In Stiri

Bogdan Tiberiu Iacob - Fenomen periculos: Ungaria își scoate istoria la lumină, România și-o îngroapă

O știre difuzată recent de presa de stat din Ungaria ar merita să ne dea de gîndit: vecinii noștri derulează un program masiv de cercetări legate de voievozii lor, prin analizarea ADN a osemintelor. Scopul declarat este aflarea cît mai multor date despre ei, inclusiv reconstituirea fizionomiilor, dar și dorința „de a oferi foştilor domnitori maghiari un loc de veci demn”. Problema e că România a blocat acum 10 ani un proiect similar, invocând în sens contrar tot nevoia de respect la adresa voievozilor noștri. De ce se chinuie Ungaria să își scoată ctitorii de țară la lumină, iar România face exact contrariul? Și ce impact ar putea avea cercetările ungurilor într-un viitor neprecizat, eventual asupra disputelor privind anumite teritorii?

Regele Cavaler Ladislau, canonizat la 1192.

Regele Cavaler Ladislau, canonizat la 1192.

Ce transmite agenția de stat Hirado.hu, pe data de 9 august 2022:

Cercetătorii de la Universitatea din Szeged (SZTE) au identificat rămăşiţele mai multor domnitori maghiari, printre care şi rămăşiţele regelui Sfântul Ladislau, printre osemintele descoperite în grădina ruinelor medievale din oraşul Székesfehérvár.

În cadrul proiectului coordonat de Endre Neparáczki, director al Grupului de Cercetare în Arheogenetică al Institutului de Cercetare a Maghiarimii, respectiv membru al Catedrei de Genetică de la Institutul de Biologie al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Informatică din cadrul Universităţii din Szeged, s-a putut dovedi că în osuarul de la Székesfehérvár se află rămăşiţele regilor Dinastiei Arpadiene.

Analizarea craniilor pe care personalul SZTE le-a putut transporta de la ruinele medievale de la Székesfehérvár, la Szeged, a fost finalizată zilele trecute. Rămăşiţele osoase vor fi returnate la osuarul din Székesfehérvár. Endre Neparáczki a relatat că în osuar se regăsesc osemintele a peste 900 de oameni, amestecate.

SZTE analizează rămăşiţele umane a 400 de oameni, fiind prelevate probe ADN. Scopul cercetătorilor este acela de a identifica mai mulţi domnitori maghiari – prin compararea acestor eşantioane cu profiluri determinate anterior. Oasele au fost supuse şi unor analize pentru datare cu ajutorul izotopilor de carbon, care a relevat că acest cimitir din Székesfehérvár a fost folosit pentru înmormântări între secolul al IX-lea şi al XVI-lea.

Gravură, regele Béla al III-lea al Ungariei

Gravură, regele Béla al III-lea al Ungariei

Punctul de plecare cert al investigaţiei oamenilor de ştiinţă din Szeged îl reprezintă proba ADN a regelui Béla al III-lea, descoperită anterior. Cu ajutorul acesteia a fost posibilă cartografierea rudelor din Dinastia Arpadiană. Până acum au fost identificate osemintele Anei de Antiohia (1154-1184), prima soţie a lui Béla al III-lea, precum şi osemintele regelui Sfântul Ladislau (1040-1095) şi ale lui Endre Halicsi (1210-1234), al treilea fiu al regelui maghiar Andrei al II-lea.

Cercetătorii deţin şi probe ADN de la János Corvin (1473-1504), fiul regelui Matei Corvin (1443-1490), respectiv de la nepotul său, Kristóf (1499-1505), astfel că se află foarte aproape de posibilitatea identificării rămăşiţelor regelui Matei Corvin.

După analizarea craniului reginei Maria de Napoli (1257-1323) din Dinastia Arpadiană, dintre rămăşiţele descoperite în osuar vor putea fi selectate şi rămăşiţele regilor de Anjou. Pentru acest lucru va fi nevoie, însă, ca cercetătorii să călătorească la Napoli, pentru a preleva mostre din mormintele regale aflate acolo.

Un alt scop al analizării rămăşiţelor de la osuarul din Székesfehérvár este acela de a oferi foştilor domnitori maghiari un loc de veci demn. Pe de altă parte, se doreşte ca în baza prelucrării informaţiilor colectate să se afle mai multe despre domnitorii maghiari.

Cercetătorii de la Szeged au scanat toate craniile, iar în baza acestora va urma şi realizarea unor reconstrucţii faciale. Întrucât informaţiile ADN includ şi culoarea ochilor, respectiv a părului, cei interesaţi vor putea vedea – prin intermediul unor ochelari VR – cum au arătat unii domnitori din Dinastia Arpadiană, se mai arată în material.

Și acum să remintim pe scurt ce s-a întîmplat în România acum un deceniu. Un mare proiect de cercetare similar cu cel al ungurilor, numit „Proiectul Genesis”, coordonat de academicianul Octavian Popescu, a reunit Institutul de Biologie București și universitățile „Babeș-Bolyai” și „Alexandru Ioan Cuza”. Cercetătorii noștri, la fel ca ungurii, au preconizat exhumarea și analizarea osemintelor unor figuri de seamă ale neamului, pentru a stabili dacă sunt chiar ele, și a obține alte informații de preț.

Proiectul implica prelevarea de probe din oseminte aparținînd unor populații maghiare, române, pecenege, cumane, secuiești, care trăiseră începând cu secolul III d.Hr. până la anul 1500 d.Hr. Se mai știa, de asemenea că există resturi osoase care puteau fi atribuite dacilor, iar astfel s-ar fi putut identifica și ADN-ul acestora. Cu toatele, informații extrem de prețioase pentru istoria țării, mai ales că România era cu mult în urma cercetărilor similare făcute în celelalte state europene.

În iunie 2012, a fost deschis mormîntul vechi de 700 de ani al lui Vlaicu Vodă (Vladislav l), de la Curtea de Argeș, și s-au prelevat mostre pentru analiză, operațiuni similare fiind programate pentru alți voievozi din neamul Basarab, inclusiv pentru Mircea cel Bătrîn.

Imediat după acest prim pas, a venit lovitura de măciucă: ministrul liberal al Culturii, Puiu Hașotti, istoric de profesie, a anunțat precipitat că a anulat „din respect pentru ceea ce au însemnat acești domnitori” întreaga operațiune care, culmea, fusese inițiată chiar de ministerul Culturii..

Recent Posts
Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
muzeul antipa, crustacee sub lupa, crustaceecatalin predoiu