In Articole

Statul micilor proprietari - solutia crizei economice

„Distributismul” propune un model economic care sa nu favorizeze nici „mogulul”, nici marea corporatie, nici „statul-dadaca”, ci pe taranul gospodar si micul intreprinzator.

In luna noiembrie 2009, m-am aflat in Romania, alaturi de teologul si economistul John Medaille de la Universitatea Dallas, pentru a lansa antologia „A Treia Forta. Economia libertatii: Renasterea Romaniei profunde”. Antologia, pe care am realizat-o impreuna cu profesorul texan, include textele unor renumiti ganditori de astazi, precum profesorul Stefano Zamagni, consilier economic al Papei Benedict XVI, si Phillip Blond, noul „rege filozof” al conservatorilor britanici. Economia libertatii reprezinta topografia unor practici economice viabile. Daca ar fi aplicate in mod sistematic in tara noastra, ele ne-ar putea ajuta sa evitam colapsul iminent al economiei si sa iesim la liman prin mijloace care ne stau la indemana, fara a ne indatora in numele copiilor si nepotilor nostri si fara a scoate Romania la mezat. In afara faptului ca propune solutii anticriza viabile, Economia libertatii jaloneaza calea spre restaurarea unei societati sanatoase si prospere.

De la bun inceput, fara a fi fost macar rasfoita, cartea a fost primita cu neincredere de cei interesati sa mentina status quo-ul economic si intelectual in Romania. Spre deosebire de alte lucrari care propun solutii de „reconstructie”, Economia libertatii nu incearca sa resusciteze un model economic si social muribund. Autorii antologati merg la radacina raului, vizeaza cauzele structurale care au produs dezastrul actual; solutiile lor nu sunt menite sa repare un sistem stricat, ci sa-l inlature complet, inlocuindu-l cu unul functional.

In esenta, Economia libertatii lumineaza caile spre instaurarea in tara noastra a unui stat al micilor proprietari. Acest ideal este convergent cu distributismul si respecta supozitia economiei neoclasice a „numarului vast de firme” – pe o piata cu adevarat libera trebuie sa actioneze un numar suficient de mare de unitati economice, asa incat nici una sa nu aiba puterea de a impune preturile. Preconditia „numarului vast de firme” impune insa ca proprietatea productiva sa fie larg raspandita in societate. Or, in Romania se constata o concentrare ingrijoratoare a proprietatii in cateva maini. Foarte multi dintre concetatenii nostri nu poseda experienta proprietatii productive. Pur si simplu traiesc in conditii de „sclavagism” salarial – nu stiu ce implica statutul de proprietar, intrucat nu l-au cunoscut niciodata in chip de realitate directa. Aceasta situatie explica dorinta multora de a ramane simbriasi „la stat” si in marile corporatii mai degraba decat sa porneasca o afacere pe cont propriu.

Urmand cu obedienta unele modele teoretice din import (neoliberalismul, de pilda), incurajand sau inchizand ochii la practicile mafiote din economia reala, statul roman nu a avut nici un interes sa dezvolte o democratie economica, un sistem bazat pe piata libera, care sa-i incurajeze pe cat mai multi cetateni sa detina o proprietate productiva (mijloace de productie). Toate guvernele care s-au perindat la carma Romaniei au incurajat, pe de-o parte, concentrarea de capital si formarea de piete monopoliste, iar pe de alta parte, au promovat sau recurs la mijloace non-economice majore de tip socialist-keynesian – „pomeni electorale”, subventii, credit pentru consum (camata) – pentru a remedia (fara sa fi reusit) gravele dezechilibre economice si nedreptatile sociale tot mai mari. In ultimii douazeci de ani am asistat la spolierea Romaniei si la inrobirea economica a populatiei prin complicitatea dintre globalism (capitalismul financiar si oligarhic) si statul birocratic-managerial. Practic, monopolul public al statului comunist s-a transformat in oligopol privat.

A treia cale

Economia libertatii propune o varietate de practici distributiste – o a treia cale -, care ar putea crea in Romania o ordine economica stabila si dreapta. Economia actuala a Romaniei este dependenta de interventia factorilor non-economici, care au prea putin sau chiar nimic in comun cu piata libera (politicianism, subventii de la UE, credite de la FMI). Practicile distributiste ar putea echilibra economia cu mijloacele pietei. (Recursul permanent la mijloace non-economice accelereaza extinderea continua a dimensiunilor si puterilor statului birocratic si a sistemului de creditare.)

Nici una dintre solutiile sau practicile enuntate in Economia libertatii: Renasterea Romaniei profunde nu este utopica sau produs de laborator.

Distributismul enuntat in aceasta antologie functioneaza „pe teren”. Il intalnim in Tara Bascilor, unde este pus la lucru in cadrul cooperativelor Mondragón cu cei 80.000 de lucratori-proprietari si 50 de ani de activitate incununata de succes; functioneaza pe scara larga in regiunile italiene Emilia-Romagna, Toscana, Triveneto – Confederazione Cooperative Italiane are o cifra de afaceri de 40 de miliarde de euro anual, iar bancile ei, uniuni de credit, reprezinta 10% din industria financiara italiana; in SUA, distributismul este aplicat prin planurile de distribuire a actiunilor catre salariati (Employee Stock Ownership Plan) si sistemul de ferme si magazine de tip „co-op”. Recent, in Marea Britanie, Phillip Blond, ideologul Partidului Conservator, a propus un model distributist de reformare a sectorului public, radical diferit de falitele solutii socialiste si neoliberale. Modelul sau prevede descentralizarea administratiei de stat prin mutarea puterii de decizie de la centru (guvern) la comunitatile si organizatiile locale; crearea de „firme civile”, in care atat lucratorii „din prima linie” cat si beneficiarii (cetatenii) sunt coproprietari reali in organizatiile prestatoare de servicii publice. Scrie Phillip Blond: „Nefiind guvernata nici de stat, nici de piata privata, aceasta noua asociatie civila ar localiza responsabilitatea, ar directiona structurile intermediare si ar promova valorile etice. Ar face-o prin raspandirea «luarii in proprietate» a serviciilor finantate de la buget, revolutionand astfel serviciile publice in avantajul tuturor.”

Antologia noastra ofera numeroase sugestii de reformare a agriculturii romanesti. Baza agriculturii trebuie sa fie mica ferma de familie, nicidecum „agro-business”-ul sau agricultura de tip industrial. Una dintre cheile dezvoltarii Romaniei se gaseste in parteneriatele oras-sat care includ „importul” in zonele rurale de aptitudini tehnice si capacitati industriale si „exportul” inapoi, catre zonele urbane, de produse prelucrate. Este nevoie de o dezurbanizarea fortei de munca, prin crearea la sate a unui sistem de subcontractare cu un numar mare de ateliere mici; acest sistem ar intoarce fluxul migrationist spre sate, ar stopa declinul regiunilor rurale din Romania si ar micsora congestia urbana. Parteneriatele sat-oras ar crea o industrie rurala, adaptata nevoilor locale, care nu ar distruge identitatea traditionala a satului romanesc.

Iata doar cateva solutii pentru „Renasterea Romaniei profunde”. Daca ne dorim o Romanie care sa raspunda provocarilor secolului al XXI-lea, capitolele antologiei ne indeamna sa remoralizam piata, sa relocalizam economia si sa recapitalizam nevoiasii. Politica economica nu poate sa mai fie separata de obiectivele sociale. Altfel spus, nu putem sa avem o economie sanatoasa fara o raspandire foarte larga a proprietatii productive, a activelor si a beneficiilor bunastarii, materiale si ecologice.

Pentru prima data in ultimii douazeci de ani, se propune un model economic care sa nu favorizeze nici „mogulul”, nici marea corporatie, nici „statul-dadaca”, ci pe taranul gospodar si micul intreprinzator. „Noi – scria G. K. Chesterton, unul dintre parintii distributismului – iesim la contraatac dintr-un oras asediat, cu sabia in mana; un contraatac lansat din ruinele Cartaginei.”

Eseist si publicist, Ovidiu Hurduzeu scrie din Statele Unite. Ultima sa carte este Economia libertatii: Renasterea Romaniei profunde (Bucuresti: 2009, Editura Logos). A mai scris Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley (Bucuresti: Timpul, 1991).

Sursa: adevarul.ro.

 

Recommended Posts

Lăsați un comentariu

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
mircea platon, destinul romanesclaurentiu rebega, globalismul, nationalismul economic
%d bloggers like this: