Munții de coral de la Crucea, Dobrogea

muntii de coral dobrogea, dobrogea

Munții de coral de la Crucea, Dobrogea

„pe fundul fostei mări, lângă şoseaua spre litoral, pe aici au trăit renul şi vulpea polară..”

de Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Florin Panait (Bucureşti)

În mările calde trăiesc niște animăluțe – la corali ne referim – care se adună în colonii cu aspect de pomișori; cu timpul, pe măsură ce coloniile se dezvoltă, pomișorii se transformă în structuri care pot avea zeci sau sute de metri în diametru și înălțime. Scheletul coralilor este calcaros, de culoare roșie sau albă, și este apreciat la confecționarea diverselor podoabe.

Învecinarea coloniilor dă uneori naștere altor forme de dimensiuni importante, numite atoli, care pot ajunge la zeci de kilometri în diametru și la înălțimi semnificative. În centrul atolilor se află o scobitură care uneori poate avea sute de metri în diametru și adâncime.

Fund de mare la Gura Dobrogei

La nord-vest de Constanța este localitatea Gura Dobrogei (vezi harta 1, extras cu actualizări din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București, Direcția Tipografică Militară, 1993), iar la nord-vest de Gura Dobrogei se află așezarea Cheia.

harta 1, dobrogea

Harta 1 (cu roșu, șosea asfaltată; cu galben, drum pietruit; cu negru, drum pe pământ/„la negru”).

harta 2, dobrogea

Harta 2, zona speologică Cheia. (extras din Programul excursiilor – Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993)

Dobrogea este împărțită, urmare a frământărilor geologice, în trei unități morfostructurale, prin rupturi ale scoarței terestre, lungi de zeci de kilometri și adânci de sute de metri (falii), cu direcție vest-est.

La Cheia ne aflăm pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins între falia Peceneaga – Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunării, la 48 km nord de orașul Hârșova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud față de localitatea Slava Rusă) și falia Capidava – Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunării, la 22 km nord de orașul Cernavodă; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanța).

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava

Dobrogea Centrală este deluroasă, altitudinile maxime, care depășesc nu des și doar cu puțin 200 de metri fiind deosebit de atractive dacă le cercetăm de aproape. Rocile de bază sunt șisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) – cele mai vechi roci care apar pe teritoriul României, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani vârstă) și Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertură discontinuă de loess (rocă cimentată din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru).

culmea moroianu

Dealul Bujorilor de pe Culmea Moroianu

La sud de localitatea Cheia curge – venind spre așezare – prin cheile străbătute și de șoseaua asfaltată Târgușor-Cheia, apa cu același nume (denumirea de Valea Seacă care apare pe harta 1 poate că a provenit de la cei care nu au observat în întregime elementele de relief). Bazinul superior al Văii Cheia este încă insuficient cunoscut și descris; acolo se află un relief interesant, puternic denivelat; câteva drumuri „la negru”, cum spun localnicii, referindu-se la căile de pământ/direct pe pământ, pornesc din perimetrul localității Mireasa către direcția localității Cheia.

Versanții Văii Cheia (Valea Canara pe hărțile mai vechi; vezi și harta 2) aflați pe marginea șoselei Târgușor-Cheia, la sud de localitatea Cheia, au formă de faleze calcaroase, abrupte, fragmentate de mici văi afluente. Pereții sunt modelați cu șănțulete (lapiezuri) specifice rocii calcaroase.

Valea Cheia, dobrogea

Versantul drept geografic al Văii Cheia. Coloniile de corali se înșiră de-a lungul șoselei Târgușor-Cheia; pe unii dintre pereți se află trasee de escaladă, la fel ca și pe malul stâng al văii.

O plimbare de 30-90 minute pe versanții Văii Cheia, pe la 30-50 de metri înălțime față de talvegul și apa care meandrează, ne descoperă mult mai frumos și larg locurile. Pe versantul stâng geografic al văii putem găsi înflorite, la jumătatea lunii februarie, alături de alte plante și două feluri de brândușe (una albă, alta galbenă).

Muncelul Turcoaia, Munții Măcin Hercinici Insulari

Muncelul Turcoaia, Munții Măcin Hercinici Insulari

Săpăturile făcute de Institutul de Speologie în peșteri și adăposturi sub stâncă pe Valea Cheia, dar și în vecinele ei de hidrografie, Visterna și Casimcea (vezi harta 2), în anii 1956-1981, au arătat că depozitele fosilifere s-au acumulat aici într-o perioadă mai mare de 700.000 ani, interval sfârșit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna găsită în săpături era caracteristică stepelor din estul Europei și Asia Centrală, dovedind migrații dinspre nord (ren, vulpe polară etc.) și sud.

Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei

Din Peștera La Adam, aflată pe Valea Visterna, au fost recoltate și unelte folosite cândva de cei care au trăit sau au trecut pe aici, începând cu perioada pietrei cioplite cu vârf și muchii (premusteriene) până la piese din epoca romană (o parte sunt expuse în Muzeul de arheologie din Constanța) (un loc amplu este dedicat Peșterii La Adam și la Muzeul de Geologie din București).

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu