In Articole

Camil Petrescu - Zeflemeaua

Zeflemeaua. Ironie usoara, luare in ras, gluma batjocoritoare, ne lamurim cu ajutorul unui dictionar online, la repezeala. Dincolo de sensurile ei profane, un modus vivendi al romanilor, incepand cu marele nostru Caragiale, care a facut o adevarata arta din acesta atitudine fata de lucrurile strambe. Mergand mai departe pe firul istorie noastre literare, Tudor Arghezi l-a desavarsit, pentru ca a stiut sa dozeze perfect ironia, mergand de la rasul bonom pana la cianura.

Cu siguranta, romanii sunt un popor eminamente optimist si predispus la a lua viata cu usurinta, dar asta nu inseamna ca ne lipseste luciditatea de a intui degradarea sub poleiala unor situatii sau persoane pe care destinul le face cunoscute prin intamplarile lui. Suntem instinctuali, ne place sa facem „misto”, pentru ca suntem „mit Stock”, cum zice neamtul (adica „aristocrati”, to make a long story short). O anumita dispozitie spre superficialitate ne da uneori puterea de a merge inainte, ca sa nu mergem inapoi, ar zice unii cu nonsalanta, „sa ne fie bine ca sa nu ne fie rau.” O gluma buna si lucrurile deja se vad intr-o lumina favorabila, indulcita de apa de ploaie a antifrazei, a paradoxului, a calamburului sau a bancurilor cotidiene. „Romanul e nascut poet”, nu in sensul restrans al apetentei pentru genul liric, ci pentru felul in care remodeleaza adevarul si existenta pentru a le face mai suportabile.

Zeflemeaua are doua niveluri, doua trepte de intelegere: in primul rand, ea da glas unor metehne/vicii ale societatii, generalizate prin frecventa majora, in al doilea rand atrage atentia asupra lor, expunandu-le intr-o maniera apta sa „intepe”, adica sa produca durerea care atrage dupa sine vindecarea. Asta pentru cei care au constiinta, desigur. Zeflemeaua este, astfel, un rau necesar, un fel de vaccin prin care se ofera un antidot la prostie, incultura, ignoranta, coruptie, nesimtire… iar lista poate continua.

Astazi, un text mai putin cunoscut, scris de Camil Petrescu, autorul celebrului roman de dragoste si razboi care a facut epoca in literatura noastra interbelica – „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” (lectura obligatorie). Prea multe nu ar fi de spus, doar de bagat la cap.

Cind va veni sfirsitul lumii
Romanii nu vor fi atenti
Isus a spus: „Talita kumi”
Dar nu pentru inconstienti.

Iar Ziua Domnului, ca hotul
In miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar sotul
Reviste porno va citi.

N-avem constiinta tragediei
Si totul luam „á la legere”
Noi, campionii bascaliei
Am compromis orice mister.

Avem o scuza de fatada:
„Lasa, ca merge si asa!”
Tradam la primul colt de strada
Si-apoi incalecam pe-o sa.

Senzatia e de plutire
De infinit parasutism
Noi am facut misto subtire
Si de marxism, si de fascism.

Ce Decebal si Burebista?
Ce patriotul carturar?
Traiasca Mita Biciclista
Si berea rece la pahar!

Mitica vesnic sa traiasca
Si noi pe linga el, noroc!
Filozofia chelnareasca
E tot pe loc, pe loc, pe loc!

Intreaga drojdie se scurse
Din mahalale de Fanar
Si-n loc sa fim un roib de curse
Noi am ajuns din cal – magar.

Pe primul loc e-njuratura
Ea pentru toate e un leac
Simti cum iti umple toata gura
O mostenim din veac in veac.

Noi „facem“ si „bagam“ de-a valma
Noi suduim neincetat
Iar la acest popor, sudalma
E o religie de stat.

La treburile serioase
Noi nu ne concentram destul
Avem o somnolenta-n oase
Si-o zeflemea de prost fudul.

Si doar la reluari de faze
Parca ne mai trezim putin
N-avem profil de kamikaze
Tiparul nostru-i byzantin.

Apocalipsa furtunoasa
Ii sperie pe paminteni…
Pe noi nu ne-o gasi acasa –
Vom fi la meci, sau la pomeni.

Aceasta, poate, ne e soarta
S-o tragem si pe asta-n piepti
N-aveti decit sa-nchideti poarta
Daca tot face ea pe moarta…
Hai, ca romanii e destepti!

Sursa: bel-esprit.ro.

Recent Posts

Leave a Comment

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
modele, agricultura, calin georgescu, dezvoltare sustenabilaflorian colceag, crize
%d bloggers like this: