Prezentari evenimente, concursuri, galerii de arta, carti etc.

Muzeul Național de Artă al României – 50 de ani de Școala de Modă din București

Muzeul Național de Artă al României - 50 de ani de Școala de Modă din București

În perioada 07/07/2021 – 05/09/2021 Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția – 50 de ani. Școala de Modă din București, o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

Evenimentul vine în continuarea expozițiilor care au marcat, la Muzeul Național de Artă al României, împlinirea a 150 de ani de la înființarea Școlii de Belle Arte din București, actuala UNArte, și aniversarea a 50 de ani de la înființarea Departamentului Design a UNArte.

Actuala prezentare se grefează pe elementele de display realizate de Cartierul Creativ în cadrul Romanian Design Weeek, în ideea continuării punerii în evidență a aportului de creativitate românească la configurarea designului contemporan.

Expoziția cuprinde o amplă selecție de piese vestimentare care au fost admirate în evenimente internaționale de prestigiu, instalații costumare, prezentări video și ilustrații de modă.

Mai multe detalii: mnar.arts.ro.

Conferința „Spatele omului” susținută de criticul de teatru GEORGE BANU – joi, 1 iulie 2021 la Muzeul Național de Artă al României

Conferința „Spatele omului" susținută de criticul de teatru GEORGE BANU - joi, 1 iulie 2021, de la ora 18:00, la parterul Sălii Auditorium, str. Știrbei Vodă 1-3

Aceasta va fi urmată de un dialog cu Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Accesul se face numai în urma unei rezervări prealabile la comunicare@art.museum.ro și pe baza biletului de participare (12 lei / 6 lei / 3 lei), în limita locurilor disponibile.

Mai multe detalii: http://mnar.arts.ro/.

Muzeul Național de Artă al României participă la Noaptea Europeană a Muzeelor

Muzeul Național de Artă al României participă la Noaptea Europeană a Muzeelor

Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi deschise până la ora 00.00, sâmbătă, 3 iulie 2021, începând cu ora 16.00 și până la ora 00.00.

Ajunși în Sala Tronului, vizitatorii vor putea vedea expus pentru prima dată, după 70 de ani, tronul regilor României. Piesa de mobilier este confecționată din lemn aurit și ornată cu pietre prețioase, pe spătar fiind reprezentat cifrul regelui Carol I, realizat în bronz poleit și aplicat pe o placă de onix algerian. Acest tron a fost folosit de către toți regii României și face parte din patrimoniul Muzeul Golești din județul Argeș, unde este de regulă expus în Salonul de Iarnă al conacului familiei Goleștilor.

Tot în Sala Tronului vizitatorii vor putea regăsi blazonul familiei de Hohenzollern şi stema monumentală situată în partea opusă a sălii. Plafonul este și acesta spectaculos, fiind decorat cu fresca Ceciliei Cuţescu-Storck – realizată la dorința regelui Carol al II-lea – ce are ca temă artele (pictura, sculptura, muzica, tragedia, comedia, poezia).

Ultima intrare se va face la ora 23.30, iar fotografiatul va fi permis cu telefonul mobil.

Spațiile istorice nu vor fi deschize publicului sâmbătă de la ora 10.00, cum erau în mod normal, ci de la ora 16.00. Acestea vor avea program normal de vizitare duminică, 4 iulie 2021.

Vizita se va face respectând regulile de distanțare socială în vigoare și cu portul obligatoriu al măștii la interior.

Mai multe detalii: http://mnar.arts.ro/.

RRC Podcast – Episodul 9 – Catharsis, sau în căutarea Sufletului (cu Diana Iulia Simon)

RRC Podcast - Episodul 9 - Catharsis, sau în căutarea Sufletului (cu Diana Iulia Simon)

Bună ziua, bună seara sau bună dimineața, români de pretutindeni, oriunde v-ați afla, vă salutăm cu stimă și respect!

Astăzi avem o temă specială pe care o abordăm din punct de vedere artistic, dar și spiritual. Vorbim despre Catharsis cu Diana Iulia Simon, pianistă, compozitoare și profesoară de pian. Definim ceea ce este catharsis-ul și facem legăturile cu diverse domenii în care apare, în muzică, pictură, literatură, cinematografie, chiar și în filozofie, psihologie, în special psihanaliză etc.

Diana și-a obținut doctoratul în muzică (summa cum laudae) la Universitatea Națională de Muzică București cu teza „Sacrificiu cristic și Catharsis în Pasiuni ale secolelor XX și XXI, Perspectivă analitică asupra unor lucrări aparținând compozitorilor Paul Constantinescu, Krzysztof Penderecki, Arvo Pärt, Osvaldo Golijov și Diana Iulia Simon”, sub îndrumarea științifică a Prof. univ. dr. Dan Dediu.

De asemenea, vorbim despre compoziția sa în cadrul doctoratului pe care l-a susținut, cantata „Patimile Mântuitorului”. Diana este printre puținii români care a compus o Pasiune în muzică sacră. Ne explică ce a atras-o să compună o cantată de acest gen, ne povestește un pic din procesul creativ prin care a trecut, dar și despre momentul cathartic ce a determinat-o să treacă la un nivel superior în compoziția sa și în menirea sa artistică.

Nu în ultimul rând, dăm și câteva repere pentru tinerele generații ca să-și trăiască propria vocație și pentru a-și pune în practică propriul catharsis.

Suntem ceea ce auzim, și mai mult de atât suntem ceea ce ascultăm. Suntem muzică. Muzica este peste tot. Suntem vibrație, vibrăm. Trăim, existăm, simțim, iar destinul fiecăruia, am putea să spunem, ține de felul în care devii OM. Omida care se purifică își trăiește catharsis-ul și devine fluture al sufletului.

Nu uitați să dați like și subscribe dacă v-a plăcut acest episod, ca să fiți notificați despre episoadele următoare.

Vizitați pagina noastră de facebook: https://www.facebook.com/culturaromana.ro .

Grupul România Culturală: https://www.facebook.com/groups/2019168085024833 .

Pagina oficială web: https://culturaromana.ro/ .

Muzeul Național de Artă al României – Ghidaje de weekend – Locuri ale artei și istoriei noastre

Muzeul Național de Artă al României - Ghidaje de weekend - Locuri ale artei și istoriei noastre

Duminică, 27 iunie, vă invităm să descoperiți Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor prin intermediul ghidajelor organizate de MNAR.

Reluăm ghidajele de weekend, organizate în spațiile fostului Palat Regal și redăm vizitatorilor fragmente de istorie și artă.

Duminica aceasta, doritorii se vor putea prezenta la intrarea A3, pentru ghidajele dela orele 11:30, 14:00 sau 16:30, cu aprox. 15 minute înainte, pentru organizare.

Biletul unui ghidaj este de 32 de lei / 16 lei pentru pensionari / 8 lei pentru elevi și studenți.

Grupurile de persoane nu vor putea fi mai mari de 40. Spațiile rămân vizitabile și fără ghidaj, de la 10 la 18, conform programului MNAR.
 
Ghidajele de weekend în luna iulie a.c:
– în weekend-ul 24 și 25 iulie, la orele 11:30, 14 și 16:30;
– în weekend-ul 31 iulie și 1 august, la orele 11:30, 14 și 16:30;
 
Locuri ale artei și istoriei noastre este un program special care însoțește afectiv fiecare vizitator.

Sub acest motto puteți vizita Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor și individual, fără ghidaj, în programul obișnuit al MNAR, de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00. Sala Tronului găzduiește acum tronul regilor României, grație unui parteneriat cu Muzeul Golești.

Mai multe detalii pe: http://mnar.arts.ro/.

RRC Podcast – Episodul 8 – Transhumanța sufletului românesc, Zalmoxe și Nemurirea

RRC Podcast - Episodul 8 - Transhumanța sufletului românesc, Zalmoxe și Nemurirea

Bună seara sau bună ziua, bună dimineața dragi români de pretutindeni. Ne revedem iarăși la un nou episod al podcastului nostru Revista România Culturală, de data aceasta cu Tudor Urse. Subiectul pe care îl abordăm în seara aceasta este unul despre spiritualitatea românească străveche și anume despre transhumanța sufletului românesc și Zalmoxe și nemurirea la traci.

Tracii, fie ei geți, daci, carpi, apuli, tirageți, massageți, roxolani etc., aveau o cultură solară de o spiritualitate extrem de bogată și profundă, credeau în nemurire, în faptul că după moartea fizică sufletul continuă dincolo, ba chiar este nemuritor, indestructibil. Cum credința lor era transpusă în practică, erau evident cei mai înțelepți și mai viteji, conform lui Strabon în Geografică, cu referire la geți. Herodot ne spune, citându-l pe Mircea Eliade din „Istoria credințelor și ideilor religioase”, că tracii se credeau nemuritori, iar Eliade ne explică faptul că se făceau nemuritori, fiind o chestiune de practică ritualică spirituală.

Zalmoxe, ca mare legiuitor și înțelept al tracilor, cu origini necunoscute încă, le dădea tracilor învățătura cu privire la nemurirea sufletului, medicina și legile spirituale fiind în acord cu aceasta. Tot Herodot ne spune că Zalmoxe, sau Zalmoxis, ar fi fost un sclav sau discipol al lui Pythagoras, că s-a întors din Samotracia cu avuție și cu învățătură către tracii din nord unde și-a început misiunea de răspândire a ei. Ne vorbește despre mitul imortalizării lui Zalmoxis pe care îl vom desluși pas cu pas și vom face un pic de lumină asupra chestiunii imortalizării și asupra faptului că tracii nu aveau frică de moarte, ei înșiși fiind ad mortem paratissimi și având apetitus maximus mortus.

Erau ei nemuritori? Oare Zalmoxe era? Ce conținea învățătura lui și este oare similară cu învățătura lui Hristos? Existau similarități și în alte culturi ale Europei (ex. cea a vikingilor sau celților) sau de pe alte continente (America, Asia etc.)? La acestea și încă ceva în plus vom răspunde pe parcursul acestui episod.

Acestea fiind spuse, vă urăm vizionare plăcută! Să ne revedem cu bine și la episodul următor.

Nu uitați să dați like și subscribe dacă v-a plăcut acest episod, ca să fiți notificați despre episoadele următoare.

Vizitați pagina noastră de facebook: https://www.facebook.com/culturaroman… .

Grupul România Culturală: https://www.facebook.com/groups/20191…

Partea întâi

Partea a doua

Ziua Naţională a Aromânilor, marcată la TVR 3, sâmbătă şi duminică 22 și 23 mai

Ziua Naţională a Aromânilor, marcată la TVR 3, sâmbătă şi duminică 22 și 23 mai

TVR 3 marchează, în acest sfârşit de săptămână, Ziua Naţională a Aromânilor, programând sâmbătă, 22 mai şi duminică, 23 mai, două producţii semnate de Toma Enache

Duminică, 23 mai, România, dar și în alte țări balcanice sărbătoresc Ziua Naţională a Aromânilor – ocazie marcată la TVR 3 de două producţii reprezentative.

Astfel sâmbătă, 22 mai, de la ora 23.00 este programat filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, iar duminică, 23 mai, de la ora 14.00 documentarul „Armânii – De la fraţii Manakia, la ‘Nu sunt faimos, dar sunt aromân’”.

Ambele producţii sunt în regia lui Toma Enache şi spun povestea luptei pentru menţinerea identităţii lor spirituale, pentru conservarea culturii și obiceiurilor lor.

Regizorul de teatru și film Toma Enache este licențiat al Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti şi a semnat numeroase spectacole de teatru de succes, cu sute de reprezentaţii în ţară şi în străinătate. Filmul din 2013 „Nu sunt faimos, dar sunt aromân” reprezintă debutul regizorului în cinematografie, lungmetrajul său fiind totodată primul film artistic din istorie vorbit în limba aromână (una dintre limbile europene puțin vorbite). Pelicula regizată de Toma Enache, care interpretează și rolul principal masculin, este o producţie independentă, care a avut un buget de 360.000 de euro.

Filmul a câștigat premiul „Maestrale Unica”, acordat de Parlamentul Italian și distincția Parlamentului European pentru cea mai bună reprezentare a unei minorități lingvistice în Europa, în cadrul Festivalului de Film „Babel”, care a avut loc în Sardinia în decembrie 2013. Mai mult, după premiera americană a filmului în Statele Unite, primarul New York-ului, Bill de Blasio, a decretat ziua de 5 iunie ca fiind „Vlach/Aromaniam Cultural Preservation Day”.

Lungmetrajul a fost filmat în peste 45 de locuri din cinci ţări, între altele, în Los Angeles, pe Walk of Fame şi la Kodak Theatre, în Macedonia, Grecia, Albania şi România, în Constanţa, Bucureşti şi Peştera Ponicova. Coloana sonoră este semnată de Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Stelu Enache.

Documentarul „Armânii – De la fraţii Manakia, la ‘Nu sunt faimos, dar sunt aromân’” – realizat în 2015, este unicul film documentar realizat în limba aromână. Autorul face o incursiune în lumea armânească, începând cu primele imagini filmate în Balcani în anul 1905 de doi armâni – pionierii cinematografiei balcanice, frații Milton și Ianaki Manakia – până la primul film din istoria cinematografiei vorbit în limba aromână: „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”.

Documentarul a fost prezent la Festivalul Internațional de film Manakia Brothers și la Balkan Film & Food Festival din Albania, unde a prezentat concluzia că indiferent unde trăiesc, armânii au același nume, vorbesc aceeași limbă și sunt același popor.

Pentru această peliculă, Toma Enache a avut de ales dintre 40 de ore de filmare din timpul prezentării filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, în turneu in Balcani, SUA, Europa. Sunt imagini din România, Macedonia, Grecia, Albania, Austria, Franța, Germania și SUA, din locuri importante pentru armânii de pretutindeni, pline de istorie, cum ar fi Moskopole, leagănul aromânilor, Krusevo, prima Republică din Balcani, sau Fairfield, SUA, unde s-a înființat, în 1903, Asociația Farșarotul, care funcționează și acum.

Adrian Zaharia – Centrul pentru Sănătate Oxigen din Bacău – o adevărată oază de speranță

Adrian Zaharia - Centrul pentru Sănătate Oxigen din Bacău - o adevărată oază de speranță

Grija pentru corp, suflet şi minte sunt definitorii în orice fel de configurație socială. Iar aceasta se concretizează admirabil în orașul Bacău. Prin existența și bunul mers al lucrurilor din Centrul pentru Sănătate Oxigen – realizat de Asociaţia Stop Drog şi Asociaţia Sprijin în Dezalcoolizare – se produc adevărate minuni. Inaugurat încă din anul 2016, Centrul Oxigen dispune de zece dormitoare, cu câte 3 paturi fiecare, pentru tratarea în regim complet a dependenţilor. De altfel, este coordonat de către doamna Mona Albu.

Centrul Oxigen este localizat pe strada Depoului la numărul 6, în proximitatea Podului Mărgineni. La prima vedere este un fel de pensiune, numai că scopul real este acela al vindecării.

Ceea ce bucură pe cei de aici este liniștea, curățenia cât și spațiile largi, decorate și mobilate cu foarte mult bun gust. Centrul este dotat cu săli de relaxare cu canapele, televizoare, mese de tenis, masa de billiard iar pentru recuperarea fizică vine în întâmpinare cu o sală de fitness dotată excelent, criosauna, saune, masaj, drenaj limfatic, elongații etc., la standarde de performanță.

Centrul este coordonat de o echipă multidisciplinară cu ani buni de experiență pe platforma adicțiilor, fiind formată din psihologi clinicieni, un consilier spiritual, un consilier de egal, un kinetoterapeut, asistenți medicali, antrenor de fitness, bucătar dar şi personal administrativ.
Centrul este destinat în exclusivitate adulţilor iar funcţionarea sa este posibilă datorită donațiilor beneficiarilor cât și sponsorizărilor din partea firmelor interesate să susțină activitatea.

Cine sunt beneficiarii?

Cei dependenți de alcool/droguri/substanțe psihoactive/medicamente/jocuri de noroc… pot găsi remediul și alinarea în centrul Oxigen.

În actuala conjunctură a societății românești, nu trebuie să ne întrebăm ce anume provoacă toate aceste adicții dând vina în mod cu totul eronat pe lipsa de voință sau de caracter, știind că tocmai contextul social provoacă traume și automat și anumite tulburări neurobiologice.

În altă ordine de idei, familia sau prietenii ar trebui să constituie un factor important de sprijin. Numai că acest amănunt e pur teoretic. Realitatea este că apropiații dependentului au chiar ei nevoie de support psihologic pentru a-și depăși una dintre cele mai răspândite boli precum anxietatea, confuzia sau furia…

Nostalgia dictaturii – Un nou film disponibil exclusiv online pe canalul YouTube al Arhivei TVR

Nostalgia dictaturii - Un nou film disponibil exclusiv online pe canalul YouTube al Arhivei TVR

Aşa cum s-a anunţat la începutul acestui an, finalul fiecărei luni aduce exclusiv în online, pe parcursul a 24 de ore, posibilitatea de a viziona gratuit câte un documentar – producţie valoroasă dar mai puţin cunoscută din Arhiva TVR.

Astfel că, la finalul acestei săptămâni, în intervalul 25 aprilie ora 10.00 – 26 aprilie ora 10.00, este programat documentarul  „Nostalgia dictaturii” – un film de Marius Th. Barna, după un text de Bogdan Ficeag, în lectura lui Victor Rebengiuc. În filmul lansat în 2020 îi veţi vedea pe Ada Milea, Dorel Vişan, Cristian Pârvulescu, Mihaela Miroiu, Vasile Ernu, Attila Gasparik, Aurelia Lăpuşan, Marius Oprea, Cristian Pepino şi alţii.

Filmul documentar de lung metraj „Nostalgia dictaturii” prezintă amintirile (bune sau rele) despre regimul comunist și Nicolae Ceaușescu – în contextul în care pe 9 mai 2021, se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român (Partidul Muncitoresc Român și apoi Partidul Socialist Român din anii ’50 – n. red.).

Documentarul  prezintă opiniile cetățenilor obișnuiți care au trăit în acea perioadă, precum şi explicațiile cercetătorilor din diverse domenii (sociologi, psihologi, politologi, etologi etc.) despre ce a însemnat comunismul.

Documentarul are un prolog, trei capitole şi un epilog:

Capitolul 1 – „Era mai bine înainte” – sunt prezentate argumentele nostalgicilor postate pe site-ul oficial şi pe contul de Facebook al lui Nicolae Ceauşescu (deşi dispărut fizic, acesta supravieţuieşte în spaţiul virtual);

Capitolul 2 – „Nu era mai bine înainte” – este dedicat adversarilor totalitarismului, argumentelor acestora privind nocivitatea sistemului comunist;

Capitolul 3 – „Acum este mai bine?” – prezintă principalele motive de nemulţumire ale unor importante segmente de cetăţeni faţă de situaţia generală din perioada postcomunistă actuală.

Epilogul „Nefericiţi între lumi” este dedicat concluziilor – nostalgicii comunismului par a se afla undeva într-un „no man’s land” dintre două lumi reale, cea totalitară şi cea democratică, şi una imaginară, lumea utopică inoculată de-a lungul deceniilor de propagandă comunistă.

nostalgia dictaturii, tvr

RRC Podcast – Episodul 7 – Poezia, Lirica Sufletului (cu MinaMARAH AFIRAS)

RRC Podcast - Episodul 7 - Poezia, Lirica Sufletului (cu MinaMARAH AFIRAS)

Bună dimineața, bună ziua sau bună seara, dragi români de pretutindeni! Vă salută cu respect gazda dumneavoastră de astăzi, Tudor Urse!

Iată-ne la episodul 7 al podcast-ului nostru, la Revista România Culturală, în care vorbim despre poezie, lirica sufletului, așa cum ne spune prietena noastră dragă, Luminița, pe pseudonimul său literar MinaMARAH AFIRAS, care debutează cu un volum de poezie spirituală, „Smochinul Roditor”.

Vorbim despre lumină, mai ales că se apropie sărbătorile de Paști la noi, la ortodocși. Vorbim despre poezie ca și lirică a sufletului, ca și artă a trezirii conștiinței din om, ca și vocație, pe care o explicăm pe îndelete.

Explicăm, de asemenea, cele două drumuri pe care omul a luat-o încă de la începuturile sale în creație, drumul orizontal, material, și drumul vertical, spiritual, și cum putem să le echilibrăm. Facem un pic de filozofie, dar și psihologie.

O întrebăm pe Mina ce este arta pentru ea și de când scrie poezie. De ce Smochinul Roditor și care este semnificația profundă a acestui titlu? Vorbim și despre cunoașterea profundă a noastră ca popor român și cum ne-am pierdut prin societatea decadentă din ziua de azi. Oare există o cale de ieșire și dacă da, care este aceasta? Ce înseamnă să uităm de noi înșine și să uităm de Ființa Dumnezeu și de destinul pe care l-am putea avea, dacă am fi pe drumul cel drept? Ce este credința și cum ne poate duce arta la credință?

MinaMARAH AFIRAS ne recită, de asemenea, câteva dintre poeziile din volumul său.

Aflăm despre câteva din proiectele sale de viitor. Vor urma noi volume de poezie, poate chiar și proză. Rămâneți aproape ca să aflați mai multe.

Acestea fiind spuse, vă urăm vizionare plăcută! Să ne revedem cu bine și la episodul următor.

Nu uitați să dați like și subscribe dacă v-a plăcut acest episod, ca să fiți notificați despre episoadele următoare.