Ion Coja – Maghiarilor le trebuie o oglinda buna

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/06/134064.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/06/134064.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”flip-x”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”De ce refuza UNGURII sa-si accepte istoria, asa cum si-au facut-o!?” font_container=”tag:h3|font_size:24px|text_align:center|line_height:1.8em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”fadeInUpBig”][vc_column_text css=”.vc_custom_1550176861767{margin-bottom: 0px !important;}”]Catastrofa de la Mohacs, din 1526 a fost urmata vreme de aproape doua secole de o crunta ocupatie turceasca (atunci cand „mareata” Ungarie a fost transformata intr-un biet Pasalic turcesc!). A urmat apoi momentul 1848-1849, cand lupta pentru libertate, dar si nejustificata… ambitie de neam mic, cu pretentii de cuceritor al altor neamuri (!), a fost inabusita de armatele unite ale Habsburgilor si ale tarului Rusiei, avand si adeziunea tacita de simpatie a romanilor, slovacilor, sarbilor, croatilor, slovenilor etc.

A urmat apoi destructurarea fantomei „Ungaria istorica(?!)” prin Tratatul (prezentat de unguri drept… diktat) de la Trianon. Au urmat, dupa adevaratul Diktat antiromanesc de la Wiena si dupa teribilul al doilea razboi mondial, cele 4-5 decenii de dominatie sovietica si de… impaciuitor comunism Kadarist, precedat de reprimarea sangeroasa a rascoalei din octombrie 1956. Au fost „catastrofe” proprii ale ungurilor care au acutizat in permanenta constiinta de „popor parasit”… metafora lansata de cel mai mare agitator al Istoriei Europei Centrale – Petofi Sandor (Dar oare, numai ei, ungurii, au fost atunci victime, dupa inventia „Ungariei Mari” si a Revolutiei bolsevice de la Budapesta din 1918?) – asa a aparut, in mijlocul Europei, bomba bolsevica „Republica Sovietica Ungaria”, care era preconizata de Lenin si de ucenicul sau Bela Kuhn drept modelul ce urma sa explodeze… in intregul viitor lagar comunist, inclusiv Romania!

Spre cinstea ei, Armata Romana a pus capat republicii bolsevice maghiare, cucerind Budapesta.

„Cine ar putea sa conteste insa vreodata capacitatea de a rezista si desavarsita arta de a ‘supravietui’ a acestui popor?” scrie admirabil Paul Lendvai. Fiecare cu „durerile lui!”, dar au avut UNGURII puscariile socialiste staliniste de la Aiud, Gherla, Sighet, Pitesti etc., si „Scoala” de reeducare tragica de la Canalul Dunare-Marea Neagra? Si, in ciuda secolelor de dominatie straina, caci si Habsburgii plus garzile grofilor unguri in Ardeal, puteau fi in Romania usor „asimilati”, prin metode si „politici”, cu… asupritori sovietici! Si totusi ungurii au fost capabili sa-si pastreze – tocmai in Transilvania… Mare (unde, la o populatie de aproape 6 milioane, majoritatea Romani, ungurii fiind sub 2 milioane, cu secui cu tot!) – si sa-si dezvolte propria identitate nationala. Dragostea lor fierbinte de patrie (in fapt, de Marea Lor Ungarie, in care, incredibil, ungurii erau mai putin de… jumatate!) a fost aceea care le-a dat forta ca, stransi intre germani si slavi (dar unde erau cei aproape 4,5 milioane de romani din Transilvania?), lipsiti de „rude” si izolati de restul lumii prin „zidul chinezesc” al limbii lor singulare (doar prin atat?) sa supravietuiasca si sa treaca de catastrofe…

Una dintre cheile pentru intelegerea ascensiunii si prabusirii Ungariei, de la descalecat pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial, dar si pentru intelegerea succesiunii precipitate a rasturnarilor de situatie dintre 1920 si 1990, o furnizeaza pilduitor… chiar invataturile din jurul anului 1030 (redactate probabil de un preot german) ale primului rege crestin din dinastia Arpad, devenit in Legenda – Stefan cel Sfant, catre fiul sau:

„O tara care are limba numai de un fel si obiceiuri numai de un fel este slaba si neputincioasa. De aceea, fiul meu, iti poruncesc sa te intalnesti cu ei si sa te porti cuviincios cu ei, pentru ca lor sa le fie mai placut a zabovi la tine decat altundeva, caci de vei distruge cele construite de mine, de vei imprastia cele adunate de mine, atunci, fara indoiala, stapanirea ta de mare paguba va avea parte.” (Dar au respectat urmasii sai acea porunca istorica de bun simt? Nici pomeneala!)

Inca din secolul al Xl-lea, la invitatia dinastiei, au fost dusi germani in Ungaria de Sus si in Transilvania. De-a lungul secolelor, ungurimea a absorbit, ca sa zicem asa, nu numai popoarele nomade ca, de pilda, pecenegi si cumani, ci si nemti si slovaci, romani si sarbi, croati si evrei. Unul dintre cele mai uluitoare fapte ale istoriei ungare — trecute sub tacere de istoriografii nationalisti — este acela ca fauritorii mitului national, mult cantatii eroi si „titani ai razboaielor cu turcii, conducatorii politici si militari ai luptei pentru libertate impotriva Habsburgilor, plus unele figuri proeminente ale literaturii si stiintei” au fost, in intregime sau partial, cetateni de origine… germana sau croata, romana, slovaca sau sarba.

