In Articole

Constantin Cojocaru - Profituri imorale

Devin tot mai dese si mai ample referirile guvernantilor si „analistilor” lor economici la consecintele catastrofale ale asa-zisei privatizari asupra situatiei economice si sociale a romanilor.

Se evidentiaza trei aspecte asupra carora se concentreaza aceste referiri: a) statul roman a facut „privatizari” proaste, nereusite, „esuate”; b) cei care au devenit proprietari asupra capitalului romanesc prin aceste „privatizari” nu sunt interesati decat sa obtina un profit cat mai mare, motiv pentru care umfla mereu preturile, spre groaza romanilor; c) profund miscati de aceasta stare de lucruri, guvernantii ies la lupta impotriva capitalistilor fara scrupule si se angajeaza in fata romanilor ca ii vor obliga pe acesti castigatori de „profituri imorale” sa se „responsabilizeze social”, adica sa imparta profiturile cu romanii saraciti.

Domnul Emil Boc, presedintele Partidului Democrat observa ca „privatizarea PETROM este cea mai proasta afacere facuta de statul roman”, observatie sustinuta de cifrele publicate de un cotidian central care arata ca din aceasta afacere, intr-o perioada de numai un an, romanii au pierdut venituri care depasesc valoarea de 1 miliard de euro.

Domnul Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor, se declara indignat, pur si simplu, de „profiturile imorale” insusite de companiile petroliere, asigurandu-ne ca nu este decat o chestiune de timp pana cand domnia sa va pune in practica mecanismele prin care aceste profituri vor fi „distribuite” catre populatie.

Cateva precizari se impun in legatura cu acest subiect. In primul rand, statul roman postdecembrist nu a facut si nu va face „privatizari”. Nici reusite, nici nereusite. El a privatizat o singura data, prin legea 15/1990, intregul capital creat de romani de-a lungul istoriei, cand a trecut acest capital din proprietatea „comuna” a cetatenilor tarii in proprietatea sa privata, fara sa-i despagubeasca, in vreun fel, pe adevaratii proprietari, pe cetatenii Romaniei.

De atunci, el vinde capital, nu privatizeaza. Nu poti privatiza ceva care-i privat. Nu poti albi albul. In ceea ce priveste profiturile „imorale”, la care se refera domnul Vladescu, este cat se poate de limpede ca acestea se „culeg” nu numai de pe urma capitalului utilizat in prelucrarea petrolului, in distributia gazelor si a curentului electric, ci si de pe urma celui utilizat in siderurgie, in industria constructoare de masini, in comert, in banci – in toate sectoarele economice in care au fost investite economiile romanilor facute de-a lungul istoriei.

Aceste profituri nu sunt, insa, „imorale” pentru ca sunt mari, asa cum incearca sa ne convinga cei care ne spun ca „austriecii raman in final cu un profit net de 80%”. Putea sa fie si de 200%, si de 1000%, cu conditia ca ele sa fi fost realizate cu capitalul creat de actualii proprietari, cu conditia ca ele sa fi fost obtinute in conditii de moralitate economica, prin productia si comercializarea de bunuri si servicii pe o piata concurentiala. Ori, profiturile obtinute de actualii proprietari ai fostelor intreprinderi socialiste „de stat” din Romania sunt imorale la patrat. In primul rand, ele sunt imorale pentru ca sunt obtinute cu capitaluri care au fost achizitionate de la satul roman la preturi de zeci si sute de ori mai mici decat valoare lor reala. Aceste profituri nu provin din valoarea noua, creata de actualii proprietari, ci din valoarea trecuta, creata de cetatenii romani inainte de 1989, confiscata de statul roman in 1990 si vanduta, apoi, actualilor proprietari prin „privatizare”. Profiturile in cauza sunt imorale, in al doilea rand, pentru ca sunt obtinute in conditii de monopol care, in lipsa concurentei, permit practicarea de preturi impuse de producatorul unic, sau de catre cativa producatori cartelati. Pe aceasta cale, a preturilor de monopol, o buna parte din valoarea nou creata de cetatenii tarii este si va continua sa fie redistribuita in favoarea celor improprietariti prin „privatizari”.

La originea „profiturilor imorale” nu se afla prostia, ignoranta, incompetenta guvernantilor, asa cum vrea sa ne sugereze domnul Boc, ci acte criminale, premeditate, savarsite cu profesionalism si sange rece, prin care guvernantii i-au deposedat pe cetateni de capitalul acumulat de acestia pana in 1989 si l-au vandut pe nimic in schimbul spagii si al cuceririi si pastrarii puterii politice, pe care au folosit-o ca sa-si insuseasca si ei o parte din capitalul trecut din proprietatea comuna a cetatenilor in proprietatea privata a statului.

Solutia eradicarii profiturilor „imorale” nu o reprezinta „responsabilizarea” sociala a proprietarilor acestor profituri. Cetatenii Romaniei nu au nevoie sa primeasca pomana de la cei care i-au deposedat de propria lor avutie, sau care au fost complici la aceasta deposedare. Romanii au nevoie si sunt indreptatiti sa fie despagubiti pentru avutia care le-a fost furata de statul roman prin Legea 15/1990. Ei au nevoie si sunt indreptatiti sa fie lasati sa-si construiasca o economie democratica, care sa genereze numai profituri morale, obtinute prin munca, inovatie si economisire, prin productia si comercializarea de bunuri si servicii pe o piata concurentiala.

Bursa, 15.05.2006.

Sursa: Crima numita privatizare, colectie de articole scrise intre 2005 – 2008, Bucuresti.

Recommended Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
calin georgescu, iesirea din matrix, proiect de tara, apa, hrana, energie, leadership, prin noi insinenichifor crainic, pamfil seicaru, radu gyr
%d bloggers like this: