAL 2025

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) anunță cea de-a cincea ediție THE JAZZ CAVE FESTIVAL, unul dintre cele mai inedite festivaluri de muzică din România și din lume. Între 14 și 17 august 2025, THE JAZZ CAVE FESTIVAL V aduce o nouă experiență culturală într-un decor impresionant. Și în acest an, evenimentul are loc în județul Vâlcea. Festivalul aduce peste 22 de formații din Europa, Africa și America de Sud, care vor bucura publicul prin concerte de jazz în diferite stiluri ale genului, ce se vor desfășura pe 4 scene.

Scenele THE JAZZ CAVE FESTIVAL 2025

THE JAZZ CAVE FESTIVAL este un eveniment internațional unic, desfășurat în trei zone-concept din județul Vâlcea. Scenele subterane INNERLAND și KIDS CORNER, ultima inițiată în anul 2024 la ediția a IV-a și permanentizată anul acesta, sunt amplasate în inima Salinei Ocnele Mari. În plus, tot în salină va avea loc pentru prima dată conferința-pilot JAZZ TALKS, la care vor participa muzicieni, muzicologi și reprezentanți notabili ai vieții culturale. Scena supraterană DREAMLAND se mută într-un spațiu urban accesibil și plin de istorie, Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Scena ARTS DISTRICT este găzduită și în acest an de Muzeul Județean de Artă „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea, unde tema sonoră din acest an a concertelor este „Her Voice”, care va promova exclusiv voci feminine din jazzul românesc.

Programul THE JAZZ CAVE FESTIVAL 2025

THE JAZZ CAVE FESTIVAL continuă să îmbine muzica jazz cu spații spectaculoase, atrăgând un public divers, de la iubitorii de jazz și artă, până la familii cu copii. Festivalul omagiază diversitatea artei sunetelor improvizatorice printr-un program complex de patru zile de recitaluri susținute de formații apreciate din țări precum Argentina, Austria, Azerbaidjan, Elveția, Germania sau România. Line-up-ul divers aduce nume noi din țară și străinătate, precum Sarah Buechi (Elveția), Sorvina (Germania), Yumi Ito Quartet (Elveția), Tango Jazz Quartet (Argentina), Rain Sultanov (Azerbaidjan), David Helbock Trio (Austria) sau Soul Serenade (România), dar și artiști îndrăgiți care au participat la edițiile anterioare ale Festivalului, precum Sorina Rotaru (România), Ana Maria Galea (România) și mulți alții.

Programul THE JAZZ CAVE FESTIVAL începe joi, 14 august, orele 18:00, pe scena ARTS DISTRICT „Her Voice” – de la Muzeul Județean de Artă „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea. De vineri până duminică, concertele încep pe scenele INNERLAND și KIDS CORNER din Salina Ocnele Mari, unde au loc concerte de la orele 11:00 până la orele 17:00, audiția se mută apoi la Muzeul Județean de Artă Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea, de la orele 18:00, iar, de la orele 19:00 și respectiv 17:00, pe scena DREAMLAND amplasată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

DREAMLAND nu e doar o scenă, ci un schimb de energie creativă și interacțiune autentică între muzicieni și public, în care artiștii vor include în sesiunile lor muzicale spectatorii care își doresc să ia parte la adevărate jam sessions. Alte nume din program urmează să fie anunțate de organizatori.

„THE JAZZ CAVE FESTIVAL a prins rădăcini în județul Vâlcea, scenele devin tot mai efervescente și adună în jurul lor public și artiști de pe toate meridianele lumii, într-un festival care satisface și cele mai exigente gusturi sonore. Salina Ocnele Mari oferă o acustică rar întâlnită în lume, line-up-ul eclectic cu multiple stiluri ale jazz-ului, o diversitate de instrumente și band-uri, gata să-i surprindă pe melomani, într-o atmosferă cu activități pentru întreaga familie, indiferent de vârstă. Rămânem tributari crezului nostru: să oferim participanților experiențe senzoriale felurile – acustice, gustative, olfactive și chiar curative, punând România pe harta celor mai importante festivaluri internaționale de jazz, valorificând patrimoniul cultural și natural. Anul acesta, aducem peste 22 band-uri cu peste 100 artiști locali și internaționali cu nume mari, din peste 12 țări, de pe 3 continente, într-un maraton jazzistic care ține 4 zile, pe 4 scene din 2 localități din Subcarpații României.” – Sebastian Gheorghiu, manager cultural și membru în Consiliul Director UCIMR

Și în acest an participarea la concerte este gratuită, doar în baza biletului de acces în salină, respectiv muzeu.

Salina Ocnele Mari

Mina turistică Ocnele Mari este situată în localitatea cu același nume, la 8 km de Râmnicu Vâlcea, într-o zonă pitorească (aproape de Valea Oltului), cu tradiție în turism balnear (Căciulata, Olănești, Călimănești) și turism cu caracter religios (mănăstirea Cozia). Exploatarea de sare Ocnele Mari a început încă din Neolitic, fiind continuată în Epoca Bronzului și Epoca Fierului, după cum dovedesc uneltele descoperite în șantierele arheologice. Tot aici a fost localizată și fortificația dacică Buridava. Salina Ocnele Mari oferă condiții optime pentru relaxare, agrement și tratament pentru întreaga familie.

Muzeul Județean de Artă Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu”

Clădirea Muzeului de Artă Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea este declarată monument istoric, beneficiind de o structură arhitectonică eclectică, însumând două tipuri de spațiu, unul punând în valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940, de arhitecții Gheorghe Simotta (1891 – 1979) și Nicolae Lupu, ambii de orientare neo-românească, și un altul neutru, funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu. Aceasta a fost vila de reședință a familiei Nae și Tita Simian, originari din Săliștea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de încălțăminte în Râmnicu Vâlcea, la jumătatea secolului al XX-lea. Expoziția permanentă a Muzeului de Artă reunește lucrări de valoare de pictură și de sculptură românească, aparținând unor artiști de renume de la sfârșitul secolului al XIX-lea și secolului XX, precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Theodor Pallady.

Parcul Zăvoi

Parcul Zăvoi are o vechime de peste 170 de ani și o semnificație istorică deosebită. Dincolo de punctele de agrement, de bogăția pomicolă și floristică, aici a răsunat pentru prima dată, în anul 1848, imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”. Parcul a devenit astfel un simbol al identității locale și, mai ales, naționale, fiind vizitat anual de sute de mii de localnici și turiști.

Despre UCIMR

Fondată în anul 1995, la inițiativa prim-violistului Filarmonicii bucureștene, Ștefan Gheorghiu, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România este o organizație nonprofit de utilitate publică, care de 3 decenii contribuie la dezvoltarea și răspândirea muzicii clasice, atât pe plan național, cât și internațional. UCIMR susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin inițierea și implementarea de proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. Misiunea UCIMR este dezvoltarea peisajului cultural românesc prin promovarea valorilor artistice autentice. Asociația creează oportunități de afirmare dedicate tinerilor artiști, dar susține și activitatea artiștilor pensionari.

Proiectele UCIMR

UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații neconvenționale, având peste 50 de parteneri din 18 țări de pe 3 continente. Dintre evenimentele emblematice amintim festivalurile cu tradiție precum CellEAST Festival, The Jazz Cave Festival, ICon Arts Transilvania, precum și concertele de Ziua Națională a României de la Tokyo și Baku și Anul Nou de la Sibiu. De asemenea, UCIMR oferă un cadru propice creației, găzduind proiecte artistice interculturale precum Rezidența Transilvanica sau coproducția româno-albaneză inspirată din mitologie, Ana și Rozafa. Prin intermediul proiectelor transfrontaliere precum Romanian Music Society in Japan, asociația oferă expunere și mobilități naționale și internaționale artiștilor la început de drum și experimentați.