In Articole

Gheorghe Alexianu - guvernatorul Transnistriei

– un capitol glorios din ISTORIA OMENIEI ROMANESTI

La terminarea razboiului, toti cei unsprezece guvernatori care au administrat teritoriul sovietic ocupat de Germania si aliatii ei au fost arestati pentru a fi anchetati si judecati pentru faptele lor, pentru felul cum au guvernat tinutul incredintat. Cei unsprezece guvernatori erau care polonez, care neamt, care lituanian, ucrainean etc. Printre cei arestati, si un roman: profesorul universitar GHEORGHE ALEXIANU, vreme de aproape trei ani guvernator al Transnistriei. Se pare ca maresalul Antonescu nu l-a cunoscut personal pe GHEORGHE ALEXIANU inainte de a-l numi guvernator. A contat in alegerea pe care a facut–o faima de profesionist, de onestitate si loialitate fata de Tara, pe care o avea profesorul de drept international. Cei unsprezece fosti guvernatori au fost judecati fiecare in orasul in care si-a avut resedinta. In cazul Transnistriei, Odessa. Din cei unsprezece acuzati, zece au fost gasiti vinovati si executati pe loc, in fata publicului care asistase la proces si ceruse condamnarea celui acuzat. Un singur guvernator a fost gasit nevinovat! Si acesta a fost GHEORGHE ALEXIANU! Toti martorii care s-au prezentat, cei mai multi din proprie initiativa, au avut numai cuvinte de recunostinta pentru fostul guvernator din Transnistria! Iar ancheta intreprinsa de autoritatile sovietice nu a gasit nici un motiv de incriminare penala, ca si criminal de razboi! Atat juriul, cat si miile de rusi, ucrainieni si evrei din Odessa si imprejurimi au cerut un verdict de achitare, de dezincriminare a lui Gheorghe Alexianu. Sentinta data de Tribunalul Poporului din Odessa s-a conformat acestei evidente, iar GHEORGHE ALEXIANU a fost inapoiat autoritatilor din Romania, aducandu-li-se acestora la cunostinta ca populatia Transnistriei nu are ce-i reprosa fostului guvernator. Autoritatile comuniste din Romania, constiente insa ca dezincriminarea lui GHEORGHE ALEXIANU diminueaza sansele de incriminare a maresalului Antonescu, nu au tinut seama de verdictul dat la Odessa, de „autoritatea lucrului deja judecat”, astfel ca GHEORGHE ALEXIANU s-a trezit inculpat si condamnat la moarte alaturi de maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu si Picky Vasiliu pentru „crime impotriva pacii si a umanitatii”. Si executat la 1 iunie 1946…

Nu este loc, in aceste pagini, pentru o biografie propriu-zisa a marelui patriot roman, a marelui om care a fost GHEORGHE ALEXIANU. Vom mentiona doar cateva fapte si aspecte legate de persoana sa, complet necunoscute opiniei publice romanesti si celor care au gandit si redactat Ordonanta de urgenta nr. 31/2002.

  1. Una din masurile luate de GHEORGHE ALEXIANU, de cum a fost instalat ca guvernator, a fost sa redeschida toate lacasurile de cult din Transnistria, inchise de bolsevici. Au fost redeschise si sinagogele evreiesti. Cum insa lipseau obiectele de cult, ALEXIANU s-a adresat la Bucuresti, Patriarhiei Romane si capilor celorlalte culte. Singurii care nu au raspuns apelului au fost liderii religiosi evrei din Bucuresti. Nu au invocat nici un motiv, nu au dat nici un raspuns. O opinie personala: numai asa mai tarziu se putea ascunde gestul lui GHEORGHE ALEXIANU. Daca comunitatea evreiasca i-ar fi raspuns lui GHEORGHE ALEXIANU asta ar fi insemnat acte, scrisori etc., iar scripta manent si, uneori, raman in istorie.
  2. Personal, GHEORGHE ALEXIANU a avut cele mai bune relatii cu evrei foarte importanti. Medicul de familie, care se ingrijea de cei trei copii ai lui GHEORGHE ALEXIANU, era evreu, tatal lui Nicolae Cajal, cel care va ajunge peste ani presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. In aceasta calitate, Nicolae Cajal nu se sfieste sa aiba dintotdeauna relatii dintre cele mai bune cu Serban Alexianu, fiul „criminalului” de razboi GHEORGHE ALEXIANU. De asemenea, cat timp a fost guvernator, in casa lui ALEXIANU venea saptamanal rabinul sef al evreilor din Romania, Eminenta Sa Alexandru Safran. Sub pretextul ca da lectii de germana copiilor Alexianu, rabinul Alexandru Safran tinea astfel legatura cu guvernatorul Transnistriei, evident, pentru a face mai buna viata evreilor din Transnistria. Din pacate, la proces, rabinul Alexandru Safran nu saa grabit sa participe ca martor al apararii lui GHEORGHE ALEXIANU. Abia peste mai bine de o jumatate de veac, Alexandru Safran ii va incredinta lui Serban Alexianu urmatorul inscris: „Lui Serban Alexianu, amic din tineretea noastra, in amintirea ilustrului sau parinte, care in intreaga-i viata si activitate profesionala si mai ales in perioada neagra a razboiului a facut din inima si total dezinteresat atat de mult pentru comunitate. A platit la comanda comunista (s.n.) cumplit si total nedrept. Intreaga-i suferinta sa-i fie izbavita.” Incredintandu-i acest inscris, marele rabin al Genevei i-a cerut d-lui Serban Alexianu sa nu publice inscrisul „decat dupa moartea mea.” Lamentabila exigenta! Din care imi permit sa deduc, ca opinie strict personala, un singur lucru: rabinul Alexandru Safran nu crede nici in Dumnezeu, nici in mantuirea sufletului! Nici in omenie!
  3. In schimb, Papa Ioan Paul al II-lea, cand a venit in Romania, in 1999, si a dat cu aceasta ocazie o receptie oficiala, a tinut ca printre invitatii sai sa se numere si dl. Serban Alexianu! Oarecum surprins, dl. Serban Alexianu s-a consultat cu prietenul sau, dl. academician Nicolae Cajal, incercand sa priceapa ce anume a determinat acest gest al Sfantului Parinte. Domnul academician a gasit explicatia: asa cum si domnia sa stia, in 1943, nuntiul papal monseniorul Andrea Cassulo, la cererea Papei Pius al XII–lea, a facut o vizita in Transnistria, pentru a vedea cum sunt tratati evreii deportati. Tot ce a constatat monseniorul Cassulo a consemnat in raportul inaintat catre Sfantul Scaun. Papa Pius al XII-lea, sensibil la acest subiect (in ciuda minciunilor ulterior scornite pe seama nepasarii Sale – vezi filmul recent Amen), l-a onorat pe destoinicul guvernator al Transnistriei decorandu-l cu inalta distinctie papala Orbis et Urbis care in acel an, 1943, a fost acordata unei singure persoane, romanului GHEORGHE ALEXIANU, guvernatorul Transnistriei. Gestul papei Ioan Paul al II-lea fata de fiul lui GHEORGHE ALEXIANU are o semnificatie limpede si unica: Vaticanul, una din cele mai bine informate institutii de pe planeta, isi mentine in anul 1999 aprecierea pe care a facut-o in 1943 fata de persoana si activitatea lui GHEORGHE ALEXIANU, ceea ce, implicit, inseamna dezavuarea de catre Vatican a procesului prin care GHEORGHE ALEXIANU a fost condamnat la moarte si executat pentru imaginare „crime impotriva pacii si a umanitatii.”
  4. Sa mentionam si alta apreciere contemporana cu activitatea profesorului GHEORGHE ALEXIANU in Transnistria. Adresandu-se ambasadorului roman de la Vichy si doamnei Cantacuzino, maresalul Pétain a declarat : „Cea mai mare glorie a Dumneavoastra, a romanilor, se poate considera modul civilizat si uman in care ati administrat Transnistria si realizarile obtinute.” (Vezi Olivian Verenca, Administratia civila romana in Transnistria 1941–1944, Bucuresti, 2000, p. 254).

Inchei aceste insemnari despre GHEORGHE ALEXIANU convins ca salvarea Neamului Romanesc nu este posibila atata vreme cat mai admitem ca unor oameni de calibrul lui GHEORGHE ALEXIANU sa le fie terfelita amintirea de niste infractori deveniti guvernanti. Unor oameni ca GHEORGHE ALEXIANU, cu care Dumnezeu a daruit Neamul Romanesc, se cuvine sa le ridicam statuia recunostintei noastre in toate cartile de scoala, oferindu-i ca modele de omenie urmasilor nostri!

E foarte bine ca Ministerul Educatiei a decis sa introduca in programa scolara lectii despre holocaust. Din cuprinsul acestor lectii nu poate lipsi adevarul despre GHEORGHE ALEXIANU! Adevarul despre omenia romaneasca! Adevarul despre recunostinta si, mai ales, despre nerecunostinta evreiasca!

A consemnat Ion Coja

Nota: Acest text a aparut prima oara in cartea Holocaust in Romania? a subsemnatului. Recitind acest text am constatat ca nu dezvaluisem identitatea personajului care a dat inscrisul atat de important prin care se neaga Holocaustul din Romania la cel mai inalt nivel de competenta: Marele Rabin Alexandru Safran. Dupa publicarea cartii mi-am luat raspunderea de a face cunoscut cui apartine declaratia asa de clara despre nevinovatia lui Gheorghe Alexianu. Am publicat de mai multe ori aceasta informatie, am avut si grija ca Marele Rabin, Alexandru Safran, sa afle ca a fost publicat inscrisul sau, cerandu-i sa dezminta public informatia si inscrisul, daca sunt cumva false. Nu a facut-o. Ba mai mult, chestionat pe acest subiect de Comisia Wiesel, nu a infirmat nimic! Din pacate, amintita Comisie, tinandu-se strict de menirea ei de a demonstra cu orice pret producerea unui holocaust in Romania, nu s-a ostenit sa-l convoace la comisie pe dl. Serban Alexianu, cu actele si documentele pe care acesta le detine despre Transnistria acelor ani. Comisia s-a auto-declarat comisie de cercetare stiintifica…

Repet: desi am atentionat comisia asupra documentelor aflate in pastrarea familiei Alexianu, asa zisii istorici si cercetatori din comisie nu au considerat necesara consultarea acestor documente.

Recent Posts

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
cazanele dunarii, dunarea, defileul dunariiserban alexianu, omenie
%d bloggers like this: