A încetat din viață Dinu C. Giurescu la 91 de ani – fostul președinte al Academiei Române

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_padding_divider size=”30″][vc_custom_heading text=”A încetat din viață Dinu C. Giurescu la 91 de ani – fostul președinte al Academiei Române” font_container=”tag:h3|font_size:24px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”bounceInUp”][mk_padding_divider size=”30″][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/04/05-interviu-1.jpg” image_size=”full” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/04/05-interviu-1.jpg” frame_style=”border_shadow” title=”Dinu C. Giurescu” desc=”(1927 – 2018)” align=”center” animation=”fade-in”][vc_column_text css=”.vc_custom_1524681302878{margin-bottom: 0px !important;}”]Academicianul român Dinu C. Giurescu a murit, marți, 24 aprilie la vârsta de 91 de ani și va fi înmormântat cu onoruri militare vineri, în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu din Bucureşti, potrivit Academiei Române.

Ceremonia religioasă va avea loc vineri, la ora 11.00, la Biserica Italiană, din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 28.

Garnizoana Bucureşti va asigura onoruri militare.

Istoricul avusese o carieră academică fulminantă, intrând, pentru scurt timp, și în viața politică. Potrivit primelor informații, acesta a murit acasă, din cauze naturale.

Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927 în București.

Academicianul s-a născut într-o familie de cărturari, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu.

A urmat studiile de licență la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, pe care le-a absolvit în anul 1955.

În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Giurescu a fost profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie între anii 1968-1987.

A fost profesor universitar Universitatea București, Facultatea de Istorie, între 1990 și 1997.

Din 2002, a deținut poziția de membru al Academiei Române, după ce fusese membru corespondent din 1990. În plus a fost membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

Academicianul a fost, printre altele, vicepreședintele Partidului Conservator.

La 9 decembriue 2012, Giurescu apărea pe listele USL, în momentul alegerilor parlamentare. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

După ce a fost ales în această funcție, și-a dat demisia din poziția din Camera Deputaților și s-a retras din viața politică.

Printre cele mai cunoscute lucrări publicate de academician se numără „Istoria ilustrată a românilor” (1981), scrisă în colaborare cu Constantin C. Giurescu, „Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999), „România în al doilea război mondial” (1999), „Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002), „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972” (2012), operă redactată în colaborare cu Mircea Malița, și „Lichidatorii. România în 1947” (2012).

Aș vrea, în continuare să lăsăm câteva vorbe înțelepte ale marelui academician să ne ghideze în anii ce vin. Să vedem:[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”30″][vc_video max_width=”700″ link=”https://www.youtube.com/watch?v=TswmBZ-JZb8″ animation=”fade-in”][mk_padding_divider size=”30″][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!