Eugen Lovinescu – „Ziua cea mai mare a neamului romanesc”

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/08/646×404.jpg” image_size=”full” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/08/646×404.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”fade-in”][mk_padding_divider size=”30″][vc_custom_heading text=”Eugen Lovinescu – „Ziua cea mai mare a neamului romanesc”” font_container=”tag:h3|font_size:24px|text_align:center|line_height:1.8em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”bounceInUp”][mk_padding_divider size=”30″][vc_column_text css=”.vc_custom_1533999200982{margin-bottom: 0px !important;}”]Asa numea Eugen Lovinescu ziua de 1 Decembrie 1918, in care s-a realizat Marea Unire. Acest act istoric a fost rodul multor sute de ani de lupte si jertfe, al unei credinte neclintite in dreptatea neamului romanesc, care trebuia sa aiba propriul sau stat, in care sa traiasca, sa munceasca, sa creeze si sa-si implineasca aspiratiile.

Marea Unire s-a realizat la sfarsitul Primului Razboi Mondial, izbucnit in iulie 1914. Dupa doi ani de neutralitate, Romania a semnat o Conventie politica si o Conventie militara cu Antanta (Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia) la 4-17 august 1916, prin care cele patru mari puteri recunosteau dreptul tarii noastre de a-si anexa teritoriile locuite de romani din Austro-Ungaria, adica Transilvania, Banatul si Crisana, Maramuresul si Bucovina. De asemenea, promiteau ajutor si cooperare militara impotriva inamicului comun.

Consiliul de Coroana, intrunit in Bucuresti la 14 august 1916 (pe stil vechi), a hotarat intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. Ion I. C. Bratianu, presedintele Consiliului de Ministri, avea sa precizeze: „Noi nu am intrat in razboi ca niste solicitatori nepoftiti. Noi am intrat in razboi ca niste aliati ceruti”. In Proclamatia catre tara, semnata de regele Ferdinand, se aprecia: „Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor [a inaintasilor], inchegand pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a infaptuit numai pentru o clipa, unirea romanilor de pe cele doua parti ale Carpatilor”. La randul sau, N. Iorga scria: „Am intrat in acest razboi cu hotararea de a da tot ce avem in acest moment pentru a capata dreptul nostru intreg. Pentru atat, si pentru mai mult, nu”.

Armata romana si-a adus propria-i contributie la macinarea fortelor militare ale Puterilor Centrale, memorabile fiind marile batalii din vara anului 1917 de la Marasti, Marasesti si Oituz.

1918 a intrat in istorie ca Anul Marii Uniri.

Deciziile de Unire au fost rodul unor adunari reprezentative – cele mai largi si democratice din Europa acelor vremi.

La 27 martie, la Chisinau, a fost adoptata urmatoarea Declaratie.

In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara:

Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.

In ziua de 28 noiembrie, a fost votat la Cernauti documentul care prevedea:

Congresul General al Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu puterea legiuitoare,

In numele suveranitatii nationale,

Hotaram:

Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin, si Nistru, cu Regatul Romaniei.

Doua zile mai tarziu, era adoptata Rezolutia care incepea cu aceste cuvinte:

Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie – 1 decembrie 1918 decreteaza unirea acelor romani si a teritoriilor locuite de dansii cu Romania.

Subliniind semnificatia istorica a Marii Uniri, N. Iorga scria: „De aceea e nezguduita fapta Unirii pentru ca toti au voit-o, si mai ales acei care, din neam in neam, au muncit si au suferit pentru ca erau romani si pentru a ramanea romani”.

Eugen Lovinescu, in articolul din Adeverul, aprecia: „Generatia de astazi si-a facut datoria”, ducand la indeplinire visul lui Mihai Viteazul, a carui idee „a trait vie trei suite de ani in toate piepturile romanesti”.

Parafrazandu-l pe Eminescu ne putem intreba si in anul de gratie 2018, ca si in alti ani premergatori:

„Au prezentul nu ni-i mare?”

Din pacate, raspunsul este negativ. Au aparut indivizi, precum Lucian Boia, care contesta legitimitatea actelor de Unire din 1918, prezentandu-le ca fiind rodul unor intelectuali, care au speculat contextul istoric, in timp ce marea masa a romanilor, tarani inculti (trogloditi) nu avea habar de ceea ce se petrecea la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia. Sunt si altii – mai rafinati, precum Neagu Djuvara (Dumnezeu sa-l odihneasca!), care considera ca 1 decembrie nu ar trebui sa fie Ziua Nationala a Romaniei, pentru ca e iarna, frig si greu de sarbatorit. In fond, asemenea afirmatii se inscriu in acelasi program de contestare a acestui mare eveniment istoric.

