In Articole

Spiru Haret, reformatorul invatamantului romanesc

Data de 15 februarie a marcat implinirea a 168 de ani de la nasterea celei mai mari personalitati a invatamantului romanesc din toate timpurile: SPIRU HARET. S-a nascut la Iasi, la 15 februarie 1851, in familia unui judecator, parintii sai fiind Costache si Smaranda Haret. A fost matematician, astronom, fizician, profesor, om politic, ministru al cultelor si instructiunilor publice, membru titular al Academiei Romane. Supranumit „omul scolii” pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul scolii moderne romanesti.

Originea. Studiile

In septembrie 1862 este admis la Liceul „Sfantul Sava” din Bucuresti, unde devine bursier, apoi urmeaza studii superioare la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti. Pe 30 ianuarie 1878, obtine la Paris titlul de doctor in stiinte matematice. A fost primul roman care a obtinut doctoratul in matematici la Sorbona. Teza de doctorat cu titlul „Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare” a fost un eveniment stiintific, mentionat ca atare in presa vremii. Prin aceasta, Spiru Haret s-a anuntat ca unul dintre pionierii stiintei cosmosului.

Activitatea didactica si academica

Revenit in tara in acelasi an, devine profesor de mecanica rationala, algebra si geometrie analitica la Facultatea de Stiinte, sectia fizica-matematica. Totodata, din 1881 este invitat sa predea mecanica rationala la Scoala de ofiteri de artilerie si geniu, iar din 1885 devine profesor si la Scoala de poduri si sosele, unde preda trigonometrie, geometrie analitica si geometrie descriptiva. Pe 31 martie 1892, Spiru Haret devine membru al Academiei Romane, fiindu-i recunoscuta imensa activitate culturala si contributia sa la dezvoltarea invatamantului.

Ministru al Instructiunii publice. Reforma invatamantului

In paralel cu activitatea didactica, Haret este implicat si in viata politica, unde, ca membru al PNL, este preocupat de invatamant si educatie, in domeniul carora este numit in mai multe functii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, apoi de trei ori ministru in guvernele PNL: 31 martie 1897 – 30 martie 1899; 14 februarie 1901 – 20 decembrie 1904; 12 martie 1907 – 28 decembrie 1910. In aceasta calitate, a condus reforma invatamantului secundar si superior din 1898, infiintand cele trei sectiuni ale claselor V-VIII, clasica, moderna si reala.

Legea din 1898 a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul) si a stimulat metodele noi in predarea tuturor disciplinelor, profesorii fiind numiti in functie de valoare. Un an mai tarziu, Haret a propus spre votare o lege a invatamantului profesional cu planuri de instructii si statute speciale pentru scolile de arta si mestesuguri, liceele militare, seminarele teologice. Pentru a da invatatorilor o pregatire adecvata, a reorganizat scolile normale. In programe au fost introduse lucrarile practice agricole, considerandu-se ca „invatatorul sa fie satean el insusi si prin urmare sa pastreze iubirea pamantului si deprinderea de a-l lucra”.

„M-am straduit ca din invatatori si preoti sa creez o forta care sa ridice taranimea”

La toate congresele, Spiru Haret era nelipsit si isi nota in carnetul sau orice idee buna care putea fi luata in seama. Se declara colaboratorul invatatorilor, nu seful lor: „Eu privesc pe toti cei care fac parte din acest corp ca pe niste oameni meniti a aduce la indeplinire o mare opera. Intr-adevar, corpul didactic, care in trecut isi limita toata activitatea in treburile pur scolare, azi se manifesta in mod foarte larg, luand parte insemnata in evolutia activitatii noastre sociale. Va ramane sa mentineti locul inalt pe care l-ati castigat singuri in fata lumii” – sunt vorbele lui Haret de la Congresul de la Bucuresti, din 1904. Li s-a oferit invatatorilor posibilitatea sa se considere nu doar simpli slujbasi ai statului, ci sa-si inmulteasca singuri ocupatiile, sa fie elementele cele mai active ale comunitatilor in mijlocul carora traiau, „sa atace din toate partile ignoranta”, cum spunea Florin Cristescu, un invatator de la Rosiorii de Vede, raspandind cat mai mult „lumina cea binefacatoare a culturii”. La 24 ianuarie 1908, Haret declara in Parlament: „M-am straduit ca din invatatori si preoti sa creez o forta pe care s-o indreptez intreaga contra starii de ignoranta si de decadere a taranimii sub toate formele ei”.

Ctitor de scoala

Tot pentru invatatori, a infiintat „Biblioteca pedagogica”, in cadrul careia se tipareau traduceri din literatura pedagogica, prin Casa Scoalelor. Prin circularele sale repetate, a determinat sporirea localurilor de scoala: intre 1897 – 1910 s-au ridicat in toata tara 2.343 de scoli, dintre care 1.980 cat timp Haret a fost ministru. Pentru ca bugetul statului si al comunelor nu ingaduia gratuitatea unor carti necesare scolilor, a dispus ca editarea lor sa fie facuta de minister, pentru a le ieftini. De asemenea, Spiru Haret este cel care a infiintat gradinitele de copii din Romania. El a incurajat concursurile de carti didactice, sustinand reviste ca „Scoala romana”, „Convorbiri didactice”, a creat scoli de adulti si cantine pentru copiii saraci, fiind si promotorul turismului scolar. In 1904 a infiintat Scoala Superioara de Arhitectura si Comisia Monumentelor Istorice.

Initiatorul primelor gradinite de copii din Romania

Despre realizarile lui Spiru Haret au vorbit chiar si marile publicatii ale vecinilor nostri: „Romania este acel stat din Orientul Europei care este cel mai susceptibil culturii apusene si si-o insuseste cel mai curat”, scria ziarul „Maghiarorzág”. O multime de initiative care au prins contur in societatea romaneasca au plecat de la Spiru Haret. El este cel care a infiintat gradinitele de copii in Romania, cea dintai deschizandu-si portile la 1 decembrie 1897. Dar toate acestea nu erau de ajuns. Pentru ca ridicarea satelor si a nivelului de cultura al populatiei sa fie reala, mai trebuia si o viata culturala si morala. Si atunci activitatea extrascolara s-a completat cu scoli de adulti, cu cercuri culturale, conferinte populare si sezatori satesti, acestea fiind ajutate de publicarea revistei populare „Albina” si de brosurile Societatii „Steaua”, toate infiintate prin staruinta neobosita a lui Spiru Haret. De asemenea, de mentionat mai sunt cantinele scolare, care au intretinut pe elevii saraci, care locuiau la departare de scoala, coloniile de vacanta, Casa Bisericii si Casa de Economie a Corpului didactic.

Ultimii ani de viata. Fantana lui Haret

In 1910 Spiru Haret se retrage atat din activitatea didactica, cat si din cea politica. In acelasi an publica la Bucuresti si Paris lucrarea intitulata „Mecanica sociala”, utilizand pentru prima oara matematica in explicarea si intelegerea fenomenelor sociale.

Spiru Haret a incetat din viata pe 17 decembrie 1912, la varsta de 61 de ani. Constantin Brancusi, care l-a cunoscut personal pe Spiru Haret, solicitat sa faca o macheta pentru statuia acestuia, a prezentat o simpla fantana. Proiectul a fost insa respins de guvernul condus de V. G. Mortun si Fantana lui Haret nu a fost realizata niciodata. Brancusi o va pastra in atelier pana la sfarsitul vietii.

Surse: enciclopediaromaniei.ro, istorie-pe-scurt.ro.

Recommended Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
calendar certitudinea martie 2020florian colceag, romania, criza, curatenie, istorie, civilizatie