In vremea imparatului Iosif II, maghiarii de-abia de formau o treime din populatia de-atunci a Ungariei, dar… brusc, in cateva decenii pana in 1910 au atins o pondere de 54,5 la suta, ceea ce, fara indoiala, inseamna ca putem vorbi de o… dinamica… statistica de-a dreptul senzationala a asimilarii lingvistice si politice in vechea Ungarie. Daca nu cumva…

Potrivit datelor statistice, numarul germanilor proaspat convertiti la hungarism depasea 600 000, iar cel al slovacilor asimilati si al evreilor deveniti maghiari pare sa fi fost tot de cate o jumatate de milion. In general, se apreciaza ca, inca inainte de Primul Razboi Mondial, ponderea in Ungaria a germanilor, slavilor,romanilor si evreilor asimilati, reprezenta aproape o treime (!) din maghiarimea certificata statistic. Ideea fixa… ungureasca de stat, inclusiv presiunea asupra nationalitatilor – facuta sub semnul unei viziuni total nerealiste (de peste 30 milioane maghiari!) despre rolul viitor al unui… mare imperiu al coroanei lui Stefan in spatiul dunarean – , nu ar fi avut un caracter rasist, ci doar unul… cultural.

Oricarui om care… se declara ungur i se promitea, mincinos, ca avea… aceleasi sanse de a promova. In aceasta a constat, desigur, si sansa acelor evrei mai „descurcareti” care, ca unguri evrei, s-au identificat voluntar, inca din timpul revolutiei de la 1848 cu… miscarea nationala maghiara (O, Doamne!) iar in deceniile urmatoare mai ales cu limba si cultura maghiara. Pe de alta parte, Ungaria avea nevoie de oameni loiali, care sa mareasca ponderea elementului unguresc in interiorul… provinciilor coroanei lui Stefan si in acelasi timp sa fie gata sa preia „franele” in domeniile economiei si al finantelor, precum si in profesiunile liberale, constata excelentul istoric P. Lendvai!

Raportul (unic in felul lui!) cand peste 10% dintre evrei erau si maghiari… a marcat revirimentul economic si cultural din deceniile de dupa compromisul cu Austria (1867). Destinul evreimii dispuse sa se lase asimilata tine de capitolele stralucite si apoi, mai ales dupa ocupatia germana din 1944, de capitolele cele mai intunecate ale istoriei ungare. A fost una dintre consecintele absurde si totusi logice de asteptat ale legislatiei antievreiesti promovate de statul sovin faptul ca multe dintre marile talente, printre care vreo sapte-opt laureati ai Premiului Nobel, si-au conirmat reputatia nu in patria lor „natala”, ci mai ales in Marea Britanie, Italia sau Statele Unite, care si-au valorificat acolo succesele lor in stiinta si arta, in finante si industrie.

Revenind, dupa casatoria in anul 996 a lui Stefan cu printesa bavareza Gisela, raportul dintre unguri si germani a fost si el in unele privinte un unicat. La Curtea primului rege al Ungariei, preotii, cavalerii si nobilii germani veniti in suita Giselei au jucat un rol de prim-plan.

Succesorii sai din dinastia arpadiana au incurajat si ei formarea de mari colonii germane, ceea ce l-a facut pe un istoric maghiar din secolul al XIX-lea sa spuna: „Ungurii au creat statul; germanii, orasele.” Orasele libere regale dominate de burghezia germana au ramas neatinse de razboaiele cu turcii. In timp ce regii unguri au implantat primele grupuri mari de germani in partile de nord ale tarii si pe sasi in Transilvania, Habsburgii aduc si in secolul al XVIII-lea colonisti mai ales in regiunile Backa si Banat. Privilegiile acordate, inclusiv in Transilvania, cetatenilor germani au trezit suspiciuni nu doar in majoritatea romaneasca, dar si in randul ungurilor dezavantajati…
Mai importanta din punct de vedere politic a fost insa miscarea condusa la inceputul secolului al XlX-lea de nobili si literati insufletiti de sentimente nationale si desfasurata sub semnul pastrarii si innoirii limbii maghiare amenintate de germanizare. In multe familii unguresti se considera pe atunci ca nu este de bonton sa conversezi in limba materna sau sa aduci vorba despre poezii si romane unguresti… Poetul Karoly Kisfaludi, avertiza: „Poporul care nu poseda o limba materna nici patrie nu are.” Iar in ajunul revolutiei din anul 1848, scriitorul Jozsef Bajza a tinut o cuvantare inflacarata la Academia din Budapesta: „Limba si cultura germana reprezinta un pericol pentru natiunea noastra. Ar trebui in sfarsit sa ne venim in fire si sa intelegem ca aceasta moda ne duce la pierzanie si ca in special prin patrunderea limbii germane ni se pregateste sfarsitul. […] Nu trebuie sa-l uram pe german, ci sa ne ferim de el. […] Eu nu sunt barbar si nu vreau sa ma ridic impotriva civilizatiei. […] Dar consider ca este un pacat ca un popor sa plateasca civilizatia cu propria lui existenta”.

Sinteza de Deak Andrei si D. D. Rujan.

Sursa: ioncoja.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu