Rafila Moldovan – „Tezaurul uman viu” din județul Mureș

rafila moldovan, tezaurul uman viu, tezaur uman viu

Rafila Moldovan - „Tezaurul uman viu” din județul Mureș

Rapsodul popular Rafila Moldovan, o săteancă de 79 de ani, din satul Idicel de Pădure, județul Mureș, a primit titlul de „Tezaur Uman Viu” din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale – Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural. De-a lungul anilor, Rafila Moldovan a amenajat, împreună cu fiul ei, Mihai, un muzeu în casa în care locuiește, unde a colecționat numeroase valori etnografice reprezentative pentru satul românesc.

„Sunt greu de găsit astfel de lucruri fiindcă oamenii le-au ars  sau le-au aruncat. Acum, dacă cer cuiva vreun obiect, îmi cere bani, dar dacă îl aruncă pe foc nu-i trebuie nimic. Mai bine le ard. Multe lucruri frumoase au fost arse în satul nostru! Mie mi-au plăcut lucrurile acestea și nu le-am distrus”, a declarat Rafila Moldovan.

La fiecare dintre evenimentele la care participă, Rafila Moldovan poartă o catrință cu trup vânăt, veche de trei generații. „Catrința e din păr tras, un fel de dărac mic cât un mai, un fir merge încoace și unul încolo, iar din firul mai lung se face un caier separat, din care se toarce firul acesta. În orice caz, bunica nu le-a purtat atât cât le-am purtat eu. Mama nu a prea purtat-o, că era război”, a povestit Rafila Moldovan.

Chiar dacă are doar șapte clase dar, Rafila Moldovan este cunoscută în toată regiunea pentru versurile pe care le scrie, dar și pentru colecțiile de obiecte țărănești. În plus, aceasta este și un meșter popular iscusit și rapsod popular.

Titlul Meritul Cultural Etnografic a fost decernat în cadrul deschiderii Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice „Condiţia şi rolul femeii în societatea tradiţională/rurală (sec. XIX-XXI)”, organizată de Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş.

Prezent la eveniment, muzeograful Dorel Marc a declarat că este o datorie a specialiştilor etnografi să omagieze oameni ca Rafila Moldovan, un adevărat colecţionar, care, prin eforturi proprii, şi-a transformat casa în care locuieşte în muzeu de etnografie.

Mai mult decât atât, tot prin eforturi proprii, Rafila Moldovan a organizat la casa-muzeu din Idicel Pădure și numeroase festivaluri etnografice şi manifestări menite să scoată în evidenţă importanţa păstrării portului popular tradiţional.

„Noi, oricât ne-am strădui într-un muzeu, în oraş, să valorificăm patrimoniul etnografic pe care îl deţinem, facem nişte artificii. Locul unui astfel de patrimoniu este în satul din care provine şi ceea ce face Rafila Moldovan ne ajută să punem într-un context autentic această creaţie populară”, a arătat Dorel Marc.

„Nu m-am gândit niciodată că o femeie atât de modestă, de la ţară, pentru pregătirea de şapte clase să stau în faţa dumneavoastră şi să primesc această mare distincţie. Pentru mine e o valoare foarte mare. […] Am gândit că e bine să păstrez rădăcinile neamului românesc pentru că, treptat-treptat, se deteriorează, se pierd. Dar mie îmi place să mă port aşa cum m-am purtat de când m-a născut mama. Pentru mine opinca, haina de la ţară ţesută de mine e cea mai mare valoare. Nu are nimeni atâţia bani ca să plătească valoarea sentimentală a acestei cătrinţe (o cătrinţă cu trup vânăt, de peste un secol şi jumătate – n.red.), care a fost a străbunicii mele. Nu îmi găsesc cuvintele, am emoţii că nu vă puteţi da seama, sunt o ţărancă şi aşa o să mor”, a declarat Rafila Moldovan în timpul ceremoniei

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu