In Articole

Maria, Crăiasa cerurilor și a pământului

Cum se întâmplă cu mai toate sfintele sărbători de astăzi și cu personajele centrale ale religiei creștine, ele au multe legaturi cu cele pre-creștine. Astfel, strămoșii noștri traci o cinsteau pe Marea Zeiță, pe care o numeau în mai multe chipuri, mai adesea Leto „Cea Mare, Cea Mareață”, considerată și Zeița Pământului, zisa și Zemelo (zemlea în rusă, zemelen în olandeză înseamnă pământ – n. red.). Tracii kebreni și sicaboi o numeau și Hera, „Doamna, Suverana”.

La tracii frigieni, zeiței supreme i se spunea și Kybele „Fecioara” (sau Cybele, la greci – n. red.). De la atributele ei diferite, mitologia greco-romana și chiar mitologia tracilor sudici au dus la apariția mai multor zeițe în panteon, uneori mult îndepartate de arhetip. Doar tracii geți și daci se închinau la o singură Mare Zeiță Leto, mamă a lui Apollon și Artemis, Gemenii Cerești, căreia îi mai spuneau și Maria „Cea Mare”.

Aici nu e vorba de dacomanie sau dacopatie! Teonimul apare pe o gemă getică și dacică din jasp, descoperită în ruinele cetății Romula, astazi Resca, județul Olt, în inscripția: IAO MARIA / ABLAN ATHANA ABA CHAREY. Pe această gemă, ca și pe altele descoperite în pământul Daciei, zeița este înfățișată cu cap de pasăre, trup omenesc și picioare în forma de șerpi (care ne amintește de Abraxas, arhetipul Cocoșului Cosmic – n. red.).

În mâna dreaptă ține un bici, iar în stânga un scut. Într-un colind ardelenesc se păstrează imaginea zeiței trace în ipostaza de fiară: „Stai, Soare, nu săgeta, / Că nu-i cine-ți pare ție, / Că-i Doamna Sfânta Marie!” În colind, Soarele văzuse o „fiară foarte mândră” și voia s-o vâneze! În alt colind din Ardeal, Maria, în chip de sălbăticiune, i se adresează vânătorului: „Nu mă, Gheorghe, săgeta, / Că nu-i cine-ți pare ție, / Da-i Maica Sfânta Marie!”

Pe gemele de care am pomenit mai sus, Maria apare în ipostaza de zeiță a războiului. De altfel, ea era adorată de preotesele-luptătoare ale dacilor. Aceleași războinice o considerau pe Doamna Universului și patroană a magiei albe. Această tradiție s-a păstrat până astăzi în descântecele românești, care, în majoritate, O invocă pe Fecioara Maria, salvatoare de toate bolile și relele din lume. Cu numele de Maria zeița apare și pe una dintre tăblițele dace de plumb de la Sinaia.

Sursă: romanialibera.ro.

Recent Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
ioan aurel pop, academia romana, presedintele academiei romane, patriot, revolutia sexuala, educatia sexuala, homosexualitate, periculosii batrani, patriotismgeneralizarea ticalosiei
%d bloggers like this: