In Articole

Iconoclasmul antropologic

Probabil e o tradiţie dacică să se schimbe regimul în anotimp friguros. Că-l schimbă poporul, că-l schimbă marile puteri, că-l schimbă Dumnezeu, asta e pentru cei luminaţi să cunoască.

„Să nu apună soarele peste mânia voastră!” zice Mântuitorul. Adică e bine s-o rezolvi pe lumină. De exemplu, nu e sănătos (scade sistemul imunitar) să fie atât de înfieraţi cei cu funcţii de conducere: dacă s-a interzis mersul la sinagogă şi pelerinajul la Mecca, nu era de aşteptat ca pelerinajele creştine să fie exceptate. Liderii politici nu mai au nevoie să se prefacă a fi credincioşi. Prigoana pe care responsabilii de pandemie o duc împotriva creştinilor, a evreilor hassidici şi a musulmanilor practicanţi nu e nouă – în schimb pseudospiritualiştii relativişti sau extremişti sunt foarte promovaţi, ca să se dezavueze ideea de spirit. Cu toate acestea credinţele celor trei mari culte monoteiste tradiţionale încă n-au fost detronate de noua credinţă monoteistă a Cyborg-Ciberantropului în creatorul lui. ÎNCĂ! Pentru că scris este: „când va veni Domnul va mai găsi oare credinţă pe pământ?” (Luca 18:8)

Cercetând Scripturile vedem că Dumnezeu îngăduie asemenea vremi  de suferinţă extremă (adică suferinţă a spiritului, care e cea mai profundă şi mai cuprinzătoare formă de suferinţă, la care participă întreg sufletul şi întreg trupul) pentru trei motive clare: apostazia prin gândire (eresurile), apostazia prin rostire (lepădările, rostite, auzite, citite, şi necombătute), şi faptele rele, neconforme cu conştiinţa.

Cea mai mare problemă a lumii moderne este ICONOCLASMUL ANTROPOLOGIC, combaterea cultural-politică a iconicităţii umane, scoaterea lui Dumnezeu din mintea, din inima, din înfăţişarea, din creaţia şi din faptele omului. Înainte de a vorbi despre acest eres pandemic care a început cu Renaşterea şi ajuns la punctul culminant în acest an, să vedem şi optica antropologică a conducătorilor acestei lumi.

Dogmele noii orânduiri:

– Este strict materialistă. Singura activitate intelectuală permisă este relativismul. Efecte – tâmpirea şi nebunia.

– Este non-culturală; singura activitate culturală (educaţie, film, literatură, arte) laudă ideologia post/trans-umanistă, care nu este altceva decât vechiul materialism dialectic îmbrăcat în haine tehnologizate.

– Este non-spirituală. Credincioşii autentici, de orice cult ar aparţine, sunt prigoniţi şi ridiculizaţi.

– Vrea să fie stăpân suprem al individului şi să deţină controlul total asupra lui, pînă în cele mai mici amănunte. Drept care formează indivizi care nu au dreptul la ceva propriu, precum: viaţă personală, intimitate, credinţă, idei, aspiraţii, unicitate, originalitate, familie, sănătate, libertate, cultură, gândire, simţire, proprietate materială, păreri, gen, istorie, morală şi vise.

– Vrea să deţină toţi cetăţenii, de la zămislire (fetuşi), la bătrânii comatoşi, asupra cărora să aibă drept de viaţă şi de moarte, cu prerogative eugenice exprimate public şi clar, iar cei non-dezirabili să fie ucişi şi trupurile lor folosite la ultratehnologia medicală sau cosmetica noii rase a fiarei trans-umaniste.

– Vrea să ştie exact unde este cetăţeanul, drept care întâi trebuie să poarte mască, pentru că, din moment ce nu poate funcţiona astfel sistemul general de urmărire prin recunoaştere facială, să se determine necesitatea introducerii de microcip, pentru ca individul să poată fi localizat.

– Vrea să ştie activităţile biologice şi intelectuale ale cetăţeanului. Pentru asta îi sunt necesare supratehnologiile care deja s-au lansat, care citesc funcţiile biologice (puls, glicemie, temperatură, activitate cerebrală) şi le pot şi influenţa, spre manipularea negativă a individului (pentru acelaşi scop sunt folosite şi modificările de presiune atmosferică, climă, ultrasunete, mesaje vizuale subliminale, gaze inodore cu efect psihotrop, etc). Însă omul nu este numai trup, cum zice „Statul”. Omul este mai ales suflet, iar DUMNEZEU a făcut pe om insondabil. Nimeni nu ştie ce gândeşte sau ce simte un om decât dacă-i descoperă Duhul lui Dumnezeu.

–  Vrea să fie considerat Dumnezeu, şi fiindcă nu o poate face în mod liber, caută prin alte mijloace să deţină controlul total asupra duhului omului. Pentru aceasta, cel mai mare ajutor este frica. Individul paralizat de frică nu se mai apără de nimic, e ca o cârpă, o marionetă, fără minte. Un om înfricoşat îşi face singur rău. Un om liber vrea să fie unit cu Dumnezeu întru sine, iar aceasta se face numai prin Sfînta Împărtăşanie.

– Vrea un individ fără repere, pe care l-a descris bine Dostoievski: omul fără trecut, fără viitor, fără prezent, fără instincte, bărbaţi fără onoare, femei fără iubire maternă, copii fără respect, bătrâni fără cuviinţă, intelectuali fără idei, muncitori fără pricepere, ţărani fără înţelepciune, preoţi fără credinţă, artişti fără talent, cercetători fără ştiinţă, obiecte fără rost, cuvinte fără sens, fără sentimente, fără idealuri, fără Dumnezeu. Pentru aceasta a creat cel mai mare aparat de propagandă din istorie, prin care totul este relativizat până la aneantizare.

–  Vrea să aibă putere totală asupra activităţii individului. Activităţile virtuale globale ale întregii omeniri sunt din 2018 baza de date a inteligenţei artificiale, „lumea viitorului”, care foloseşte TOT ce face un individ şi toţi indivizii pentru (cronologic): a-i imita (cibernetică şi tehnologie), a-i folosi şi învrăjbi pentru avantaj material (adică marketing şi management social), şi finalmente, pentru a-i şantaja, umili şi chinui în anti-Parusia ce se pregăteşte (o blasfemiere a Judecăţii-de-Apoi, când toţi oamenii vor fi trecuţi printr-un demonic proces de demascare cibernetică).

Acestea de mai sus sunt principalele afirmaţii şi deziderate antropologice ale noului regim planetar.

Să vedem acum care sunt temeiurile antropologiei creştine:

Creatorul este Persoană, deoarece prin simpla observaţie a Naturii este evident că Creatorul ei are Voinţă, Minte (Inteligenţă) şi Chip (Personalitate unică). Dacă ar fi o simplă forţă impersonală, nu ar avea aceste calităţi, fiindcă forţele nu au voinţe, minţi şi chipuri; numai persoanele au.

Creatorul este Spirit. Tot simpla observaţie arată, inclusiv în cibernetică, faptul că Inteligenţa este forţa care mişcă materia, nu invers. Materia nu are inteligenţă proprie, nici putere proprie, nici voinţă proprie. Sintagmele „haos autoorganizat” sau „mai multe absoluturi” sunt absurdităţi.

Evoluţionismul trans-umanist, promovat asiduu astăzi prin artă şi educaţie, nu este ştiinţă, deoarece nu expune, cum se cere de la o ştiinţă, concluzii raţionale la fapte empirice, ci este credinţă, şi nu una simplu propusă, ci una care impune prin forţă politico-economică o cosmologie în care universul ar fi un infinit nonsensic aflat într-un continuum metamorfic şi că omul ar fi o simplă verigă temporară şi fără valoare între animal (senzorial) şi cyborg (informaţional). Adevăratele ştiinţe, de la morfologia ADN la lingvistică, de la geologie şi astrofizică la chimia moleculară demonstrează indubitabil, multivalent şi sistematic: 1. geneza diferită a omului faţă de cea a animalelor, 2. unicitatea omului în universul observabil, şi 3. transcendenţa conştiinţei umane.

Creatorul este Nepătruns – adică este dincolo de orice categorie gândibilă de om, dincolo de orice atribut şi de orice verb, dincolo de existenţă şi dincolo de esenţele ce pot fi cunoscute. Numai El Însuşi Se poate revela pe Sine. Creatura nu poate să se ridice la a-L cunoaşte pe Cel ce Este dincolo de orice superioritate. Numai Creatorul este Dumnezeu. Nici un computer, oricât de „inteligent”, nu este dumnezeu, pentru simplu fapt că orice inteligenţă este creată, pe când Creatorul este Necreat.

Inteligenţa este mai mult decât puterea de calcul, la fel cum viaţa este mai mult decât fiziologia. Chiar şi supercomputerul pe care vor să-l pună ca guvernator al statului global nu are inteligenţa celui mai imbecil dintre oameni – de ce? Pentru că inteligenţa umană este pluridimensională, ea funcţionează şi în această dimensiune spaţio-temporală, şi dincolo de ea, având capacităţi infinite de creaţie a unor forme de cunoaştere ce sporesc şi Infinitul şi realităţile limitate în reverberaţii necuantificabile. Maşina nu poate decât ca, în interiorul unei sfere care aplatizează până şi realitatea tridimensională, să reproducă rapid un număr previzibil şi finit de ecuaţii la care oricum mintea umană ştie răspunsul. Acesta e dumnezeul ateilor futurişti: o jucărie complicată din sîrme şi silicon, care nici pe sine nu s-a putut face, darămite Universul cu miliardele de galaxii şi fiinţe.

ICONOCLASMUL ANTROPOLOGIC, erezia principală a momentului istoric, este exprimată permanent în toate formele de propagandă mass-media. Pentru a eficientiza destructurarea (reeducarea) oamenilor, se foloseşte tipul de discurs paradoxal – pe de o parte se spune: „omule, eşti dumnezeul lumii”, exacerbându-i trufia, egocentrismul şi senzorialitatea, iar pe de altă parte se spune (simultan cu prima afirmaţie!): „omule, eşti un nimic”, exacerbându-i depresia, frustrarea şi anxietatea.

Omul care-şi cunoaşte valoarea nu cade în cele două extreme. El ştie că este şi responsabil pentru armonia lumii, şi pentru a sa proprie, iar propria sacralitate îl motivează să împlinească amândouă responsabilităţile. De aceea spunem că acest iconoclasm antropologic este ANTIUMAN: pentru că efectul său este distrugerea psihică, şi – iată, vai! – creşterea vertiginoasă a sinuciderilor, ajungându-se la nenorocirea strigătoare la cer că se sinucid şi copiii! Iată unde duce ideologia transumanistă: omul se simte străin de sine, străin de semenii săi, străin de univers. Hristos însă A VENIT ÎN LUME CA SĂ DEA SENS, să plinească tot sensul existenţei umane! Hristos a înviat!

Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt S-a sălăşluit în SFINŢI, precum a făgăduit. Dumnezeu Se uneşte cu omul Care crede în El şi Se botează în El şi trăieşte în El. Sfinţii sunt aşadar veneraţi pentru Cel sălăşluit în ei.

Sfânta Cuvioasa Parascheva, acum arestată la domiciliu, păzită de centurioni ca odinioară Mormântul lui Iisus, este inima României. Ea este simbolul evlaviei poporului român pentru noianul minunilor pe care le săvârşeşte cu toţi cei ce i-au cerut vreodată ajutorul. Fără inimă, tot trupul moare. Nu este întîmplătoare această sfidare demonică pe care conducerea din umbră a ţărilor o aduce în prag de schimbări: să nu uităm că prima măsură adoptată de actualul regim a fost Ordonanţa de Urgenţă prin care s-a decretat că toţi cetăţenii sunt bănci de organe la dispoziţia comerţului de stat. Nimeni n-a reacţionat: dezmembrarea personală părea o măsură prea halucinantă. Au urmat alte dezmembrări: ale coeziunii etnice, ale intereselor naţionale, ale realităţilor economice, iar acum s-a ajuns la redută: INIMA, credinţa.

Însă inima e o realitate dublă: şi transcendentă, în duh, şi concretă, palpabilă. Sărutul, şi cel în duh şi cel tangibil, este un simbol al respectului, evlaviei şi venerării. Nici o formulare poetică nu poate cuprinde mai bine iubirea poporului român pentru Cuvioasa Parascheva decât piosul şi delicatul sărut al sfintei ei mâini calde. Cuvioasa Parascheva este sinonimă cu lacrima, cu doina, cu cerul, cu mila. Ea este icoana, biruinţa, platoşa, puritatea, izvorul nădejdii. O călugăriţă firavă, de doar 29 de ani, al cărui trup Dumnezeu l-a păstrat incorupt vreme de un mileniu, frumoasă şi milostivă, tămăduitoare şi dulce-alinătoare. Bucuria poporului. Unui popor sortit pieirii nu i se dă voie să aibă bucurii. I se dă voie să cheltuie, să argăţească, să sufere şi să meargă la vot, ca să se cheme că e liber. E momentul să aleagă să se bucure.

Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult-folositoare!

Sursă: Mănăstirea Petru Vodă.

Recent Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
sfanta paraschievagheorghe piperea
%d bloggers like this: