In Stiri

Ilie Serbanescu - Oficializarea statutului de ­colonie al Romaniei devine presanta ­pentru capitalul strain

In ciuda caracterului lor exceptional – atat prin continut, cat si prin unicitatea promovarii lor intr-o tara care s-a remarcat, din pacate, doar printr-o obedienta frizand ridicolul –, masurile antiabuz de monopol adoptate de coalitia PSD-ALDE au sanse mici de reusita.

Asta pentru ca ating capitalul strain, deoarece acesta, si nu altcineva, s-a asezat, prin presiuni si impuneri de conditii, in fotoliul domeniilor care ofera posibilitati de abuz de monopol si il practica jenant de la instalare, dovedind ca tocmai de aceea a vizat de la inceput domeniile cu pricina. Capitalul strain va replica! Nu este un termen prea potrivit. De fapt, se va razbuna, in virtutea obligatiei colonialiste pe care si-o asuma de a-i pedepsi pe cei ce indraznesc sa nu-i cante osanale. Lupta este complet inegala: de o parte, guvernul, cat l-o tine Dumnezeu, fara nicio putere efectiva, de cealalta parte capitalul strain, care a preluat sub control toate punctele si parghiile strategice din economie, transformand Romania intr-o colonie si tratand-o ca atare. Guvernul nu va avea sa lupte doar cu vizatele companii din domeniile unde se practica la greu abuzul de monopol, ci cu toata floarea cea vestita a intregului Apus.

Caci, dupa ce a preluat cele trei domenii monopoliste (resursele naturale, distributiile de energie si bancile), restul economiei s-a prabusit ca popicele la picioarele sale. Iar acum, de fapt, detine tot! Guvernul care va alege sa se lupte va trebui s-o faca cu intregul moloh al capitalului strain, care este neunitar doar cand este vorba de interesele disjuncte ale componentelor sale, dar care este coeziv cand este vorba de a pune cu botul pe labe vreo colonie recalcitranta.

Daca-l vor tine baierele si nu va da inapoi, guvernul va trebui inevitabil sa extinda aria luptei, ceea ce-l va pune in conflict cu intreg capitalul strain din Romania, mai ales ca nedreptatile comise de acesta din urma in Romania sunt incalificabile, iar unele din ele le intrec chiar si pe cele de abuz de monopol, singurele vizate deocamdata.

In mod obiectiv, nu vor putea fi trecute cu vederea, de pilda, externalizarile de profituri fara fiscalizare, desfasurarea de activitati cu pierderi false si altele asemenea, care constituie grosul furtului (caci trebuie sa-i spunem pe nume!) pe care-l deruleaza capitalul strain in Romania! Si despre care doar se vorbeste pana acum, niciun fel de masuri de contracarare nefiind luate.

Nu este greu de a identifica replica – de fapt, mai bine spus razbunarea – capitalului strain. Acesta n-are ce face economiei cu capital romanesc, pe care s-ar putea crede ca ar viza-o inainte de toate, pur si simplu pentru ca a distrus-o deja de mult. Nu o vor mai finanta bancile straine care fac jocurile in Romania?! Si asa n-o finanteaza, iar cu doar cele 8 procente cu cat contribuie la finantarea ei se poate foarte bine si fara! Iar de va limita extractia de gaze offshore (ca replica la plafonarea tarifelor de vanzare), prin amanarea investitiilor in exploatare, nimic altceva nu poate fi mai minunat!

Si asa Romania nu se alege mai cu nimic din gazele lasate de Dumnezeu romanilor, incat ar fi o blagoslovire ca zacamintele sa ramana cat mai intacte in asteptarea tot de la Dumnezeu a unor vremuri mai bune! Si atunci capitalul strain isi va varsa paraponul pe populatie prin fortarea unor tarife mai mari la tot ceea ce ajunge la aceasta fara ca guvernul sa poata face ceva, respectiv preturile la carburanti (fixate de cele patru companii cu pozitii dominante pe piata, toate straine), tarifele in telecomunicatii (unde nici nu poate fi considerat ca exista vreo piata, in masura in care totul este dirijat de trei jucatori, bineinteles toti straini), dobanzile la depozite (integral la cheremul cartelului bancilor straine), ca si dobanzile la credite.

In acest ultim domeniu, sa fie clar: ­ROBOR-ului vizat de masurile punitive ale guvernului nu-i pot fi imputate nici in proportie de 20% dobanzile aiuritoare cu care dau credite bancile straine din Romania, grosul reprezentandu-l penalitatea de „risc de tara”.

Inacceptabilitatea impunerii unei asemenea penalitati la credite date intern de catre banci care sunt inscrise juridic tot intern in Romania nu este taxata de noile masuri si de altfel inlaturarea acesteia nici nu poate fi treaba guvernului, ci cade in responsabilitatea guvernatorului BNR, care ar trebui s-o combata pur si simplu prin retragerea autorizatiei de functionare a bancilor care practica o asemenea anomalie.

Presiunile directe in crestere ale capitalului strain asupra populatiei ii vor determina, poate, in sfarsit, pe romani sa constientizeze de unde vine jaful resurselor tarii. Dar mai important va fi altceva. Intrarea fara echivoc in coliziune a masurilor adoptate de guvernarea romana cu politicile pretinse de capitalul strain si actiunile in clar ale acestuia va aduce in mod obiectiv in atentia publica marea problema a Romaniei actuale: contradictia dintre statutul ei oficial de tara suverana, membra a NATO si UE, si statutul ei real de colonie, fara economie nationala, fara decizie nationala, fara identitate nationala.

Din motive nedeclarate, dar perfect identificabile, capitalul strain, care a preluat controlul proprietatilor si parghiilor strategice din Romania si deci decizia, evita sa preia, dupa cum s-ar cuveni, si administrarea tarii, la care ii dau dreptul ­proprietatile si deciziile detinute. Il costa nu doar mai ieftin lasand administrarea in seama romanilor, dar mai ales in acest fel nu-si ­asuma vreo responsabilitate, putandu-i face pe romani vinovati de toate relele din lume. De aici haosul existent!

Nu poate fi condusa o masina de cel care nu se afla la ­volan, ba este chiar inghesuit in portbagaj! Preluarea administrarii tarii de catre stapanul strain care detine proprietatea si decizia ­ne-ar scuti de mascarada alegerilor, a infruntarilor intre partide politice si intre institutiile tarii (guverne, presedintii, parlamente si curti constitutionale). O colonie este condusa de un guvernator strain. Si cu asta, basta! N-ar fi frumos si onorant, ar fi insa mai onest si poate chiar mai bine. Am scapa de jocul de glezne al unui Dragnea si de crizele de autoritate comandate extern ale unui Iohannis.

Stapanul strain ne-ar jecmani desigur in continuare, dar mai cu responsabilitate. In conditiile unor politici pro-romanesti ale unor guvernari oficial romanesti, stapanului extern ii va fi mereu mai dificil sa mentina in viata minciuna existenta acum si sa nu recunoasca faptul de netagaduit ca Romania este o colonie. Recentele masuri antiabuz de monopol obliga, de fapt, capitalul strain sa oficializeze statutul de colonie al Romaniei pentru a-si putea continua cel putin la ratele de pana acum exploatarea coloniala in Romania.

Adevarul, oricat de crunt, este oricum mai bun decat ­minciuna. Va mai ramane insa o ­problema: colonia cui? Cativa corifei sunt ­gata, dar nu prea se inteleg intre ei! Doamne, ce ­vremuri vin!

Sursa: romanialibera.ro.

Recommended Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
smart city, smart city in romaniauzpr, uniunea ziaristilor profesionisti din romania