Calin Georgescu – Starea natiunii

La 26 de ani de la schimbarile din 1989, Romania este o tara devastata. Activele au fost instrainate aproape total, industria a fost pusa pe butuci, datoria externa creste periculos.

Cleptocratia autohtona si-a insusit o buna parte din avutia nationala. La nivelul administratiei locale, domnesc haosul si ineficienta, in timp ce aparatul central supradimensionat este din ce in ce mai greu de finantat.

Domenii cu care, altadata, ne mandream, de la cercetare si invatamant pana la sport si cultura, inregistreaza regrese dureroase.

Statul, ros de coruptie, birocratie, incompetenta si neputinta, cedeaza rusinos in fata capitalului speculativ si a „rechinilor” deghizati in „investitori strategici”.

Prea multi dintre cetatenii Romaniei si-au pierdut increderea in tara in care traiesc, in aproapele lor si chiar in ei insisi.

Asistam la o profunda criza de identitate si la o deriva existentiala, datorate pierderii sperantelor si a reperelor morale.

Pe zi ce trece, creste numarul celor carora nu le mai pasa de trecutul si traditiile tarii lor, care isi neaga radacinile, nu-si gasesc rostul si temeiul in Romania actuala si se dezintereseaza de viitorul ei.

Prea multi dintre compatriotii nostri „se descurca”, alegand solutii facile, satisfactii personale imediate. In felul acesta, rezolvarea problemelor reale este mereu amanata, ducand la o agravare continua a situatiei.

Romania are aproape jumatate din elevii de liceu analfabeti functional.

Jumatate din populatie traieste in mediul rural, dar Romania importa 80% din alimentele pe care le consuma.

Jumatate din populatie nu are canalizare si apa curenta.

Doua treimi din populatie a votat pentru instalarea ca premier a unui plagiator dovedit si pentru intrarea in guvern a unor insi cu procese penale pe rol.

Intelectualii romani nu par deloc deranjati de faptul ca plagiatori dovediti au avansat in ierarhia universitara si ocupa functii inalte in administratie, politic si cultura.

Romania nu are industrie, agricultura, turism, infrastructura.

Desi e o tara in care nu se intampla aproape nimic, Romania are vreo opt televiziuni de stiri, iar romanii sunt cei mai mari consumatori de tv din lume, cu o medie de aproape 7 ore pe zi.

Romania e corupta pana in maduva, lucru care nu ar fi posibil daca Politia si Justitia nu ar fi, la randul lor, corupte pana in maduva.

Romania si-a instrainat aproape toate resursele naturale si e pe cale sa instraineze si putinul care a mai ramas.

Majoritatea institutiilor din Romania, de la orice nivel, sunt conduse de incompetenti si de corupti, ajunsi sefi doar pentru ca au reusit sa se adapteze unui sistem clientelar si mafiot, sistem in care orice om competent si corect e penalizat.

Romania are o elita economica formata aproape exclusiv din asistati ai statului, pentru ca si-au facut averile din contracte cu statul.

Elita politica e inca si mai jalnica: oameni fara idei si fara ideologie, care se tot muta de la un partid la altul; partide fara ideologie, care se tot combina unele cu altele, in imensul pat de bordel care e lumea politica romaneasca.

Elita intelectuala este si ea subminata din interior de oameni fara opera, fara idei si fara caracter, politruci servili, imitatori, plagiatori, intriganti, fofilatori, gargaragii, pomanagii etc.

Formatorii de opinie de la tv nu se deosebesc cu nimic de lautarii care canta orice li se comanda, cu bancnota lipita pe frunte. Iar natiunea joaca dupa cum ii canta lautarii: tot pe loc, pe loc, pe loc…

Populatia Romaniei are nostalgia unui regim dictatorial sau macar „de mana forte”, nefiind catusi de putin familiarizata cu democratia. Aceasta stare de spirit nu are legatura cu comunismul, ci cu mileniul de feudalitate bizantina din care Romania nu a iesit complet nici astazi. Dupa aproape doua decenii de „democratie originala”, conform tuturor sondajelor de opinie privind increderea in institutiile statului, populatia Romaniei plaseaza pe primele doua locuri, constant, Armata si Biserica. Dar aceste institutii nu sunt nici reprezentative, nici caracteristice pentru un stat democratic, ele nefiind nici macar incluse pe lista ori in sondaje in cele 26 de state dezvoltate ale lumii!

Dupa doua decenii de la inlaturarea dictaturii comuniste, in Romania se pregateste o Constitutie care va da unei singure institutii, Presedintia, puteri aproape discretionare.

Politicienii nu sunt trasi la raspundere de opinia publica, independenta Justitiei este inteleasa ca interdictia de a cere socoteala judecatorilor pentru deciziile gresite, care, in plus, sunt definitive si irevocabile, iar coruptia este un fenomen care pare sa faca parte din codul genetic al societatii romanesti.

Nu exista societate civila, iar intelectualii se conformeaza parerilor opiniei publice in loc sa le formeze. Lor le revine o mare responsabilitate, deoarere, in fata socului cultural la intalnirea cu nivelul real al Occidentului, au preferat refugiul in misticism si „traditii”, in dauna unei adaptari rapide la lumea actuala; de asemenea, mass-media s-a orientat aproape exclusiv spre senzational, lasand la o parte problemele grave, care presupun un efort intelectual care pare prea dificil.

Este alarmanta exacerbarea misticismului, incurajata de toate institutiile statului. Populatia apeleaza la mituri si prejudecati, in loc de stiinta, pentru explicarea fenomenelor Universului si chiar pentru solutionarea problemelor cotidiene. Agentia de Strategii Guvernamentale constata, inca din anul 2007, fara sa se alarmeze, ca 60% dintre elevii si profesorii din invatamantul preuniversitar romanesc considera superstitiile si nu stiinta principalul lor reper epistemologic – in aceste conditii, orice incercare de modernizare a societatii devine superflua si este perfect explicabil faptul ca indicele compozit de inovare al Romaniei a fost, in 2006, de 5 ori mai mic decat media UE si ca avem cea mai socanta tendinta de scadere din toate tarile europene.

Sursa: Cumpana Romaniei, de Calin Georgescu, Editura Christiana, Bucuresti, 2016.