In Articole

Repere esentiale ale istoriei miscarii legionare din Romania III

„Legionarii nu impuscau pe la spate”

Marius Albin Marinescu: Domnule profesor, haideti sa aducem discutia noastra la crimele legionarilor, foarte controversate si care ofera, dupa parerea mea, principalul „argument” al contestatarilor Miscarii Legionare, cei care se pronunta in favoarea interzicerii in continuare a spiritului ei. Ma refer la respingerea cererii de inscriere a unui partid legionar, in anii din urma, la prevederile Legii 217/2015, la diverse alte masuri si la discursul public de dupa decembrie 1989 al unor oficiali, incepand cu Ion Marcel Ilici Iliescu si continuand cu liderii evrei Aurel Vainer, Maximillian Katz, Radu Ioanid si multi altii, cand fenomenele negative din societatea post-comunista erau adeseori numite peiorativ, cu vadita nuanta de invinovatire, ca fiind „de factura legionara”, „de esenta legionara”„legionarisme” etc.

Corvin Lupu: Da, intr-adevar, acele crime au fost de o mare violenta si au fost mediatizate pe masura, mediatizarea facuta cu mult profesionalism amplificand impactul lor negativ asupra opiniei publice interne si internationale. Dar, eu propun cititorilor nostri sa nu priveasca doar crimele in sine. Unii autori care relateaza aceste crime incep prin a spune cum s-au organizat criminalii sa-l asasineze pe I.G. Duca, sau pe Armand Calinescu, sau pe Madgearu, cum ar fi dorit sa-l asasineze pe Titulescu, ce au facut, cum au acostat victimele etc. In acest fel, putem vedea crimele doar in sine, analizate criminalistic, politienesc, dar nu le putem vedea in profunzime, nu vom afla niciodata cauzele care le-au generat si nu vom cunoaste fenomenele care au condus la reactia prin crima a unor legionari, fata de situatiile in care au fost adusi de autoritatile timpului. Oricum, cand este vorba de crime, in teorie, nimic nu le justifica, dar in razboiul politic, in practica tuturor statelor Lumii, situatia este diferita: crima cu caracter politic a existat, exista si va exista. Sunt foarte putine perioadele in care un regim politic a reusit, in anumite perioade, sa ajunga la un echilibru de asa natura incat sa-i permita sa guverneze fara sa fie nevoit sa apeleze la inlaturarea prin lichidare fizica a adversarilor politici.

Nu doresc sa fac o interpretare psihologica a fenomenului crimei, nu apartine specializarii mele, dar eu fac o distinctie intre crimele facute in conditii de aparare sau legitima aparare dovedite, cum a fost impuscarea de catre Corneliu Codreanu a politistului Manciu, cele in care criminalii au avut un temei national real si au tratat viitoarea victima ca pe un inamic al natiunii si l-au tratat ca in conditii de razboi si cele in care sunt pur si simplu asasinati adversarii politici, cum a facut regele Carol al II-lea cu capii legionarilor. La aceasta categorie de asasinate in conditii de adevarat razboi intern, as incadra eu asasinarea lui I.G. Duca si a lui Armand Calinescu. Am sa ma opresc asupra acestor doua, cele mai „celebre” crime legionare.

Marius Albin Marinescu: Pentru cititorii mai tineri, care au facut scoala in perioade mai apropiate de zilele noastre, dupa ce s-a redus drastic studiul istoriei si s-a eliminat esentialul din manuale, poate ca ar fi bine sa faceti o scurta introducere necesara intelegerii contextului in care a fost asasinat prim-ministrul I.G. Duca.

Corvin Lupu: Dupa primul razboi mondial, timp de 10 ani, liberalii au condus Romania cu multe succese, pe multiple planuri, bazandu-se pe doctrina lor nationala „Prin noi insine!” Dar, vrand, nevrand, in 10 ani s-a produs eroziunea guvernarii. Masurile impotriva legionarilor, sprijinirea evreilor pe baza de coruptie, promovarea unor legi nedemocratice, cum ar fi Legea Marzescu, imbogatirea elitei liberale prin mijloace indoielnice si multe altele, au facut poporul sa uite meritele liberalilor in crearea si consolidarea Romaniei Mari, in dezvoltarea tarii etc. In 1927 a murit Ionel I.C. Bratianu si Partidul Liberal si-a pierdut stalpul. In acelasi an a murit si regele Ferdinand, care si-a bazat domnia in primul rand pe liberali. In 1926, Partidul National Roman, puternic in Transilvania, condus de Iuliu Maniu, a fuzionat cu Partidul Taranesc, mult raspandit in Moldova, Muntenia si Oltenia, condus de Ion Mihalache. Astfel, s-a nascut Partidul National Taranesc, care a acaparat majoritatea electoratului romanesc si, in decembrie 1928, a castigat alegerile cu peste 77% din voturi. Ganditi-va ca a fost una din cele mai mari victorii electorale din istoria tarii. Ajunsi la putere, national-taranistii au vazut ca ei detineau functiile de conducere, dar puterea economica si resorturile adanci ale societatii erau tot in mana liberalilor. Pentru a-i lovi pe adversarii lor liberali, national-taranistii au conceput un plan care s-a dovedit dezastruos pentru tara. Ei au inlocuit doctrina „Prin noi insine!” cu doctrina „Portilor deschise”. Astfel, national-taranistii au redus drastic taxele vamale si au anulat o serie de masuri care protejau economia romaneasca, aflata majoritar in mana liberalilor si au umplut tara cu produse straine mai ieftine care au doborat economia Romaniei. La aceste masuri profund gresite s-a adaugat criza economica internationala care a agravat si ea situatia Romaniei. Iuliu Maniu si-a dat seama ca a gresit si a renuntat la unele din masurile luate, revenind la legislatia anterioara, dar era prea tarziu. In 1930 a avut loc lovitura de stat a printului Carol, care a inlaturat regenta condusa de patriarhul Miron Cristea si pe regele minor, Mihai I, iar dupa incoronare noul rege Carol al II-lea, s-a inconjurat de o camarila evreiasca.

Curand, dupa preluarea conducerii statului de catre Carol al II-lea, acesta a intrat in conflict cu Iuliu Maniu, cel care a avut un rol determinant in readucerea sa in tara. Pe acest fond, legionarii, in frunte cu Corneliu Codreanu, au castigat tot mai multa aderenta populara, au intrat in Parlament si au devenit o forta redutabila.

In vara anului 1933, liderul liberal I.G. Duca, a intreprins o calatorie la Paris, unde a incercat sa-si foloseasca influenta pentru a obtine sprijin in vederea preluarii guvernarii la Bucuresti. I.G. Duca era mason. A luat legatura cu masoneria franceza, compusa majoritar din evrei si le-a cerut sprijinul. Masoneria contribuise mult la aducerea pe tron a lui Carol al II-lea si il putea influenta decisiv. Multi dintre evreii din masoneria franceza erau socialisti. Socialistii francezi erau angajati in a oferi sprijin umanitar evreilor persecutati in Germania, unde, incepand din ianuarie 1933, conduceau national-socialistii in frunte cu Hitler. Evreii francezi, socialisti si masoni, i-au promis sprijin decisiv lui I.G. Duca pentru a deveni prim-ministru, cu conditia ca, ajuns la putere, sa primeasca in Romania 60.000 de familii evreiesti care urmau sa se refugieze din Germania si sa le acorde cetatenia romana si toate drepturile. I.G. Duca a promis ca va face ceea ce i s-a cerut, fiind dispus sa repare persecutia evreilor din Germania, pe seama romanilor, de parca romanii ar fi fost vinovati de ceea ce pateau evreii in tara lui Hitler.

In toamna anului 1933, guvernul condus de Alexandru Vaida Voevod a cazut si Parlamentul a fost dizolvat. Liberalii nu mai fusesera la putere de cinci ani si doreau cu ardoare puterea. Adversarii lor national-taranisti erau in mare parte compromisi de esecul guvernelor lor, dar perspectiva ajungerii la putere se indeparta pe masura ce legionarii castigau tot mai multa aderenta populara. In aceste conditii, regele Carol al II-lea l-a numit prim-ministru interimar pe I.G. Duca si l-a insarcinat cu organizarea alegerilor parlamentare. In perioada de dinaintea celui de al doilea razboi mondial, partidul care organiza alegerile le si castiga, pentru ca se fura mult… Numirea lui I.G. Duca ca prim-ministru al Romaniei a fost o confirmare istorica a faptului ca reteaua de influenta masonica a functionat fara gres.