Nici oficialii nu se dezmint. Dupa ce au distrus economia nationala, au vandut pe nimic bogatiile solului si subsolului (in schimbul unor comisioane uriase primite de ei), au bulversat invatamantul si cultura, au inchis zeci de spitale si mii de scoli se lanseaza in campania electorala cu lozinci prin care vor sa sugereze ca „le pasa” de Romania.

Afisele partidelor politice sunt pline de lozinci precum: „Lupta pentru Romania”, „Romania inainte”, „Indrazneste sa crezi in Romania” etc etc. S-au lansat si „10 principii”, difuzate sub sloganul „Romania 100”, in care cetatenilor li se propune o Romanie fara coruptie, o guvernare cu bun simt, in care fiecare munceste si este platit cinstit, cu o economie competitiva, o tara cu adevarat educata, sanatoasa, care conteaza in UE si in NATO, o Romanie a tuturor romanilor.

Citind aceste lozinci, romanii pot zice cu drept cuvant: „Vorbeste de funie in casa spanzuratului”. Ei se pot intreba: cine a patronat coruptia si cine sunt marii corupti, din tara si din strainatate? (Chiar presedintele Romanei a fost in proces pentru o casa dobandita cu acte false..). Ce bun simt au cei care se opun maririi cu 15-20% a salariilor profesorilor si medicilor in timp ce ei si-au sporit indemnizatiile cu 300%? Cum poate interveni guvernul pentru ca muncitorul roman sa fie bine platit, cand intreprinderile apartin companiilor multinationale? Cum poate guvernul sa asigure o economie competitiva, cand aceasta este in mainile strainilor? Ce fel de educatie se poate face cu invatatori si profesori platiti cu salarii de mizerie si cu parinti care nu au mijloacele materiale necesare pentru a-si trimite copiii la scoala?

Guvernul de tehnicieni – „aterizat de la Bruxelles” – reprezenta Romania? Adica tara „tuturor romanilor”, a celor peste 50% care (conform statisticilor oficiale ale UE) traiesc la limita saraciei si peste 45% sunt analfabeti functionali?[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”30″][vc_custom_heading text=”„Romania 100” = margele si panglici colorate” font_container=”tag:h4|font_size:20px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”bounceInUp”][mk_padding_divider size=”30″][vc_column_text css=”.vc_custom_1533997878679{margin-bottom: 0px !important;}”]Romanilor li se flutura pe sub ochi „principii”, pentru a-i amagi, fara ca cei care vorbesc despre „Romania 100” sa se angajeze la ceva concret. Actiunea lor imi aminteste de acei colonisti europeni care-i atrageau pe bastinasi cu margele si panglici colorate, pentru ca la momentul potrivit sa-i extermine.[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”30″][vc_custom_heading text=”Un program adevarat si sincer” font_container=”tag:h4|font_size:20px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”bounceInUp”][mk_padding_divider size=”30″][vc_column_text css=”.vc_custom_1533998037513{margin-bottom: 0px !important;}”]..ar trebui sa cuprinda angajamente si date concrete, pentru 1 Decembrie, anul 2018, ca de exemplu:

– Se vor realiza 2 000 km de autostrada care sa asigure conexiunea rapida intre Moldova, Muntenia si Transilvania.

– Se va construi metroul care sa lege Gara de Nord de Aeroportul International Otopeni.

– Se vor trage 100% din fondurile europene, acordandu-se prioritate construirii a urmatoarelor scoli, spitale, teatre, stadioane.

– Se vor aloca 6% din PIB pentru invatamant (asa cum prevede legea).

– In decembrie 2018, salariatii din Romania (medici, profesori, functionari administrativi, muncitori etc.) vor avea asigurat salariul la nivelul mediu existent in UE.

– Romanii care se intorc in tara vor primi locuinta cu chirie platita de stat timp de trei ani si un salariu mediu pe economie timp de sase luni.

– Se vor consolida si renova (dupa caz) muzeele de istorie si arta din toate judetele. Se va redeschide, la capacitatea normala, Muzeul National de Istoria Romaniei. [Sau, mai bine: se va termina constructia acestui Muzeu, inceputa inainte de 1989].

– Se vor inaugura Monumente ale Unirii in Bucuresti si Alba Iulia.

Evident, pot fi si multe alte obiective. Ele ar putea deveni realitate.[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”30″][vc_custom_heading text=”Cu urmatoarele conditii:” font_container=”tag:h4|font_size:20px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”bounceInUp”][mk_padding_divider size=”30″][vc_column_text css=”.vc_custom_1533998232023{margin-bottom: 0px !important;}”]Cei care conduc tara sa reprezinte cu adevarat poporul roman. Cu alte cuvinte: sa urmeze exemplul generatiei Marii Unirii. Sa promoveze valorile romanesti traditionale, umane, sa sprijine inovatiile si inovatorii, micii intreprinzatori autohtoni si sa nu mai submineze economia nationala cu parazitismul lor si al marilor asasini economici.

Sursa: ioanscurtu.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section][vc_row][vc_column][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!