Sărbătorile vin în acorduri de jazz şi refrene de colinde la Palatul Bragadiru – Sala Teatrului Godot.  Întâlniri muzicale cu Moonlight Breakfast, Alexandra Ungureanu, dar şi ineditul concert „Dreams and Drums” sau piesa de teatru „Constantin” se regasesc în agenda finalului de an.

11 decembrie – ora 20:00

Smooth Christmas Jazz – Catalina Beta Quintet

O seară fermecătoare, plină de bucurie și animată de cea mai rafinată și smooth muzică de jazz de Crăciun. Cei 5 artiști remarcabili vor recrea atmosfera aristocrată și glamour a Crăciunului american, cu cântece standard jazz, balade și swing cântate de Frank Sinatra și Ella Fitzgerald.

17 decembrie – ora 20:00

Moonlight Breakfast – Christmas Magic

Vino să trăiești magia sărbătorilor alături de Moonlight Breakfast, într-un concert special de Crăciun! Bucurați-vă de un set live acustic și un show vizual uimitor, care vă vor aduce direct în spiritul sărbătorilor. Cu un sound eclectic ce îmbină influențe pop, soul, electro și swing, Moonlight Breakfast vă oferă un spectacol intim, perfect pentru a celebra sezonul cu muzică minunată și atmosferă captivantă.

18 decembrie – ora 20:00

Palace Christmas Stories – Alexandra Ungureanu

Alexandra Ungureanu aduce magia sărbătorilor într-un concert intim și emoționant, plin de povești muzicale de Crăciun. Cu un repertoriu ce îmbină colinde și hituri din cariera sa, artista creează o atmosferă specială, în care fiecare notă reflectă bucuria și căldura sărbătorilor de iarnă.

19 decembrie – ora 19:00

Dreams & Drums

Pe 19 Decembrie, de la ora 19:00, Mihai Ciprian Rogojan (Cici Rogojan) lansează Dreams & Drums, un proiect ce îmbină percuția neconvențională cu muzica electronică și armoniile clasice, alături de un cvartet de coarde și voci excepționale. Evenimentul va avea loc într-un cadru elegant, la Palatul Bragadiru, promițând o experiență muzicală captivantă și o atmosferă rafinată, perfectă pentru sărbătorile ce se apropie.

20 decembrie – ora 20:00

Constantin

Într-un ansamblu arhitectural de patrimoniu, istoria prinde viață printr-o poveste despre credință, iubire și sacrificiu. „Constantin” evocă ultimele luni din viața domnitorului Constantin Brâncoveanu și a familiei sale, având la bază un text contemporan scris de Alexandru Popa.

Biletele se găsesc pe Teatrulgodot.ro şi siteurile specializate.

Concerte vocal-simfonice pe scenele Filarmonicilor naţionale, recitalul „Invitaţie la vals” cu casa închisă la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti, spectacolul festiv „Christmas Extravaganza” la Sala Dalles, debutul de gală, pe scena Sălii Palatului pe 23 decembrie, în concertul de tradiţie „Crăciun Vienez”, dar şi un concert în inima Transilvaniei la Blaj, sunt reperele care rezumă activitatea de sezon a îndrăgitului tenor Ştefan von Korch.

„Fiecare spectacol este o poveste aparte, pentru un public anume”, explică Ștefan von Korch, care a fost recent solist în „Oratoriul de Crăciun” la Târgu Mureş, căntă „Cantique de Noelle” sau „Adeste Fideles” la Filarmonica din Timişoara, dar interpretează şi valsuri din operete celebre pe 13 decembrie la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, ori piese de sezon foarte cunoscute şi indrăgite, ca „White Christmas” la Sala Dalles. „Sunt faţete diferite ale muzicii, dar toate reflectă bucuria şi sclipirea ce înconjoară sărbătorile de iarnă”, completează amfitrionul şi coordonatorul artistic al concertelor din seria Musical Extravaganza.

