In Stiri

Gheorghe Pomut, romanul caruia SUA ii datoreaza Alaska

„The memorial day” este sarbatoarea prin care americanii cinstesc memoria celor care au avut o contributie deosebita in formarea Statelor Unite ale Americii. Asadar, in fiecare an, ziua de 30 mai, este rezervata eroilor care au contribuit la nasterea unei societati democratice. Printre cei nu foarte multi pomeniti si omagiati cu aceasta ocazie se afla (culmea!), si un roman. Il cheama Gheorghe Pomut.

S-a nascut la data de 31 mai 1818, intr-o familie romaneasca din orasul Gyula, aflat in comitatul Bekes (astazi pe teritoriul Ungariei). Tatal sau era fierar pe mosia grofului Wenckheim. Familia Pomut (uneori apare in registre drept Pumnut) provenea din satul Sacele, pe atunci in comitatul Brasov, de unde bunicul sau, Dinica Pomut, a plecat spre vest in cautarea unui trai mai bun. Copilul a fost botezat de catre preotul ortodox Atanasie Georgievici din Gyula, cu numele de Georgie Pomutz. Actul de botez se pastreaza si in microfilm de catre Biserica Mormonilor din Salt Lake City, Utah, SUA si indica, conform transcrierii din graiul local, in limba romana, cu caractere chirilice:

No. 63, 1818 mai 31, prunc.
S-au nascut pruncul parte (barbateasca) Georgie in luna Mai, zioa 31 anului celui mai sus. Tatal pruncului, Pomut Ioann si muma Victoria, lacuitori (ai) oras(ului) Jula. S-au botezat si s-au ouns cu sfantul mir prin mine preotul, Atanasie Georgievici, parohialnic a sfintei bisearici, H(ram) S(fantului) I(erarh) Nicolae care se afla in orasul Jula in luna si zioa cea, ce s-au pus supt anul, si s-au dat in sfantul botez pruncului numele Georgie. Nasul lui au fost Pluha Elena lacuit(oare in) oras(ul) Jula. Ecstract au capatat Iunie 27, 858.”

La izbucnirea Revolutiei de la 1848, era in varsta de 30 ani. Sub influenta miscarii de innoiri politice si sociale care cuprinsese intreaga Europa, a participat la revolutia pasoptista ungara, iar la scurt timp, s-a inrolat ca voluntar in armata de honvezi. In vara anului 1849, Pomut a fost ridicat la rangul de capitan. Spre sfarsitul aceluiasi an, pentru a scapa de condamnarea harazita lui de guvernul austriac, s-a refugiat mai intai in Italia si apoi in Germania. Fiind inca tanar si fara obligatii, a ales sa emigreze in SUA.

Impreuna cu un mic grup de 30 de camarazi, George Pomut a parasit portul Hamburg, ajungand la New York la 24 februarie 1850, unde a ramas numai cateva luni. De aici, impreuna cu un alt roman, banateanul Drahos (Dragos), cu cativa revolutionari maghiari, emigranti si ei, au hotarat sa se indrepte spre Vest. Grupul de emigranti s-a stabilit in localitatea Keokuk din statul Iowa, unde au primit in stapanire un loc salbatic. Mica lor colonie a primit numele de „New Buda” si se afla la sud de localitatea Burlington. Acest oras era doar planuit de catre emigranti, el neexistand niciodata ca asezare urbana.

La data de 15 martie 1855, George Pomut a obtinut cetatenia Statelor Unite ale Americii. La inceputul razboiului de secesiune, putea fi considerat un om bogat, fiind proprietarul unor intinse suprafete de pamant. Avea, de asemenea, o ferma, realiza venituri frumoase din concesionarea unor exploatari miniere si construise chiar o sosea pentru o mai buna circulatie in Vestul inca salbatic.

Un pasoptist in Razboiul de Secesiune

In anul 1861, Pomut incepuse sa promoveze, in America, ideea egalitarismului etnic, cerand Ungariei sa aplice un tratament corect fata romanii din Transilvania, si sfatuindu-i pe acestia din urma sa mentina legaturile cu fratii lor din Principate. Aceste idei nu au mai putut fi dezvoltate, din cauza izbucnirii Razboiului de Secesiune din America, iar Pomut s-a inarmat voluntar in Armata nordista.

In 1861 era locotenent in Regimentul 15 Infanterie din Iowa, pentru ca foarte repede sa fie promovat ca locotenent major si apoi adjutant. Era in special calmul si curajul sau. A devenit erou inca din viata, prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah.
In vara anului 1863 este avansat la gradul de maior, iar apoi, in mai 1864, la inceputul Bataliei pentru orasul Atlanta, generalul Frank P. Blair il avanseaza la gradul de „Provost Marshall” al Regimentului 17. In august 1864 Pomut cere permisiunea sa se intoarca la Regimentul 15 Iowa, i se aproba transferul si i se ofera comanda Regimentului, fiind promovat la gradul de locotenent-colonel.

Cu privire la calitatile militare ale lui George Pomutz in Batalia de la Atlanta, generalul Walter O. Gresham, comandantul Brigazii a III-a din care facea parte si regimentul lui Pomut, a scris odata: „L-am intalnit pe Pomutz; un brav si curajos ofiter care se bucura de o mare popularitate in randul camarazilor si soldatilor sai. El nu este doar un ofiter valoros, versat in toate problemele militare, ci si un om cu o cultura superioara, un gentleman manierat.”

Generalul Pomut a fost, de asemenea, membru al Organizatiei Fostilor Voluntari, al Legiunii Credincioase si al Ordinului Sageata Albastra („Blue Arrow Order”). Peste doi ani, in 1865, ca o recunoastere a meritelor sale militare, Senatul american ii confera gradul de general de brigada.

Contractul dintre Rusia si Statele Unite, privind vanzarea / cumpararea tinutului ALASKA.

Gheorghe Pomut il convinge pe tarul Alexandru al III-le sa vanda Alaska americanilor

Calitatile sale, relatiile pe care le avea si cele opt limbi pe care le vorbea fluent l-au determinat, spre sfirsitul anului 1866, pe presedintele Andrew Johnson sa-i solicite colaborarea in calitate de diplomat. Pomut a fost numit reprezentantul diplomatic (mai intai consul, apoi consul general) al Statelor Unite la Sankt Petersburg, pe linga tarul Rusiei, Alexandru al III-lea. In aceasta calitate, romanul a petrecut pe malurile Nevei nu mai putin de 12 ani, sub mandatele a trei presedinti americani, caz de exceptie in istoria Departamentului de Stat.

A avut o contributie remarcabila in evolutia relatiilor americano-ruse, preocupandu-se in mod deosebit de ocrotirea cetatenilor americani. Relevante, in acest sens, ca surse istorice, sunt rapoartele sale diplomatice cu multiple informatii despre viata ruseasca in cele mai diverse domenii. A dovedit suplete diplomatica, tact, calitati de tot felul in contactul cu tarul si alte inalte oficalitati ruse. In istoria diplomatiei americane a secolului al XIX-lea, un moment deosebit de important l-a constituit „afacerea Alaska” din 30 martie 1867. Gheorghe Pomut a fost cel care, cu inteligenta si abilitate, l-a sfatuit pe tarul Alexandru al III-lea sa se debaraseze de acest teritoriu din componenta imperiului rus, invocand argumente diverse, precum lipsa de vegetatie, conditiile atmosferice nefavorabile, nepopularea etc. Negocierea a fost facuta tot de el, astfel ca Alaska a fost vanduta Statelor Unite la suma derizorie de doar 7,2 milioane de dolari. Aurul, petrolul, celelalte zacaminte ale subsolului s-au constituit intr-o afacere cu totul deosebita pentru cei de dincolo de Ocean. Fapt marturisit si de eroul si presedintele american Ulysses S. Grant care, la terminarea mandatului sau, a tinut sa-i faca o vizita lui Pomut, in resedinta sa de la malurile Nevei.

O moarte suspecta, o avere disparuta

In 1878, Gheorghe Pomut a renuntat la cariera diplomatic dar, din motive necunoscute, nu s-a mai intors in America, nici in tara de origine. A murit, dupa patru ani, pe 12 octombrie 1882, la Petersburg, fiind inmormantat in Cimitirul Smolensk. Nu au fost elucidate inca imprejurarile suspecte ale mortii sale, nici cuantumul si soarta averii pe care o poseda. Se stie doar ca urmasul sau la conducerea misiunii diplomatice americane ar fi expediat peste Ocean averea a carei urma s-a pierdut cu totul.

Placa memoriala din orasul Gyula.

In 1913, in SUA a fost adoptata o lege speciala care prevedea transferarea peste Atlantic a ramasitelor pamintesti ale lui Gheorghe Pomut, pentru a fi depuse in cimitirul national de la Arlington, unde se aflau si mormintele celor mai celebri cetateni ai Americii. Izbucnirea primului razboi mondial si a revolutiei bolsevica a impiedicat punerea in practica a acestei legi.

In anul 1944, cetateni americani de origine romana au construit, prin colecta publica, un cuirasat cu numele „General George Pomutz”, pe care l-au oferit guvernului federal. Nava americana s-a aflat in exploatare pana in anul 1970.

La 9 iulie 1997, cu ocazia vizitei presedintelui american Bill Clinton in Romania, acesta l-a evocat in discursul sau, ca pe unul dintre cei care au faurit America de astazi.

La data de 14 august 2004, a fost dezvelita o statuie a generalului Pomutz in fata Catedralei ortodoxe romane cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din orasul Cleveland (Ohio, SUA).

Surse: paginapolitica.ro, certitudinea.ro.

Recent Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
comunism, bolsevism, octombrie rosu, socialism, marxism, leninism florin colceag, florian colceag, scoala romaneasca, scoala, valori romanesti, scoala valorilor romanesti
%d bloggers like this: