Cristian Horgoș – Observator astronomic de dragul Meridianului Zero care a trecut două secole prin Oradea

O asociație de înaltă ținută este Societatea Română pentru Astronomie Culturală, care enumeră în articolul https://astronomieculturala.ro/images/Repere_de_astronomie_culturala_in_Romania.pdf – „Situri datând din preistorie și până în perioada romană ce conțin alinieri astronomice după Soare și stele”.

Astfel, sunt  prezentate detalii despre Tăblițele de la Tărtăria (Transilvania – 5.500 î.Hr., Sanctuarul de la Parța (Banat – 5.000 î.Hr.), Necropole orientate astronomic (Muntenia, Transilvania – 4.600-4.000 î.Hr.), Fortificația de la Iarcuri-Cornești (Banat – 1.500 î.Hr.), Sarmizegetusa Regia (Transilvania – sec. I î.Hr.), Tropaeum Traiani (Dobrogea – sec. II d. Hr.), Bazilici paleo-creștine (Dobrogea – sec. IV-VI d.Hr.).

Un lucru din păcate mai puțin știut este că pe lângă aceste astro-situri preistorice Transilvania s-a putut mândri cu primul observator astronomic medieval din Europa, amenajat în Cetatea din Oradea cu aportul regelui maghiar Matei Corvin. Iar grație acestui observator și a cercetărilor efectuate în cadrul lui, sintetizate în „Tabula Varadiensis”, celebrul actual Meridian Zero de la Greenwich a trecut, timp două secole (1464 – 1667), prin Oradea.

Potrivit documentelor vremii cel care a stabilit trecerea meridianului zero prin Oradea a fost episcopul renascentist Ioan Vitez de Zredna, profesorul copiilor lui Iancu de Hunedoara.

Johannes Muller Regiomontanus

Principalele observații de la Oradea au fost făcute de astronomul Johannes Muller supranumit Regiomontanus (1436 – 1476) care, împreună cu un ajutor al episcopului, a adunat în Tabula Varadiensis poziția lunii și a planetelor. Tot aceste tabele au stat la baza cercetărilor lui Tycho Brahe şi ale lui Johannes Kepler pentru a stabili legile mişcărilor planetelor.

Legenda spune că pe baza acestor tabele Cristofor Columb a prezis eclipsa de Lună din 29 februarie 1504 impresionându-i pe băştinaşii din insula Jamaica și convingându-i astfel să-l ajute cu hrană (foto).

Cert este că în navigația sa peste Atlantic, Cristofor Columb a folosit un exemplar din „Tabula Varadiensis” pentru a calcula longitudinea folosindu-se de poziţia Lunii, iar Amerigo Vespucci spune în memoriile sale cum a învăţat să calculeze longitudinea pe baza acelorași tabele.

Abia după ce Matei Corvin pornește un război împotriva Regatului Boemiei, Regiomontanus se mută la Nürnberg, unde amenajează al doilea observator astronomic european din perioada renascentist umanistă.

„E important să reînnodăm frumoasa istorie a astronomiei româneşti, cu gândul că, acum foarte mult timp ce-i drept, un oraş românesc a fost în avangarda astronomiei europene”, e o declarație mai veche a orădeanului Marius Deaconu, fost olimpic internaţional la astronomie și membru al clubului Meridian Zero din Oradea, actual istoric.

Iar vestea bună și actuală e că un consilier al primarului Oradiei a început să studieze posibilitatea amenajării unui Observator Astronomic în Cetatea Oradea, care să servească atât studenților orădeni de la Științe cât și ca o atracție turistică. Un bun punct de plecare este faptul Universitatea din Iași și-a pus recent la punct Observatorul Astronomic cu finanțare asigurată printr-un proiect european, devenind astfel un posibil model. De asemenea, o serie de Universități din țară au observatoare astronomice deservite de regulă de departamentele de matematică, fizică sau informatică.

Cert este faptul că pe lângă faptul că înnobilează, inspiră și educă, observațiile astronomice impulsioneaza și alte domenii mai pragmatice, precum topografia, navigația, industria aeronautică, comunicațiile prin satelit etc.

Detalii și poze sugestive se pot găsi și pe site-ul https://oradea-nagyvarad-grosswardein.ro/.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!