Şi parcă pentru a întări cele spuse, periplul de sărbători al solistului continuă pe scena Sălii Palatului, pe 23 decembrie, într-un concert devenit tradiţie a capitalei – „Crăciun Vienez”, ce ajunge anul acesta la ediţia 20 şi aduce la Bucureşti orchestra vieneză Sisi Chamber Orchestra, sub bagheta dirijorului Robert Papocs.  Şi pe 26 decembrie un alt Concert de Crăciun îl aduce pe solist în inima Transilvaniei, la Palatul Cultural din Blaj, sub bagheta maestrului dirijor Cristian Sandu.

Iar poveştile muzicale nu se opresc odată cu trecerea sărbătorilor ci merg mai departe, vestind primăvara: ajunul Zilei Îndrăgostiţilor aduce concertul extraordinar „Love Story” în formula de succes ce include spectaculoasa participare a Orchestrei Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian în formula restrânsă de salon. Iar romantismul este la loc de cinste şi în concertul „Chansons D’Amour” de la Ploieşti (7 februarie) şi în recitalul pop-opera „Vivo per lei” de la Sala Dalles (5 martie).

Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, la casa de bilete a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian şi la Sala Dalles.

MIRCEA BANICIU revine după 15 ani pe scena Sălii Palatului într-un concert emblematic dedicat eternei muze – femeia. Vocea sa inconfundabilă, nespus de frumoasele acorduri de chitară şi melodiile pe care s-au scris poveştile de dragoste ale generaţiilor rebele, se vor auzi live în concertul   intitulat sugestiv „Eșarfă în dar”.  Timp de peste 2 ore Sala Palatului devine locul unei călătorii în timp, prin istoria muzicală dar și prin legenda personală a solistului şi compozitorului Mircea Baniciu, într-un spectacol cu multe capitole şi surprize pe măsură.

După evenimentele de succes de la Timișoara și București prin care Mircea Baniciu a sărbătorit 50 de ani de carieră, artistul revine către public cu un eveniment-concept „Eșarfă în dar” prin care vor fi prezentate cele mai frumoase melodii pentru cele mai frumoase prezenţe feminine. Proiectul rezumă cariera lui Mircea Baniciu, trecând prin toate etapele importante: perioada în care Mircea Baniciu a intrat în atenția și inima publicului ca solist vocal al trupei Phoenix, cea în care s-a identificat cu Pasărea Colibri, repere ale perioadei de creaţie cu Pasarea Rock şi bineînţeles cele din cariera solo asamblate într-un spectacol audio-vizual de excepție. Pe scenă îi vor fi alături Maestrului muzicii românești colegi de breaslă atât din zona de folk-rock, cât și din alte direcții muzicale.

Cu 20 de albume, peste 100 de melodii compuse, peste 50 de ani de carieră, 4 trupe și solistică, cu melodii devenite hit-uri și reinterpretate la nivel național și internațional, Mircea Baniciu, la cei 75 de ani ai săi, este cea mai proeminentă figură și cea mai bună voce a folk-rock-ului românesc.

Vocea sa specială a făcut deliciul publicului încă din perioada Phoenix, lucru confirmat ulterior prin cariera sa solo sau alături de alte trupe, artistul rămânând în prim planul scenei muzicale de la lansare până în prezent.

Cu aceasta ocazie va fi lansat in premiera „dublul VINYL în ediție limitată” cu cele mai bune melodii compuse și cântate de Mircea Baniciu, pe care iubitorii muzicii lui îl pot adăuga în colecția personală alături de albumul-triplu-CD „Best Of” care conține 40 de piese.

Se pun în vânzare un număr limitat de bilete pe site-ul iabilet.ro, iar până la finalul lunii decembrie veți beneficia de prețuri early bird!

Seria de reprezentații ARIE ȘI ECOU de la Teatrul Coquette continuă duminică, 8 decembrie 2024, cu un nou concert susținut de soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug. Programul include, așa cum ne-au obișnuit deja protagoniștii, pagini de o extraordinară poezie din creația lirică barocă, împletite eclectic cu cântece dintre cele pe care le fredonăm cu bucurie în momentele noastre însorite. O seară specială, în care frumosul îmbracă forme variate, de la elegantul madrigal italian, la canțoneta napolitană, romanța românească plină de dor sau istețul vodevil, acest odor muzical pe care muzicienii francezi renascentiști l-au cules din târg și l-au transformat în divertisment pentru urechile nobile de la curțile regale.

Astăzi, termenul de „vodevil” ne trimite cu gândul la o specie teatrală: o farsă, o comedie ușoară, împănată cu cuplete cântate. La origini, însă, avea un înțeles diferit. Întâlnit pentru prima dată la începutul secolului al XVI-lea (în 1507, mai exact, conform dicționarului Le Robert), în titlurile culegerilor muzicale publicate în epocă, cuvântul „vaudeville” desemna un cântec popular, opusul compozițiilor savante ale maeștrilor vremii. Etimologia sa e încă subiect de dezbatere, dar cea mai favorizată ipoteză este aceea că vodevilul ar fi voix de ville, un tip de cântec care „se dansează și se cântă prin târguri” (Chardavoine, Recueil, 1576), E vorba, așadar, de folclorul urban al Parisului renascentist, o muzică lejeră care potrivește strofe și texte variate pe un fond de melodii reutilizate. Lefèvre de Saint-Marc definea vodevilul astfel: „un soi de cântece pe arii cunoscute, cărora li se iartă toate neglijențele imaginabile dacă versurile sunt cantabile, firești și cu spirit”. În 1703, în lucrarea sa Comparaison de la musique française et italienne, Lecerf de la Viéville scria: „Aceste micuțe arii de vodevil, în care, așa scurte cum sunt, punem adesea multă muzică, și care, la fel ca și cântecele de pahar, sunt bunuri proprii Franței și pe care italienii nu le cunosc… francezii, după greci și latini, sunt aproape singurii care au înțeles acea concizie rezonabilă care face perfecțiunea vodevilului și acea naivitate care îi dă gustul”. Nici Jean-Jacques Rousseau nu omite vodevilul în al său Dictionnaire de musique, dar îl apreciază diferit: “Vodevilul este, de regulă, puțin Muzical. Cum nu dă atenție decât vorbelor, muzica nu servește decât la a face recitarea mai emfatică, în rest, nu are nici gust, nici cânt, nici măsură”.

Oricum ar fi, e cert că, în epocă, vodevilul era muzica „oamenilor simpli” (1656, Oudin, în Curiosités françoises), un produs pur franțuzesc, în care s-a sădit toată tradiția muzicală a târgoveților Franței de ev mediu, un cântec viu, vesel, spiritual și plin de calambururi, ritmat și rimat, sclipitor și plin de vervă, isteț și deloc plângăreț. Nu are nimic din construcția savantă a muzicii solemne, dar știe să te scoată din tristețe, din plictiseală, din oboseală, și să-ți înveselească ziua. Nu e de mirare, astfel, că vodevilul și-a croit rapid drum către serbările celor cu sânge albastru, unde a fost introdus de muzicienii vremii, care l-au cules din stradă, l-au aranjat, l-au coafat și l-au prezentat la curte, dându-i numele de air de cour și publicând partituri care au făcut ca această muzică să circule (și astfel să ajungă și până la noi) în formă scrisă. Istoria consemnează numeroase culegeri de vodeviluri publicate între 1500 și 1800, nu le vom înșira aici, însă toate arată că vodevilul este viu și evoluează odată cu societatea. În 1672, Regele Soare acordă Academiei regale de muzică (mai exact lui Jean-Baptiste Lully, tatăl italian al operei franceze) privilegiul de a fi singura instituție ce poate prezenta teatru pe muzică – Comedia Franceză avea, la rândul său, exclusivitate pentru teatrul vorbit în franceză – interzicând astfel celorlalte teatre să-i facă concurență. Privilegiul spunea clar: se interzice de acum „a se cânta o piesă întreagă pe muzică, fie cu versuri în franceză, fie în alte limbi, fără permisiunea scrisă a numitului domn de Lully, sub sancțiunea unei amenzi de zece mii de livre și confiscarea teatrului, a mașinilor, a decorurilor, a costumelor și a celorlalte lucruri”, și nu e voie “nici să se facă spectacole cu mai mult de două arii și două instrumente fără permisiunea scrisă a domnului Lully”. Într-un final, se va ajunge la un compromis și, în schimbul unei redevențe plătite Operei, teatrele vor primi dreptul de a include și muzică în piesele lor, într-o măsură limitată. Dar astfel, constrânse de situație, teatrele populare caută soluții inventive și vin cu piese ușoare combinate cu cântece, încercând să eludeze privilegiul regal. Și așa ia naștere un gen nou: opera comică, o comedie în care replica vorbită se combină cu cupletul cântat. Iar în 1782, Piis și Barré dau uneia dintre operele lor comice titlul de „comedie-vodevil”, consacrând înțelesul modern al termenului, care desemnează nu atât cântecul, cât tipul de spectacol.

Cea mai mare parte a repertoriului de vodeviluri renascentiste este alcătuită din piesele publicate de Adrien Le Roy (c.1520 – 1598), în culegerile sale Le Second Livre de guiterne, contenant plusieurs chansons en forme de voix de ville (1555) și Livre d’airs de cour mis sur le luth (1571). Câteva dintre acestea le veți putea asculta live, în interpretarea sprintenă și plină de șarm a sopranei Cristina Fieraru, acompaniată la chitară de Maxim Belciug, în concertul ARIE ȘI ECOU ce are loc pe 8 decembrie 2024 la Teatrul Coquette din București.

Seria de concerte ARIE ȘI ECOU, inițiată de soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug, va fi programată în mod constant la Teatrul Coquette în stagiunea 2024-2025, în încercarea de a oferi publicului prilejul unor întâlniri cu câteva dintre cele mai frumoase creații ale repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică de o infinită frumusețe și bogăție de nuanțe.

Concertul din 8 decembrie 2024 începe la ora 19:00 și are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94). Biletele sunt disponibile pe platformele online mystage.ro, eventim.ro, iabilet.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului. După concert, publicul se va putea bucura, în tihnă, în foaierul teatrului, de un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian marcheză Ziua Naţională cu premiera spectacolului concert „Lăsaţi-mă să cânt”, eveniment care, potrivit Managerului Radu Petrovici, „onorează spiritul, talentul și moștenirea culturală a lui Ciprian Porumbescu şi oferă publicului ocazia unică de a se bucura de un omagiu vibrant adus unei figuri emblematice din cultura noastră, într-un moment de înaltă semnificaţie naţională!”.

„Lăsaţi-mă să cânt”, pornește de la celebra operetă românească compusă de Gherase Dendrino și aduce în prim-plan viața și opera lui Ciprian Porumbescu. Într-o adaptare a libretului triadei Delescu-Sever-Cosma, spectacolul devine un album de amintiri în care însuși Ciprian ne ghidează prin momentele marcante ale existenței sale: premiera operetei „Crai nou”, iubirea pentru Berta Gorgon, suferințele din perioada de încarcerare și lupta cu boala.

Regizoarea Dana Rotaru completează: „’Lăsați-mă să cânt’ celebrează talentul și spiritul acestui mare muzician și, în egală măsură, mare român, care ne-a lăsat o zestre culturală pe care avem datoria să nu o dăm uitării.”

Spectacolul concert  face parte din proiectul cultural „Lăsați-mă să cânt în Era Modernă – Renașterea Operetei Românești”, finanțat de Ministerul Culturii și implementat de Asociatia START Creativ, în parteneriat cu Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian.

Distribuţie 30 noiembrie

Conducerea muzicala: Constantin Grigore

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: Andrei Pleșca

Bertha Gorgon: Patricia Seymour

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Marius Meragiu

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Gabriela Daha

Nastasi, pretendentul Suzanei: Valentino Tiron

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Daniel Madia

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Cristina Popa

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Septimiu Urzică

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu

Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerină: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Distribuţie 1 decembrie:

Conducerea muzicala: Alexandru Ilie

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: George Vîrban

Bertha Gorgon: Ligia Popescu (invitată) – Opera Națională Română Timișoara

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Valentino Tiron

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Daniela Bucșan

Nastasi, pretendentul Suzanei: Daniel Găină

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Mihai Urzicana

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Mediana Vlad

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Andrei Predescu

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerina: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Cristina Popa, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2023-2024 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.

Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr. 1.