Marius Albin Marinescu: I.G. Duca a dovedit si el ca puterea se dorea a fi obtinuta cu orice pret.

Corvin Lupu: Din pacate, de multe ori in istoria Romaniei, anumite masuri s-au luat fara a se calcula toate urmarile si care este pretul cu care se atinge un obiectiv. De multe ori, pretul platit a fost mai mare decat castigul obtinut.

Dar I.G. Duca nu s-a oprit aici, ci a luat masuri extreme, lovind tare in democratia firava a Romaniei. Desi conducea doar un guvern interimar, desi urmau alegeri si constituirea unui nou parlament care sa decida marile probleme ale tarii, I.G. Duca a decis sa-i elimine pe legionari din viata politica, dandu-si seama ca exista pericolul ca ei sa preia puterea prin mijloace democratice. Astfel, in 9 decembrie 1933, prin Hotarare a Consiliului de Ministri, Garda de Fier a fost desfiintata. Localurile legionarilor si arhivele au fost preluate de autoritati, s-au interzis toate simbolurile legionare, s-a interzis orice actiune politica sau de promovare, s-a interzis orice adunare cu caracter legionar, s-a interzis strangerea de fonduri pentru legionari. Listele de candidaturi in alegeri, depuse legal, in baza legii electorale, au fost declarate nule si neavenite. La aceasta masura dictatoriala, indreptata impotriva romanismului, au contribuit si alti politicieni. De exemplu, Nicolae Titulescu l-a informat pe ambasadorul Frantei ca daca Garda de Fier nu va fi interzisa, el va demisiona din guvern. Aceeasi atitudine de santaj a fost sustinuta de Titulescu si in cercurile guvernamentale din Romania.

Marius Albin Marinescu: Aceste masuri pe care ni le insirati dumneavoastra nu au nimic in comun cu democratia. Ele sunt masuri absolut dictatoriale.

Corvin Lupu: Categoric dictatoriale, iar cei care au savarsit aceste fapte antiromanesti au sustinut sus si tare, chiar batand cu pumnul in masa, atat ei cat si urmasii lor, pana astazi, ca ei sunt port-drapelul democratiei romanesti si detinatorii „marelui adevar” in domeniul democratiei. Nici un alt partid politic si nici o alta forta din tara nu au protestat fata de aceasta masura, bucurosi ca scapa de cea mai redutabila forta politica nationala romaneasca, eliminata cu mana lui I.G. Duca, fara ca ei sa trebuiasca sa se murdareasca incalcand legi, incalcand democratia si incalcand precepte morale. Ma refer la national-taranisti, la rege, la armata, la politie, la justitie.

Hotararea Consiliului de Ministri din 9 decembrie 1933, initiata si sustinuta de I.G. Duca, dovedeste si limitele regimului „democratic”. Chiar daca legionarii doreau reformarea societatii, pe alocuri chiar schimbarea ordinii de drept, numai prin masuri democratice, electorale, respectiv ca urmare a vointei poporului constient, acest lucru nu era tolerat de grupurile de interese din partidele istorice si, bineinteles de rege si camarila sa.

Marius Albin Marinescu: Dupa aceasta Hotarare a Consiliului de Ministri, legionarii nu au mai avut nici o sansa…

Corvin Lupu: Nu au mai avut nici o sansa legala, de lupta politica democratica, cinstita, asa cum o cereau ei si in care sa-si poata promova morala si modelul de dezvoltare a natiunii romane. Dintr-o data, toate idealurile nationale pe care le promovau legionarii, care acestor romani le pareau ca fiind singurele care asigurau etniei romane o sansa in istorie, s-au naruit. Desigur, instantaneu, s-a nascut ca de la sine intrebarea: „Ce facem?” Toate nemultumirile care s-au coagulat s-au orientat impotriva lui I.G. Duca, masonul vandut evreilor. In tara s-a aflat de intentia aducerii celor 60.000 de familii evreiesti din Germania, care totalizau in jur de 300-350.000 de oameni. Unii evrei incepusera sa se refugieze din Germania in diverse tari, inclusiv in Romania. Autoritatile germane se bucurau sa scape de ei, ii persecutau, ii determinau sa plece in toate directiile, facandu-si „curat in tara”, in viziunea majoritara europeana, antievreiasca, din acele timpuri. Nu doar in Germania exista convingerea ca mijloacele pe care le foloseste evreimea pentru a-si promova interesele economico-financiare si de control asupra societatii sunt neavenite, grav daunatoare popoarelor. In multe state din Europa, formatiunile politice de dreapta au ajuns la putere si nu-i mai lasau pe evrei sa actioneze nestingherit pentru promovarea propriilor interese, in dauna majoritatilor nationale, ci, din contra, luau masuri impotriva lor, pe baza motivatiilor generale, pe de o parte si a celor proprii fiecarei tari, pe de alta parte. O mare parte a Europei era condusa de regimuri de dreapta: Italia, Ungaria, Portugalia, Spania, Bulgaria, Germania, Austria. Apoi, nemultumiri si reactii antievreiesti se manifestau si in celelalte state europene, unde nu conduceau inca regimuri de dreapta. In aceste conditii, dintre statele Europei, Romania era destinatia preferata a evreilor. Un rege de alta etnie decat majoritatea nationala, care avea o metresa evreica si se inconjurase de o camarila evreiasca, era tot ce-si puteau dori evreii persecutati in diverse tari. Problema evreiasca era cea care framanta cel mai mult societatea europeana a timpului, nu doar pe Hitler, nu doar pe Mussolini, nu doar pe legionari, ci majoritatea statelor europene. Antisemitismul nu a cazut din cer, nu a fost o „facatura” fara motivatie, ci a avut cauze profunde in multe state. Astazi, mai marii Lumii euro-atlantice conduse de evrei pun problema ca si cand antisemitismul si zecile de milioane de antisemiti ar fi fost niste simpli criminali nebuni care s-ar fi pravalit peste evrei fara nici un motiv. Retoric, ne putem intreba de ce aceasta multitudine de state si popoare nu s-a indreptat impotriva romanilor, sau a chinezilor, sau a altora? De ce erau evreii dezagreabili in majoritatea Europei? Categoric, ca nu din senin!

In Romania, intinzand-u-li-se o mana, incepand cu un secol in urma, evreii s-au inghesuit si au vrut mereu mai multe drepturi social-politice si posibilitatea de acaparare a industriei, finantelor, justitiei, invatamantului, comertului, presei etc. In timp, tensiunile intre evrei si romani s-au acumulat si la noi si cei care au propus masuri legale de aparare a romanismului impotriva expansiunii economico-sociale evreiesti au fost legionarii si celelalte grupari de dreapta, conduse de Octavian Goga si de A.C. Cuza.

Marius Albin Marinescu: Relatati-ne cum a fost asasinat I.G. Duca.

Corvin Lupu: La toate nivelurile din Miscarea Legionara se discuta exclusiv despre nenorocirea nationala romaneasca a desfiintarii Garzii de Fier, asa cum aparea ea in opinia legionarilor si a preluarii puterii de catre masoni si „jidoviti”, cum era considerat si prim-ministrul I.G. Duca. Conducerea legionarilor s-a temut ca masura va genera miscari de masa in tara si legionarii nu vor mai putea fi tinuti sub control, astfel ca autoritatile ar fi putut avea motive de represiune crunta impotriva membrilor Legiunii. De aceea, in numele „capitanului”, generalul Gheorghe Cantacuzino-Granicerul a emis o circulara in care le cerea legionarilor calm, liniste si disciplina. Circulara stabilea caror candidati sa li se acorde voturile in scrutinul care urma dupa cateva zile.

Cu toata aceasta circulara, s-a constituit un grup de voluntari, numiti in istoria Miscarii Legionare „Nicadorii”, compus din Nicolae Constantinescu, Doru Belimace si Ion Caranica. Nicolae Constantinescu, originar din Galati, fusese arestat abuziv, intemnitat, batut crunt si torturat de jandarmi.

Marius Albin Marinescu: Dupa venirea comunistilor la putere, jandarmii, temnicerii, politistii si ofiterii de siguranta si din SSI au fost intemnitati la Fagaras.

Corvin Lupu: Da, in cetatea Fagarasului a fost o inchisoare speciala pentru ei, renumita pentru duritatea regimului penitenciar. Dupa 1964, supravietuitorii acelei inchisori s-au plans mereu de cele indurate, uitand cat de brutal s-au comportat ei insisi, la randul lor, cu legionarii si, pe alocuri, cu comunistii. Roata istoriei se invarte mereu…

Revin la Nicolae Constantinescu si precizez ca in perioada cat a fost torturat in puscarie, a promis acolo, intre detinuti, sa se razbune. Politia a aflat despre complotul impotriva lui I.G. Duca de la varul unuia dintre complotisti, care era informator. Seful Politiei, Gabriel Marinescu, l-a informat imediat pe rege despre complot, dar acesta i-a cerut sa nu transmita guvernului informatia si sa o tina secret. In data de 29 decembrie 1933, I.G. Duca s-a prezentat la castelul Peles din Sinaia, la regele Carol al II-lea, pentru consultari. Intoarcerea prim-ministrului de la Peles la Bucuresti a fost prevazuta a se efectua cu un vagon ministerial atasat unui tren de seara. Pe peronul garii din Sinaia, Nicolae Constantinescu l-a abordat pe I.G. Duca, l-a apucat de umeri si l-a intors cu fata spre el si l-a impuscat in cap, cu cinci gloante. Legionarii nu impuscau pe la spate. Dupa aceasta, s-a predat autoritatilor, declarand cauzele pentru care l-a impuscat pe I.G. Duca si primind, ca si complicii sai, condamnarea la munca silnica pe viata. Autoritatile nu s-au multumit cu aceasta condamnare si, in anul 1938, Nicadorii vor fi toti trei asasinati de jandarmi, fara ca sa fi fost judecati si condamnati la moarte de vreo instanta. Corneliu Codreanu nu a avut nici un amestec in complot. Arestat si judecat pentru moartea lui I.G. Duca, Corneliu Codreanu a fost achitat din lipsa oricarei probe.

Autoritatile au constientizat dimensiunea reactiei romanilor fata de politica filo-evreiasca si nu au mai acceptat incetatenirea in Romania a evreilor persecutati in Germania, iar in anii urmatori, inclusiv la urmatoarele alegeri, legionarii au fost lasati sa candideze. In 1938, cand a instaurat regimul regal, Carol al II-lea nu a desfiintat doar Miscarea Legionara, pe care o ura cel mai mult, ci a desfiintat toate partidele politice.

Pentru cativa ani, crima Nicadorilor a adus conducatorii Romaniei cu picioarele pe pamant.

Marius Albin Marinescu: Din ce cauza credeti ca regele Carol al II-lea a refuzat sa transmita guvernului informatia si a blocat actiunea de prevenire a complotului de asasinare a lui I.G. Duca?

Corvin Lupu: In anul 1930, in iunie, cand printul Carol a revenit in Romania, ca sa se incoroneze pe tronul la care renuntase in decembrie 1925, cei care s-au opus loviturii de stat au fost liberalii, cei mai vehementi fiind I.G. Duca si Vintila Bratianu. In decembrie 1933, I.G. Duca a platit cu viata pentru abuzurile impotriva legionarilor, dar si fata de rege, pentru impotrivirea sa la Restauratia din iunie 1930.

Marius Albin Marinescu: Ce a urmat, dupa condamnarea „Nicadorilor”?

Corvin Lupu: Au urmat trei ani de pace relativa intre autoritati si legionari. Prim-ministrul liberal Gheorghe Tatarescu a inteles ca nu poate lovi la nesfarsit dreapta romaneasca si nu poate folosi metode de represiune brutala, in paralel cu afirmarea statului „democratic”. Pe de alta parte, in toata Europa, dreapta era intr-o mare ascensiune si, brutalizand dreapta nationala, Romania risca sa intre in opozitie cu multe state, inclusiv cu cele mai mari puteri ale centrului Europei, Germania si Italia.

In 1936, Nicolae Titulescu, un mare sprijinitor al evreilor si dusman al legionarilor, a plecat din guvern, incetand astfel presiunile permanente pe care marele diplomat le facea asupra autoritatilor pentru a se lua masuri represive impotriva legionarilor. A trait bine toata viata cu banii primiti de la evrei, in primul rand prin intermediul lui Aristide Blank. Succesele sale internationale, care au adus prestigiu international Romaniei, s-au bazat in mare masura pe politica sa filo-evreiasca si au fost indreptate impotriva dreptei europene, inclusiv impotriva dreptei din Romania. Dar, pe cat a fost mai mare faima care i s-a construit lui Titulescu in tabara antantista, pe atat a fost mai mare adversitatea fata de el in randul statelor de dreapta, in primul rand in Germania si in Italia. Aceasta adversitate fata de Nicolae Titulescu s-a indreptat si impotriva Romaniei, in ansamblul ei si, cum am mai aratat intr-o alta discutie a noastra, a avut ca efect prabusirea Romaniei Mari, in vara anului 1940.

Marius Albin Marinescu: Anii de relativa liniste politica interna 1935, 1936 si 1937 au fost anii in care Miscarea Legionara s-a dezvoltat cel mai mult din toata istoria ei.

Corvin Lupu: Tineretul de elita al tarii, de la tarani si oraseni de rand, la intelectuali, s-a orientat in majoritate spre Miscarea Legionara, care raspundea intereselor nationale ale etnicilor romani si aspiratiilor lor. Elitele intelectuale ale legionarilor erau la cel mai inalt nivel romanesc al tuturor timpurilor: Mircea Eliade, Nae Ionescu, Petre Tutea, Nicolae Paulescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Ion Barbu, Lucian Blaga. In randurile capilor Miscarii Legionare se aflau reprezentanti ai unora dintre cele mai valoroase familii din Romania, cum ar fi familiile Sturdza, Cantacuzino, Ghica. Toti cei mentionati mai sus, ca si multi altii, sunt monstrii sacri ai stiintei si culturii romanesti, adevarate monumente ale poporului roman. Este revoltator si dezgustator cum au fost infierate cu manie judeo-capitalista aceste mari valori romanesti, de catre regimul antiromanesc care conduce astazi colonia Romania! Romania euro-atlantica de astazi… Ma refer din nou la mizerabila Lege 217/2015 si la tot discursul evreiesc al catorva indivizi plini de ura, dar foarte influenti, impotriva etniei romane, impotriva romanismului autentic. Nu-i mai numesc. Nu vreau sa le fac publicitate. Dar politica judeo-capitalista din Romania de astazi este promovata si cu complicitatea unor etnici romani, unii dintre acestia fiind cei care au votat legea, in turma, ca oile.

Marius Albin Marinescu: Puteti sa asimilati politica nationala romaneasca a legionarilor din perioada interbelica cu vreo grupare politica de astazi?

Corvin Lupu: Nu exista termen de comparatie intre Miscarea Legionara si vreuna din formatiunile politice post-decembriste. Si nici nu ar fi fost posibil acest lucru. Dupa asasinarea lui Ceausescu, etnia romana a pierdut conducerea Romaniei, pe toata perioada care a urmat, pana astazi. Cat timp au guvernat Ionel Bratianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod sau Gheorghe Tatarescu, care erau romani, Miscarea Legionara s-a putut dezvolta. Cu liderii politici evrei, tigani si unguri, fara romani la decizia politica, cum este dupa decembrie 1989, o asemenea evolutie nu a mai fost posibila. Apoi, politica nationala romaneasca de astazi este in cea mai mare parte controlata de cei care stapanesc intreaga tara, in primul rand de consilierii straini, cei care fac politia politica in Romania…

Marius Albin Marinescu: Dintre formatiunile politice de dreapta actuale, care vi se pare mai autentica?

Corvin Lupu: Dintre informatiile pe care le detin eu, sau, restrangand formularea, dupa parerea mea, care poate fi si gresita, depinde din ce unghi de vedere privesti, pentru ca in politica se pot vedea lucrurile din orice directie, noile formatiuni „nationaliste” aparute au fost create de cei care controleaza societatea romaneasca cu scopul de a bloca orice formatiune nationala romaneasca autentica, care ar putea actiona necontrolat. Romanul de rand nu se poate descurca prin toate itele create si incurcate intentionat, ca sa-l prinda si sa-l tina captiv.

Marius Albin Marinescu: Asta credeti si despre formatiunile lui Bogdan Diaconu si Marian Munteanu?

Corvin Lupu: In primul rand despre aceste doua formatiuni cred ca sunt „facaturi” ale fortelor care stapanesc Romania, ca sa absoarba electoratul nemultumit de sistemul colonial in care este tinuta Romania si sa-l plaseze intr-o fundatura, de unde sa nu poata actiona. Pe langa acest scop, formatiunea lui Bogdan Diaconu mai are o menire: aceea de a „sparge” P.S.D.-ul. Liberalii s-au divizat de mult, in diverse formatiuni, P.D.L.-istii s-au „spart” si ei in vreo patru parti, prin actiunea directa a lui Traian Basescu, la ordin extern, iar acum e randul P.S.D. Nici o forta mare nu mai trebuie sa ramana intacta in Romania. Au distrus armata, cu ajutorul uriasei falsificari a referendum-ului din 2003 pentru modificarea Constitutiei Romaniei, au distrus educatia si invatamantul, care crea un procent mult mai mare de valori nationale decat astazi, au creat asemenea conditii mizere romanilor, incat i-au determinat „sa-si ia lumea in cap” si ne-au luat milioane de oameni valorosi etc. Il aud acum pe presedinte, pe care, stiti prea bine ca il cunosc personal, de multa vreme si i-am mai spus in trecut ce aveam de spus, dupa cum stiti… nimic bun… Deci, il aud pe presedinte la TV deplangand discursul nationalist-populist. Este o prostie din partea celor care vad in nationalism si in populism ceva negativ, ceva peiorativ, cum au deturnat antiromanii sensurile expresiilor care ar trebui intelese in sensul lor pozitiv. De altfel, toata societatea noastra a fost intoarsa pe dos, impotriva romanilor. In paralel cu actiunea distructiva politica se desfasoara operatiunea de amploare impotriva oamenilor de afaceri de etnie romana, in paralel cu protejarea companiilor straine si cu preluarea de catre straini, mai ales evrei, a afacerilor romanilor care sunt nimiciti de procurori si de ANAF, din motive de coruptie, fara ghilimele, dar si „coruptie”, cu ghilimele. Multe nimiciri ale oamenilor romani de afaceri sunt „facaturile” organelor de control, la comanda straina, de cele mai multe ori prin intermediul unor demnitari de stat din Romania. Scopul lor este unul simplu: pentru a putea stapani in continuare Romania, romanii trebuie tinuti la periferie si fara putere economica si politica.

Marius Albin Marinescu: Daca aceste partide politice au fost create pentru a bloca miscarea nationala romaneasca autentica, atunci care credeti ca sunt formatiunile de care se tem conducatorii?

Corvin Lupu: Dupa parerea mea, Uniunea pentru Romania nu este agreata. Ea este formata din Partidul Romania Mare si Partidul Poporului-Legea Cojocaru. Sa nu confundam Partidul Poporului-Legea Cojocaru cu Partidul Poporului-Dan Diaconescu, care a fost o „facatura” menita sa-l blocheze pe doctorul Constantin Cojocaru. Legea Cojocaru, care a fost aplicata cu mult succes in Cehia, cu peste doua decenii in urma, deranjeaza colonialistii, adica marile corporatii care jefuiesc Romania. Aceasta lege, in paralel cu Constitutia Cetatenilor, reprezinta impreuna un proiect coerent care poate asigura, din mers, o reforma profunda a societatii romanesti si poate reda Romaniei controlul asupra propriei economii, premisele obtinerii unui nivel mult mai inalt de suveranitate nationala, strict necesara iesirii tarii din statutul de colonie la periferia Uniunii Europene. Uniunea pentru Romania este solutia alternativa reala la politica mizerabila, antiromaneasca, promovata de partidele politice traditionale, cele care au condus Romania dupa decembrie 1989, care sunt toate niste „pui” ai F.S.N.-ului compus in majoritate zdrobitoare din minoritari evrei, tigani si unguri, care nu au simtit niciodata romaneste, chiar daca au trait bine si au profitat, ei si inaintasii lor, de bunatatea poporului roman. Aceste partide, vinovate de dezastrul tarii din acesti 27 de ani, vin astazi din nou in fata electoratului, cu tupeu maxim, ca si cand totul ar fi fost perfect si cer in continuare votul poporului roman. Iar multi romani… Ma opresc.

Marius Albin Marinescu: Deci, ma sfatuiti sa votez cu Uniunea pentru Romania…

Corvin Lupu: Eu nu va sfatuiesc nimic. Fiecare trebuie sa isi creeze singur o imagine cat mai corecta posibil si, daca merge la vot, sa fie impacat ca a votat dupa parerea lui. Cu Uniunea pentru Romania vor vota cei care sunt nemultumiti de sistemul politic actual si care doresc solutii in favoarea majoritatii romanesti a cetatenilor tarii.

Problema mare si grava este ca stapanii Romaniei au pe listele electorale o rezerva de trei milioane de voturi cu care se joaca cum vor ei si pot sa aduca la putere pe cine vor, in procentele pe care le calculeaza si le stabilesc ei. Aceasta este marea durere. De aceea suntem mintiti mereu si ni se spune ca suntem cu trei milioane de cetateni mai mult decat am ramas. Iliescu, care a mintit mult, a mai spus si cate un adevar. Unul din aceste adevaruri l-a spus in 2012, cand au vrut sa-l suspende pe presedintele Basescu. Atunci Iliescu ne-a spus ca descresterea populatiei Romaniei, dupa 1990, a fost de 200.000 de oameni pe an. Faceti o socoteala. Acum s-a mai imbunatatit ceva natalitatea, dar tot bazat in primul rand pe tigani. Unii cititori ai nostri se vor indoi de cele pe care le afirm eu, dar timpul le va clarifica si se va vedea ca am avut dreptate. In anii 1990, cei care au prognozat corect involutiile nationale romanesti, morale si de alta natura, erau imediat etichetati drept „comunisti”, „securisti”, „nostalgici” etc. Iliescu ii numea „minti ratacite”. Timpul a trecut si, din pacate, acesti oameni au avut dreptate in majoritatea zdrobitoare a celor prognozate.

Uniunea pentru Romania s-a creat dupa formarea Grupului pentru Romania, in perioada decembrie 2015-ianuarie 2016, sub conducerea dr. Constantin Cojocaru. Grupul pentru Romania a nascut o doctrina, repet, coerenta, national-romaneasca, realmente patriotica. Reprezentantii Partidului Romania Mare, respectiv conducerea sa interimara, au apreciat aceasta doctrina si au incheiat acordul care a dus la crearea Uniunii pentru Romania. Purtatorul de cuvant al Uniunii este actorul Florin Zamfirescu, cunoscut pentru patriotismul sau exemplar. Uniunea pentru Romania nu va putea candida in nume propriu, intrucat nu indeplineste conditiile legale, dar ar putea candida sub sigla P.R.M., sau a P.P.-L.C. Desigur, sanse mai mari de reusita sunt sub sigla P.R.M., impreuna, uniti. P.R.M. mai are inca un electorat nationalist roman. Speram ca structura sa nu fie subminata din interior. De incercat, eu stiu ca s-a incercat si sunt sigur ca se va mai incerca, dar nu stiu daca se va reusi. Principalul adversar al acestei aliante este domnul profesor Ion Coja, pe care eu il cunosc de multa vreme si il respect. Nu l-am intrebat daca este membru de partid. Unii spun ca nu ar mai fi membru al P.R.M.… Daca subminarea din interior nu va reusi, mai ramane de depasit problema incercarii conducatorilor din umbra ai tarii de a bloca P.R.M. prin „chichite” juridice, ca sa nu poata sa candideze la alegerile din decembrie 2016, situatie in care Uniunea pentru Romania nu ar mai avea sanse electorale. Dupa cum se vede, intr-o Romanie condusa de straini si de minoritari, miscarea nationala romaneasca are viata grea…

Marius Albin Marinescu: Va multumesc si va astept saptamana viitoare. Nu am vorbit nimic despre Armand Calinescu.

(Va urma)

A consemnat pentru dumneavoastra Marius Albin MARINESCU via justitiarul.ro.

Recommended Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt