In Articole

Monopolul este centralizant și nu aparține capitalismului

„Dacă nu punem libertatea medicală în constituție, va veni vremea când medicina se va organiza într-o dictatură sub acoperire care va restricționa arta vindecării la o clasă de Bărbați și va refuza privilegii egale celorlalți; Constituția Republicii ar trebui să realizeze un privilegiu special atât pentru libertățile medicale, cât și pentru libertatea religioasă.”
benjamin rush, comunism, capitalism, monopol, centralizare, centralizant
Benjamin Rush
Medic, politician, reformator social
„Comunismul va apărea în cea mai dezvoltată țară capitalistă a lumii, în mod pasnic, prin concentrarea la vârf a capitalurilor în transnaționalele care depășesc statul, acesta devenind un dușman și trebuie să dispară.”
karl marx, comunism, capitalism, monopol, centralizare, centralizant
Karl Marx
Contabil, rabin, activist economic și social.

Am început să scriem, anul trecut în septembrie, o serie de articole despre comunism, ce este el, ce reprezintă, prin ce se caracterizează, ce evenimente au fost în lume, în legătură cu această doctrină.

Vedeți două citate importante la începutul acestui articol, care ilustrează foarte bine toate situațiile pe care le trăim astăzi, mai ales în legătură cu așa-zisa pandemie prin care am trecut.

Primul este în legătură cu dictatura militară care s-a încercat a fi implementată peste tot în lume, iar al doilea explică în ce fel se va realiza comunistizarea lumii prin centralizarea capitalurilor în corporațiile transnaționale, ale căror profituri depășesc cu mult PIB-urile tuturor statelor lumii. Trist, dar adevărat!

Fenomenul centralizării nu este unul de tip capitalist, deoarece capitalismul productiv nu centralizează capitalurile în vârful piramidei sistemului corporatist. Ceea ce se numește comunism face acest lucru. Această chestiune se numește monopolizare care acaparează piețele aparent libere de capital și le centralizează într-o oligarhie de corporații care nu au un stăpân fix, ci mai mulți și în stil rotativ se mișcă între ei.

Odată cu acest fenomen al pandemiei am avut ocazia să observăm puterea sistemului centralizant asupra populațiilor, atât cea militară, legislativă, medicală, cât și economică, dar și asupra libertății de exprimare. Pentru aceasta din urmă, am fost martori peste tot în lume la cenzura informațiilor difuzate pe diversele platforme de streaming audio-video (Facebook, YouTube, Vimeo, Twitter etc.) care aparțin marilor concerne precum Google sau Facebook. Desigur, înțelegem că pe aceste platforme există termeni și condiții de utilizare, regulament intern al lor, dar libertatea de exprimare a fost grav încălcată peste tot și s-a încercat impunerea unor puncte de vedere a unei organizații internaționale care se denumește pe sine mondială a sănătății (care a impus reguli absurde, chiar, de gestionare a pandemiei de nou coronavirus peste tot în lume, nu numai la noi), dar care are ca președinte un individ cu un trecut și o reputație îndoielnică, ba chiar infracțională. Ne referim la etiopianul Tedros Ghebreyessus, care s-a dezvăluit că are legături cu Partidul Comunist Etiopian. Cum altfel ar fi putut un sistem centralizant și centralizator precum OMS să aibă ca și director un capitalist, un om de afaceri, un proprietar de afaceri? Așa ceva nu este posibil.

În cercetările noastre am descoperit pe wikipedia o frază interesantă la care am fost nevoiți să medităm, și anume: Comunismul creștin este o formă de comunism religios bazat pe creștinism. Este o teorie teologică și politică bazată pe părerea că învățăturile lui Iisus Hristos îi obligă pe creștini să sprijine comunismul ca sistemul social ideal. Repetăm, acest paragraf l-am găsit pe wikipedia, nu ne aparține!

Prima reacție pe care am avut-o a fost de indignare, evident, pentru că suntem creștini, de-o potrivă cu cei care citesc la revista noastră, dar și pentru că știm prin ce-am trecut acum zeci de ani ca neam și ca țară. Însă, cum suntem investigatori din fire, ne-a răsărit întrebarea: ce a vrut să spună cu aceasta? Oare nu cumva este o greșeală?

Reflectând la aceste chestiuni am reușit să înțelegem că această premisă este o interpretare subiectivă la acele paragrafe în care Iisus spune discipolilor: „Cine a văzut pe Fiul, a văzut pe Tatăl” și „ca să ajungi la Tatăl, trebuie mai întâi să ajungi la Fiul.” Ni s-a părut foarte interesant când am înțeles că interpretarea lor este provenită, practic, din ceea ce a fost și este fenomenul centralizant bisericesc al învățăturii creștine, prin care, practic, prelații catolici, spre exemplu, spuneam că dacă vrem să ne mântuim, să trecem mai întâi pe la ei, ca și când învățăturile religioase creștine le aparțin, având monopol asupra lor. Ca și când l-ar fi dat în judecată pe Iisus luându-i proprietatea intelectuală asupra doctrinei pe care ne-a lasat-o.

V-ați putea întreba acum care este legătură dintre aspectul religios, bisericesc, cu aspectul economic și politic, până la urmă, deși a-ți bănui care sunt. Cine cunoaște istoria atroce a ultimilor 75 de ani din România, va vedea că atacul din timpul regimului socialist, la bază stalinist, de la noi a fost asupra creștinilor, nu asupra unor doctrine economice sau politice în sine. A fost un fel de inchiziție, aidoma celei de acum sute de ani din Europa, ca metoda de centralizare a doctrinelor creștine într-una singură, cu eliminarea tuturor „ereticilor” care nu se aliniau normelor general impuse de către sistemele bisericești. Practic, acesta este începutul comunismului în civilizația noastră.

Comunismul este o metoda amplă de centralizare a tuturor resurselor: bănești, naturale, umane dar și intelectuale. Atunci când se pune și se impune un monopol asupra lor, ca și când acelor instituții, corporații sau sisteme le-ar aparține, se produce un mare jaf și un faliment, în același timp, în lume, cu consecințe teribil de grave asupra întregii omeniri.

În timpul respectivei pandemii am putut observa cum majoritatea economiilor naționale au suferit un lockdown, un blocaj condus de credința falsă și non-științifică a propagării unui virus „letal” care s-a dovedit a fi mai puțin periculos decât virusul gripal obișnuit, chiar dacă era mai contagios. Focarele nu au fost peste tot, însă peste tot sistemul centralizant a reușit să înghețe statele lumii pentru o perioadă scurtă de timp, fiind mai mult sau mai puțin un exercițiu psihologic, sau un psyop (operațiune psihologică). Prin aceasta s-a putut observa ce putere au exercitat sistemele centralizante, precum OMS, parte din ONU, și altele, asupra statelor lumii. Curios a fost cum președinții țărilor (nu toți, dar majoritatea) au ascultat de acei oficiali ai OMS ca și când ar fi ascultat de Dumnezeul Medicinei și al Sănătății care s-a pronunțat despre ce și cum să facem ca să învingem pandemia. S-a văzut foarte ușor cine are putere de decizie asupra cui. Cu alte cuvinte, sistemul socialist se supune sistemului centralizant comunist, care a monopolizat toate instituțiile lumii noastre.

Sistemul socialist se caracterizează prin salarii, pensii, alocații, indemnizații, asigurări (de sănătate, sociale etc.), abonamente și gratuități de orice fel date de către statului național sau prin intermediul său, un sistem care știe să cheltuiască bani și știe să ceară bani (taxe, impozite etc.). Comunismul le centralizeaza pe toate: bani, resurse, bunuri mijloace de producție. Capitalismul, în schimb, le descentralizează pe toate și le împarte după nevoi, după cerințe.

Regretatul Rich DeVos, om de afaceri american, cofondator al American Way Corporation, parte din Alticor Group, excelent economist și educator financiar, ne spune într-una din cărțile sale, „Manualul Capitalistului – Învață cum să te ajuți singur” următoarea definiție despre capitalism:

„Noi credem în capitalism (un alt nume pentru libera inițiativă), deoarece ne oferă, nouă și lumii noastre, o mare speranță de refacere economică. De aceea, dacă nu știm ce este capitalismul sau cum funcționează, trebuie să aflăm acum. Viitorul nostru economic depinde de asta. [...] Caracteristicile de bază ale capitalismului sunt proprietatea privată a capitalului și libertatea de inițiativă. Pentru a simplifica la maximmum, un capitalist este acela care (1) este liber să posede bogății și (2) este liber să le folosească.”
rich devos, comunism, capitalism, monopol, centralizare, centralizant
Rich DeVos
Om de afaceri, economist, educator financiar

Există, totuși, și o mică istorie destul de divizatoare a capitalismului. Unul este capitalismul conștient, denumit mai târziu de apariția Revoluției Industrială, astfel, și altul este capitalismul oligarhic. Acesta din urmă își arată caracteristicile monopolist-centralizante prin însăși denumirea pe care și-o poartă: oligarhic. Oligarhia înseamnă puterea celor puțini. Puterea este controlul asupra tuturor resurselor, foarte familiară fiindu-ne această chestiune în România de azi și de treizeci de ani încoace.

Primul tip este capitalismul unui Adam Smith, Milton Friedman sau Robert Kiyosaki. Al doilea, al unui Rothschild, Rockefeller, Warburg, Morgan, Ford etc.

„Cuvântul capital vine din latină și are sensul de 'bogatie'. Capitalismul este un sistem economic bazat pe acumularea liberă de capital și de bogăție. [...] Dar banii nu sunt singurul tip de capital. Există și capital fizic: resurse naturale și bunuri manufacturate, ca mașinile care sunt folosite în producerea altor bunuri. Există capital financiar: bani gheață, acțiuni, titluri valorice etc., care pot fi schimbate pentru sau investite în alte bunuri care reprezintă capital. Și aș vrea să vă mai gândiți la un alt fel de capital, acela mental. Ideile, creativitatea. Elementul uman în producerea capitalului financiar și fizic.”
rich devos, comunism, capitalism, monopol, centralizare, centralizant
Rich DeVos
Om de afaceri, economist, educator financiar

Adam Smith, unul dintre primii economiști ai lumii, a răspândit niște idei, prin cărțile sale, care au avut trei caracteristici: libera inițiativă (care lipsește foarte mult astăzi în lumea economică), mâna invizibilă și „laissez-faire”. Acestea se caracterizează prin exact ceea ce spunea Rich DeVos, libertatea de a creea și de a folosi bogății, adică capital, economia și psihologia lucrând împreună în piață, adică cererea și oferta, acel factor invizibil care mișcă oamenii să producă bunuri și servicii, și a lăsa lucrurile să meargă de la sine.

Aceste lucruri nu există în sistemele centralizante de tip comunist. Ele acaparează totul și exploatează totul pentru a creea cât mai mult profit. Din pacate, planurile lor nu depășesc cinci ani, chiar dacă și-ar dori foarte mult.

Educația, care stă la bază, este centralizată. Nu poți să te afirmi pe piața muncii, de exemplu, dacă nu ai o diplomă acreditată de către aceia care pretind că dețin monopolul informațiilor educaționale (de la cultura generală, la specializări).

Medicina este centralizată. Inclusiv sistemul de asigurări de sănătate. Nu te vindeci dacă nu îți anulează medicii din zilele noastre diagnosticele pe care tot ei ți le-au pus. Dar nu caută vindecarea, ci ameliorarea simptomelor. Ar fi bine dacă le-ai fi veșnic client.

Economia, fiscalitatea, finanțele sunt centralizate. Astăzi, dacă-ți faci o firmă și începi treaba, acumulând capital, ai nevoie să plătești întâi statul ca să-ți dea voi să faci afaceri, altfel la negru nu merge. Dacă te prinde, ești pasibil de inchisoare.

Totul este centralizat și până când sistemul nu-ți dă voie să scapi.

Tot ceea ce înseamnă centralizare este rodul lăcomie, de fapt asta înseamnă. Revoluția Industrială a fost o alta etapă a monopolizării lumii. Cu cât vrei să centralizezi totul, cu atât îți satisfaci cea mai mare lăcomie: aceea de a deține controlul absolut.

Orașele, astăzi, sunt marca lăcomiei. Mulți oameni sunt atrași la oraș pentru că acolo sunt „mai multe oportunități”„Mai mult” este cuvântul de putere al lăcomiei.

A fi bogat nu înseamnă a avea mai mult, ci a fi îndestulat. Lacomul niciodată nu este îndestulat, de aici rezultând constanta sa acumulare de capital.

Există, însă, două tipuri de doctrine economice (care sunt mai mult de atât) descentralizante și anume distributismul și capitalismul generos, care se completează reciproc, ba chiar lucrează ca una și aceeași. Despre distributism am mai scris. Acum vrem să spunem câte ceva, ca să concluzionăm, despre capitalismul conștient, sau generos.

Capitalismul conștient are la bază generozitatea, care este interesul tuturor ființelor umane, până la urmă. Acesta se mai bazează, ca modus operandi, pe situațiile câștig-câștig, dar nu orișicum, ci „câștig eu dacă și tu câștigi”. Este o veche premisă economică pe care se baza umanitatea încă de la începuturile ei, aceea de a fi și de a lucra dimpreună.

Este o cale cu totul descentralizatoare deoarece actorii principali sunt micii producători, nu marii producători. Lanțul marilor producători este un monopol centralizat al mai multor joint-venture-uri care produc bunuri și servicii, și care sunt unite într-un singur conglomerat de corporație. Cu alte cuvinte, multe brand-uri dar același proprietar. Capitalismul conștient este diferit. Fiecare are dreptul și responsabilitatea să fie un mic producător astfel încât să se evite acapararea de capitaluri de către puțini (oligos) și monopolizarea lor. Practic, fiecare este și un proprietar de resurse, dar și de pământ, în același timp. Acesta este viitorul omenirii.

Din acest tip de capitalism, care este capitalismul adevărat, derivă foarte multe beneficii aduse omenirii.

Dacă ar fi să ne referim dinnou la Iisus, acesta a mai spus și să ne iubim aproapele ca pe propriul nostru suflet. Aceasta nu găsim în nici un sistem centralizant și centralizator, în nici un monopol din lume. Monopolul are o singură caracteristică pe care vrea să și-o desăvârșească: singurătatea. Aceasta este incompatibilă cu iubirea. Nu există iubire în lăcomie, numai egoism.

De asemenea a mai spus că orice vom da aproapelui, ne vom da nouă înșine, îi vom da lui Hristos, Cel care stă la baza vieții. Este ca o investitie spirituală, în cele din urmă.

Acesta naște un soi de antreprenoriat social, care n-are de-a face cu socialismul derivat din colonialismul imperial de multe secole în urmă. Nu le dăm celorlalți pentru că-i considerăm amărâți, ci pentru că-i respectăm și-i iubim. Mai întâi pornim mica afacere, punem în practică ce-am învățat, acumulăm capital și apoi îl distribuim corespunzător comunității, sau comuniunii. Acesta este viitorul.

Sistemul centralizator monopolist și comunist atacă astăzi puternic, însă o face pentru a se apăra. Știe că zilele-i sunt numărate și vrea acum să acumuleze cât mai mult posibil pentru că nu mai are nimic de pierdut. Măcar să încerce să câștige tot. De aceea vedeți indivizi precum Bill Gates spunând pe față că vrea să reducă populația globului prin vaccinuri și programe de vaccinare obligatorii. Se și justifică de ce o face, însă ignorant este că lumea nu are nevoie de un sistem centralizator care să le facă pe toate.

„Capitalistul generos se vede pe sine și ca un întreprinzător de afaceri, și ca un întreprinzător social, în același timp. El sau ea se află în afaceri ca să facă un profit, dar este călăuzit de generozitate la fiecare pas. Și, deșii unii întreprinzători sociali se ajută de calitățile lor de oameni de afaceri, majoritatea își folosesc darurile de capitaliști generoși: timp, bani și idei. Istoria este plină de exemple de întreprinzători generoși.”
rich devos, comunism, capitalism, monopol, centralizare, centralizant
Rich DeVos
Om de afaceri, economist, educator financiar

Întreprinzătorul, antreprenorul întâi trebuie să facă profit, apoi să îl distribuie. El este și un creator de comunități. Orice afacere este în sine o comunitate, care este baza oricăror relații umane. Cu asta cu toții suntem de acord. Însă, există și conflicte, probleme, pe care tot valorile umane le rezolvă.

Să visăm, totuși, la acel viitor în care cu toții să fim liberi și să ne putem construi viețile așa cum vrem, să nu mai depindem de nimeni. Așa ne-am autosusține și am putea să susținem întreaga lume. De fapt, noi suntem întreaga lume. Monopolul nu ar mai exista, iar comunismul, globalismul, noua ordine mondială, sau cum s-o numim, ar fi doar o tristă amintire. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Recent Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
mihai viteazu, 27 mai 1600, unirea tarilor romane, unireaernest bernea, simplitate
%d bloggers like this: