Tag Archive for: economia democratica

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/03/constantin-cojocaru.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/03/constantin-cojocaru.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Constantin Cojocaru – Economia democratica” font_container=”tag:h2|font_size:27px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1559933911126{margin-bottom: 0px !important;}”]In ultimul timp, mai multi cititori ai acestui colt de ziar m-au contactat solicitandu-mi sa explic ce inteleg prin conceptul de economie democratica, concept pe care il folosesc destul de des in opiniile pe care le exprim, pe o cale sau alta.

Am sa ma explic.

Economia democratica functioneaza in cele mai multe dintre tarile avansate ale lumii: cele nord-americane, vest-europene si multe tari sud-est-asiatice. Aceasta economie are urmatoarele caracteristici fundamentale: a) capitalul se afla in proprietatea privata a cetatenilor; b) cea mai mare parte a capitalului se afla in proprietatea privata a marii majoritati a cetatenilor; c) exista o patura foarte subtire de cetateni care detin in proprietate mari capitaluri – de regula mari inovatori – si o alta, tot subtire, care nu detin de fel capital in proprietate – de regula cei lenesi, care nu vor sa munceasca; d) salariile detin o pondere ridicata in valoarea nou creata in economie (PIB), ceea ce face ca nivelul salariilor sa fie atat de ridicat incat sa permita economisirea unei parti importante a acestuia si transformarea ei in capital; e) cea mai mare parte a cetatenilor obtin venituri atat din munca – salarii – cat si din capital – dobanzi, dividende, etc.; f) caracterul democratic al proprietatii asupra capitalului determina desfasurarea activitatii economice pe baze concurentiale, ceea ce favorizeaza alocarea eficienta a resurselor, inovatia, cresterea continua a productivitatii si a veniturilor.

Economia democratica isi pune amprenta asupra tuturor componentelor societatii in care functioneaza. Intr-o astfel de societate, statul este unul cu adevarat democratic, el reprezentand interesele marii majoritati, ale clasei mijlocii, formata din cei care sunt proprietari asupra celei mai mari parti a capitalului utilizat in economie. Valorile morale si spirituale promovate de societatile in care functioneaza economiile democratice sunt specifice clasei mijlocii, printre aceste valori numarandu-se: munca, inovatia, economisirea, cinstea, responsabilitatea civica, solidaritatea sociala si nationala etc.

Constructia economiei democratice a inceput in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, atunci cand, la orizontul omenirii a aparut… stafia comunismului. Capitalismul salbatic ajunsese la apogeu, adica la concentrarea aberanta a proprietatii asupra capitalului, prin impartirea inechitabila a valorii nou create, in defavoarea salariului. Capitalismul devenise inuman. Trebuia schimbat sau inlocuit.

Intr-o importanta parte a omenirii, capitalismul salbatic, oligarhic, a fost inlocuit cu comunismul, respectiv cu proprietatea comuna, a intregului popor, asupra capitalului, dreptul de proprietate fiind, in realitate, exercitat de catre clicile instalate la conducerea partidelor-stat. Comunismul a insemnat, de fapt, forma ultima, absoluta, pura, a capitalismului oligarhic.

Tarile ferite de invazia comunista, sub amenintarea acesteia, au schimbat capitalismul oligarhic intr-unul democratic. Acest lucru s-a realizat prin cresterea treptata a ponderii salariului in valoarea nou creata in economie si a nivelului absolut al acestora. Salariile au devenit suficient de mari ca sa asigure un nivel de trai din ce in ce mai ridicat, ca si posibilitatea economisirii unei parti din ce in ce mai mari din ele si de investire a acesteia, de transformare a ei in capital.

Asa s-a ajuns ca proprietarii marii majoritati a colosilor industriali, comerciali si financiari ridicati in „lumea libera” a secolului XX sa fie milioanele de salariati si nu cei cativa milionari sau miliardari existenti intr-o tara sau in alta. Asa s-a ajuns la economiile democratice care functioneaza in tarile mentionate la inceputul acestui articol. Evident, nu peste noapte, ci printr-un proces care dureaza de peste un secol si care continua.

Prabusirea comunismului a creat conditii ca tarile foste socialiste sa treaca direct, intr-o perioada scurta, de la economia comunista, la o economie democratica, prin transformarea proprietatii „comune”, a tuturor cetatenilor, asupra capitalului, in proprietate privata, tot a tuturor, dar, de data aceasta, reala, nu pe hartie. Din nefericire, in unele din aceste tari, printre care si Romania, guvernantii post-comunisti si-au inselat concetatenii, i-au deposedat pe acestia de capitalul acumulat sub regimul comunist, si-au insusit capitalul, au construit o economie capitalista oligarhica, aruncand popoarele acestor tari, inapoi, in istorie, cu mai bine de un secol.

Economia capitalista oligarhica este contrara naturii umane, ca si forma ei superioara, comunismul. Natiunile care au fost obligate sa schimbe jugul comunist cu cel oligarhic nu au alta alternativa decat sa reia procesul de construire a economiei democratice. Apartenenta la UE va ajuta, cu siguranta, la scurtarea substantiala a acestui proces.

Bursa, 21.08.2006

Sursa: Crima numita privatizare, colectie de articole scrise intre 2005 – 2008, Bucuresti.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]