In Articole

Calin Georgescu - Romania nu este aceasta (interviu Adevarul)

Calin Georgescu, expert in dezvoltare durabila, spune ca investitia in educatie ar trebui sa fie „prioritatea zero” a tarii noastre, deoarece confera populatiei mijloacele de a se proteja de elementele nocive societatii.

Cu o retorica din care nu lipsesc accentele nationale, in contrast cu falsul europenism manifestat de catre asa-zisi formatori de opinie, Calin Georgescu propune o noua perspectiva asupra intereselor Romaniei. El insista pe importanta reconectarii la agenda publica internationala, concomitent cu reprofesionalizarea societatii noastre.

Educatia, cercetarea si agricultura sunt domeniile vitale pentru tara noastra, in viziunea celui al carui nume a fost vehiculat recent pentru functia de prim-ministru. Calin Georgescu spune ca Romania este aproape de faliment, dar manifesta un optimism nebanuit in privinta termenului de redresare – sase luni. Invitatul „La masa Adevarului” din aceasta saptamana lasa de inteles ca un guvern de tehnocrati, cu sustinere din partea tuturor partidelor, este o solutie de luat in calcul mai ales acum. Va propunem in randurile care urmeaza cateva teme de reflectie in legatura cu viitorul Romaniei.

Adevarul: Academicianul Mircea Malita definea criza drept „un simptom al turbulentei din mintea oamenilor”. Ce este criza in acceptiunea dumneavoastra?

Calin Georgescu: Academicianul Mircea Malita vorbea despre doua pacate condamnate de catre toate religiile lumii. Lacomia a nascut criza economica, iar trufia a generat criza politica. Un lucru este cert: criza nu este un accident. Este o greseala de sistem. Asta este criza in acceptiunea mea. Sistemul a fost construit gresit si trebuie refacut.

Vom reveni la principiile de baza ale capitalismului?

Baza capitalismului si a capitalului, in esenta, este munca. S-a dovedit ca cele doua pacate mentionate mai devreme au condus lumea intreaga acolo unde se afla acum. Remediul este sa se restructureze totul pe doua elemente importante: pe munca – baza capitalului – si pe investitia in om. Asta se face acum in tarile responsabile ale lumii. Ele si-au reformatat sistemul si sunt deja intr-un trend ascendent.

Va referiti la Germania, la Statele Unite ale Americii?

Statele Unite au facut demonstratia precisa a ceea ce trebuie sa faca orice tara marcata de criza. Si Germania, desigur, isi revizuieste optiunile acum. Dar nu sunt numai aceste doua exemple. Putem discuta de tari precum Finlanda, care a gasit „cheia” – investitia in resursele umane. Mai este Irlanda, mai sunt tarile nordice, Japonia, China – care este de departe un exemplu fulminant sub aspectul dinamismului. Faceti calculul ce inseamna efortul Chinei, care vrea, pana in 2020, sa restructureze si sa dinamizeze tot sectorul rural.

Asistam cumva la modificarea centrului de greutate financiara din zona SUA catre „tigrii asiatici”?

„Tigrii asiatici”, pe de o parte, si „tigrii verzi”, in zona Europei sunt o certitudine. Este absolut limpede. Eu va spun un singur lucru: din moment ce China a devenit a doua forta economica a lumii si reprezinta deja o sursa de sprijinire financiara a altor tari (aproape de 20 de ori mai mult decat ceea ce a facut FMI), aceasta dovedeste ca este una dintre tarile care dispun de mari lichiditati. Este un aspect pozitiv, dar si unul negativ – aici ma refer la perturbarile introduse pe pietele valutare.

Vedeti cumva Brazilia, Rusia, India si China ca detinatoare a puterii absolute in viitor?

Eu as numi China, India, Rusia, Brazilia si Turcia. In aceasta ordine. Ele vor spune foarte mult lumii intregi, in urmatorii 20 de ani.

Vedeti Turcia in cadrul Uniunii Europene?

Nu neaparat in cadrul Uniunii Europene, dar va avea un cuvant atat de greu de spus incat va depasi granitele Uniunii Europene. Turcia va fi un lider influent al lumii islamice moderate.

Lacomia a nascut criza economica, iar trufia a generat criza politica.

Va ajunge Europa „un muzeu al civilizatiilor”, in vreme ce viata financiara a lumii se va muta in zona Pacificului?

China, in special, a marcat un boom urias. O tara care gandeste pe termen lung nu poate sa nu ia in calcul China.

Noi de ce nu o prea luam in calcul?

Noi nu luam in calcul multe, nu neaparat China. Aici constat un fapt – noua ne lipseste harta viitorului. Nu avem un proiect de tara… Nu stim incotro ne indreptam.

Care ar trebui sa fie proiectul nostru de tara, in momentul de fata?

Proiectul de tara trebuie sa fie bazat cel putin pe cateva lucruri. In primul rand, trebuie sa imbini gandirea pe termen scurt si mediu cu aceea pe termen lung. Trebuie sa stii unde vrei sa mergi si ce nise ai. Apoi, orice facem trebuie analizat pe dimensiunea cost/beneficiu. Nicio actiune nu poate fi intreprinsa in afara raportului cost/beneficiu. Nu in ultimul rand, trebuie sa fundamentam ceea ce am omis cu o mare nechibzuinta in ultimii ani, respectiv investitia in om. Acesta este cel mai important lucru pe care Romania l-a neglijat in ultimii 20 de ani.

De pilda, China mizeaza, traditional vorbind, mai mult pe comunitate decat pe individ…

Asta face diferenta. Noi nu avem proiecte comunitare. Noi avem proiecte particulare. Sigur, si acestea sunt bune, ne mandrim cu ele, dar nu putem sa ne dezvoltam numai cu astfel de proiecte. Mai cred ca trebuie sa participam la binele comun prin actiunile noastre, iar nu prin obiceiul de a da drumul vorbelor in nestire si de a nu face nimic.

Romania este condamnata ireversibil unui statut periferic in cadrul UE sau se poate repozitiona?

Prima observatie este ca Romania nu este aceasta. Romania a demonstrat istoric de ce este in stare. A dat lumii intregi nu numai nume, ci si realizari extrem de mari in constructia civilizatiei mondiale. Prin civilizatie, Romania si-a croit un rol in aceasta lume. Pe de alta parte, sunt mai mult decat increzator in viitorul acestei tari pentru ca are resursele necesare, chiar daca realitatea pe care o vedem ne indeamna aproape iremediabil sa nu mai avem nicio speranta. Eu pot sa demonstrez ca nu este asa.

Unde suntem, in momentul de fata, in criza?

Suntem asemenea unei corabii care, daca nu stie in ce port sa acosteze, pluteste in deriva. Bazandu-ma pe experienta trecutului – ca o lege fundamentala, cum spunea Iorga, va trebui sa fie continuata istoria intretaiata la un moment dat – afirm ca Romania are aceasta posibilitate de a se revigora prin oamenii sai. Cheia succesului o reprezinta investitia in sistemul educational, fara de care nu avem la ce sa ne asteptam. Investitia in invatamant confera populatiei deschiderea intelectuala pentru a fi protejata fata de anumite elemente retrograde care se propaga in societatea romaneasca. Meritul educatiei este anticiparea, iar cu ajutorul acesteia realizezi cum poti preveni elemente perturbatoare in viitor. Pe de alta parte, stabilirea nisei pentru Romania este esentiala. Adica prin ce ne facem noi credibili si competitivi pe piata mondiala. Aceasta este esenta jocului in acest moment. Spre exemplu, Belgia – o tara care nu are zacaminte de diamante – este cea mai buna in slefuirea de diamante la nivel mondial. Austria este cea mai buna tara in turism, Elvetia este cea mai buna tara in ceea ce priveste sistemul bancar.

Cu alte cuvinte, fiecare tara exceleaza in ceva…

Fiecare tara are o nisa care o include intr-un top mondial. Daca avem cea mai buna apa din lume – apropo de nisa Romaniei – trebuie sa exploatam acest avantaj. Sau cel mai bun pamant din lume… Agricultura ar putea fi nisa noastra, cu predilectie. Ideea este sa ne orientam pe proiectele si pe prioritatile mari ale lumii care nu sunt cele care se dezbat in societatea romaneasca.

Agenda publica romaneasca este parazitata de pseudosubiecte…

Nu cred ca sunt in masura sa radiografiez precis situatia, dar este cert ca prioritatile lumii sunt altele decat cele pe care societatea romaneasca le dezbate. Dincolo de pace, aceste prioritati ale lumii sunt in numar de trei: prima – hrana si apa, a doua – energia si a treia – protectia mediului. Iesi din anonimat in functie de locul in care te gasesti pe aceste directii. Noi cred ca suntem undeva in „tribune”.

Aceste prioritati mondiale presupun strategii nationale pe termen mediu si lung. Dar pe termen scurt, care ar fi prioritatile Romaniei?

Masurile pe termen scurt deriva din cele pe termen lung. Romania este membra a Uniunii Europene. In martie anul acesta in cadrul UE a fost elaborat un document intitulat „Europa 2020”. Aici sunt cinci prioritati clare, obiective pe termen scurt, mediu si lung care, de buna seama, sunt si ale Romaniei – piata muncii, investitia in cercetare, reducerea saraciei, energia si invatamantul. Extrem de utile Romaniei sunt regulile acestui club in care ne aflam. Obiectivele Uniunii Europene sunt si ale tarii noastre. Noi trebuie sa-i anuntam pe oameni unde vrem sa ajungem. Nu poti sa ceri sacrificii unui popor si asa umilit si deznadajduit de zeci de ani, fara sa-i spui unde vrei sa ajungi si cu ce mijloace anume. Atata timp cat nu stim ce trebuie sa facem pentru asta, evident ca nu exista remedii.

Nu cumva exista riscul ca proiectul european sa se dezintegreze inainte ca noi sa fi apucat sa ne stabilizam?

Pana una-alta noi avem problemele noastre si trebuie sa ne raportam foarte precis la ele. Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila, cel mai cuprinzator document oficial al Romaniei in momentul de fata, vizeaza atingerea nivelului mediu al Uniunii Europene si de catre tara noastra in anul 2030. Dincolo de drumul pe care Uniunea il va avea in urmatoarea perioada, noi avem sansa uriasa de a beneficia de o structura, de un sistem. La acest sistem nu ne-am adaptat deocamdata. Una este aderarea, alta este integrarea. Pana nu realizam acest aspect, nu avem ce discuta despre viitorul Uniunii Europene. Pe de alta parte, uitati-va la Germania, motorul UE, ce aliante face pe termen lung cu alte tari. Chiar si in interiorul clubului fiecare tara isi vede interesul propriu, in ultima instanta. Fiecare tara trebuie sa respecte niste reguli in cadrul clubului si sa devina partener credibil fata de ceilalti colegi ai sai.

Germania pare sa se orienteze catre Rusia…

Sigur ca da. Ceea ce ne intereseaza pe noi in acest moment este sa utilizam acest vehicul – Uniunea Europeana – si sa respectam cu sfintenie cele convenite, spre beneficiul nostru. In acelasi timp, trebuie sa avem cooperari bilaterale cu state care ne pot ajuta intr-un mod concret. Pentru aceasta trebuie sa clarificam nisele Romaniei si modelul economic pe care vrem sa mergem.

Poate fi revigorata relatia noastra cu Federatia Rusa?

Sa stiti ca nu este vorba numai despre Federatia Rusa. Cu orice tara este bine sa avem un dialog constructiv care sa ne aduca avantaje in ceea ce priveste promovarea interesului national. Problema este sa definim foarte precis interesul national.

Ce inseamna interesul national, in viziunea dumneavoastra?

Pentru mine, interesul national inseamna sa aparam ceea ce avem si sa recuperam ce se poate din ceea ce ni se cuvine. Acesta este interesul national. Daca stim sa-l respectam, sigur ca ajungem si la obiectivul final. Revenind, cu Federatia Rusa este obligatoriu sa avem cooperari bilaterale in zona economica. In ultima instanta, Rusia este in aceasta zona si nu putem elimina din ecuatie nicio tara din vecinatatea noastra. Trebuie sa gasim resorturile diplomatice bazate pe dialog constructiv, in asa fel incat sa atingem obiectivele pe care ni le-am propus ca tara. Romania are vocatia de dialog, de constructie, de negociere, dovedita istoric. Dar, printre multe alte lucruri pe care le-am pierdut in ultimii ani, se numara si acesta. Exista minti luminate si oameni competenti in aceasta tara, dornici sa contribuie la binele comun.

Unde sunt „oamenii competenti” despre care vorbiti? Ii vedeti manifestandu-se in spatiul public?

Da, absolut! Luati cartea pe care am publicat-o recent – „Romania dupa criza. Reprofesionalizarea”, revedeti actiunile Aliantei Profesionistilor pentru Progres pe care am infiintat-o de un an si jumatate. Toate acestea dovedesc faptul ca se poate. Sunt foarte multi oameni de valoare. Atat doar ca necazul societatii romanesti este deprofesionalizarea ei. Toti asteapta o societate in care esti platit pentru ceea ce stii, nu pentru pe cine stii.

In cat timp de acum inainte s-ar putea reprofesionaliza Romania?

Intr-un termen de sase luni se pot vedea rezultate. Conteaza sa dai un mesaj clar, precis si bine fundamentat legat de viitorul natiei romane.

Credeti ca un guvern de tehnocrati ar fi functional acum?

N-am spus-o eu, ci foarte multi reprezentanti ai partidelor politice. Probabil ca asa este din moment ce multa lume a inaintat aceasta varianta.

La fel de multa lume este sceptica in privinta instalarii unui guvern fara un „spate” politic solid…

Din moment ce partidele politice au pus in discutie o astfel de varianta, inseamna ca si-au facut si ele niste calcule pentru o perioada de timp.

Este necesar un nou Acord cu FMI?

Probabil ca un nou Acord cu FMI n-ar trebui sa mai fie semnat. Va trebui sa ne orientam mai mult catre ceea ce Romania poate accesa singura. Romania trebuie sa-si protejeze capitalul national. In 20 de ani am ratat acumularea primitiva de capital. Avem nevoie, cu maxima urgenta, de intarirea capitalului national, de consolidarea mediului de afaceri, de noi forme asociative – de la parteneriatul public/privat la intreprinzatorii „la firul ierbii” (capitalul mic). Trebuie sa vorbim de economia civica, de distributia mai larga a proprietatii productive. Acesta ar putea fi modelul Romaniei. La orase si la sate capacitatile sunt uriase, dar raman neexploatate. Trebuie sa dam drumul la formele asociative permisibile, sa atenuam diferentele uriase intre zona rurala si cea urbana. O definitie neconventionala a civilizatiei este „robinetul de la care curge apa”. Noi nu avem nici macar 70% din teritoriu acoperit din punct de vedere al apei potabile.

Care este punctul cheie al relansarii economice?

Agricultura, indiscutabil. Din datele Clubului de la Roma, si nu numai, anii 2018-2020 vor fi marcati de criza alimentara. Aceasta va fi, probabil, mai grava decat actuala criza economica si financiara. Este inadmisibil ca Romania, o tara cu un potential agricol urias, sa continue sa importe aproape 80% din produsele agroalimentare. Este, de departe, un pericol la adresa sigurantei nationale.

Care este cel mai mare pericol la adresa sigurantei nationale a Romaniei, in viziunea dumneavoastra?

Cea mai mare dauna adusa societatii romanesti, dincolo de deprofesionalizarea ei masiva, este lipsa investitiei in om. Trebuie sa existe o balanta permanenta intre mediul de afaceri si protectia sociala. E foarte important! Mediul de afaceri trebuie sa fie cat mai larg si trebuie sa fie ajutat sa creasca. Principiul de baza este cel al dezvoltarii durabile.

Avem nevoie de un mediu fiscal mai prietenos…

Politica fiscala se face pe baza conceptului de dezvoltare durabila. Ideea este sa consumi din ce in ce mai putine resurse si sa obtii valoare adaugata din ce in ce mai mare. Aceasta este paradigma mondiala, iar noi suntem inca straini total de ea. Romania se poate inscrie in acest proces, dar dezvoltarea durabila trebuie luata foarte in serios. Avem capacitatea de a implementa mai bine acest concept decat o tara care a beneficiat in trecut de planul Marshall. Va asigur ca alte tari pot avea lacune mari in implementarea acestui concept cu toate ca si-l doresc. Ele pot avea resurse financiare, dar nu si capitalul natural pe care il avem noi. Avutia naturala, impreuna cu avutia umana – in care trebuie sa se investeasca – sunt de baza. Poporul trebuie iubit ca sa fie schimbat in bine, nu schimbat ca sa fie iubit.

La cum se prezinta lucrurile in momentul de fata, putem afirma ca Romania are politica externa?

Categoric, Romania apare ca o tara izolata pe plan international, in acest moment. Este o tara care este aproape in faliment si care traieste pe datorie. Suntem o tara care nu este competitiva pe plan international. Daca nu vii cu ceva nou care sa contribuie la binele planetei, evident ca nu esti bagat in seama. In schimb, sunt foarte multi romani care fac, la nivelul lor, ca persoane, o politica externa impecabila.

Dar o fac disparat…

Sigur ca da, dar este foarte important acest lucru intrucat afirma si mentin pentru viitor pozitia natiunii romane. Ei dau un raspuns la intrebarea ce stiu sa faca in cadrul celor mai mari institutii ale lumii. Asta se intampla de la NASA pana la institutiile universitare mari unde avem peste 10.000 de profesori. Fiecare isi vede de munca lui si este competent acolo unde lucreaza. Sub acest aspect, avem diplomati, fara titlu, dar de mare eficienta. Aici revenim la partea de profesionalism. Personal consider ca intre un tamplar de geniu si un diplomat mediocru, este de preferat primul dintre ei.

Procentual, cat credeti ca este vina politicului si cat a poporului pentru situatia in care ne aflam?

Eu nu sunt de acord cu ideile ce s-au acreditat in ultima perioada referitoare la poporul roman. Nu toti suntem hoti si lenesi. Cel mult am fost prost condusi. Aceste lucruri sunt dovedite de istorie si de actualitate. Romanii, ca orice popor, doresc sa se afirme prin competenta. Daca nu reusesc in tara lor, pleaca. Dar pleaca avand acelasi gand. Natiunea reprezinta imaginea copilariei, imaginea simpla a locului unde am copilarit care nu se uita niciodata. In ceea ce priveste situatia in care ne aflam, ea este rezultatul unei combinatii de factori. Avem o scuza istorica pentru ca Romania a trecut printr-un proces foarte greu, in special in perioada 1945-1965. Iar dupa 1990 am optat gresit, pe nemestecate pentru fel de fel de modele straine. Nu tinem cont de faptul ca ar trebui sa avem modelul nostru romanesc de dezvoltare. Este vorba despre modelul pe care l-a evocat in mod special Bratianu – „prin noi insine”.

Trebuie sa avem un „model romanesc”?

Da, unul facut si construit de romani si dat lumii intregi. Daca te duci la cea mai importanta institutie de aviatica din America si spui ca ai facut scoala cu Elie Carafoli (n.r. inginer roman, unul dintre pionierii in domeniul aerodinamicii), te angajeaza pe loc. Inginerul Gheorghe Panculescu este omagiat la Paris pentru ca a contribuit la realizarea Turnului Eiffel. Aici, la noi, nu prea stie nimeni de el. Sunt foarte multe exemple de romani extraordinari pe care le ignoram. Timp de jumatate de secol am dat astfel de oameni.

Nu cumva ne idealizam trecutul?

Nu, imi pare rau… Trebuie sa avem continuitatea istoriei. In scoala romaneasca nu se prea vorbeste de modele, desi copiii trebuie sa aiba mandria ca inaintasii lor au facut lucruri mari. Copilul trebuie sa fie mandru de tara lui. Daca nu pastrezi legatura cu istoria, nu ai cum sa te manifesti in viitor. Nu vreau sa punem in seama poporului metehnele unor diriguitori de ocazie. Reforma statului nu trebuie confundata cu o simpla redistribuire a puterii. Discutam despre o fibra a natiei romane care exista, care are resorturi si care trebuie valorificata.

Ce ati face acum in acest sens?

In primul rand, as elibera mijloacele de manifestare. Lasa omul sa gandeasca liber, sa aiba idei! Apropo de valoarea adaugata: pe mesele de lucru ale celor mai importanti lideri ai lumii problematica inovatiei este prioritara. Fara inovatie nu existi! Daca noi predam acum lumii intregi 14 brevete de inventie si inovatie pe an, iesim imediat in evidenta. Un cercetator din Franta face asta de unul singur intr-un an. Cum contribuim noi la mersul stiintei? Stiinta trebuie sa fie o preocupare fireasca pentru romani.

Majoritatea cercetatorilor romani au plecat in strainatate sau au ales alte profesii…

Atunci cand competenta va conduce Romania vom putea schimba aceasta stare de fapt. Lucrurile vor demara de la sine foarte curand, dar pornim la drum pe fondul unei situatii in care ne afundam din ce in ce mai rau. Nu trebuie sa fortam limitele. Avem nevoie de constructie, dar avem nevoie si de conciliere nationala. Este un moment in viata fiecarei tari in care trebuie pornit de la zero.

Sursa: adevarul.ro, 15 octombrie 2010.

Recent Posts
Comments
  • Stefan Lucia
    Reply

    D-le Calin Georgescu, ati putea D-voastra sa deveniti Presedintele Romaniei ? Amatorii ne-au adus aici, de unde foarte greu ne mai ridicam, dar cu un Pastor capabil, care-si iubeste neamul, ne-am putea ridica din nou, oare pentru a cata oara trebuie sa ne ridicam ?

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
mihai eminescu, statul organic, teoria statului organic, eminescunikola tesla, lumina
%d bloggers like this: