Tag Archive for: pactul ribbentrop-molotov

pactul ribbentrop-molotov, stalin, hitler

Pactul Ribbentrop-Molotov este in vigoare. De ce Basarabia nu a avut soarta balticilor.

Indraznesc sa spun ca Pactul Ribbentrop Molotov este in continuare in vigoare. Rusii se apara spunand ca intelegerea dintre Hitler si Stalin a fost denuntata de multa vreme, din 24 decembrie 1989. Doar ca foarte putini au citit documentul acestei denuntari.

Puteti citi aici hotararea Sovietului Deputatilor Poporului in care este condamnat Pactul Ribbentrop Molotov. Aceasta hotarare spune in sesenta la punctul 2 ca URSS a fost silita sa faca aceasta intelegere cu Germania nazista de contextul international (deputatii sovietici au suferit o mica amnezie cu privire la negocierile purtate de Stalin cu Franta si Marea Britanie in paralel cu cele purtate cu Germania nazista, Stalin putea alege sa se alieze cu Londra si Parisul).

Punctul 3 al hotararii spune ca protocolul secret este impotriva bunelor practici ale relatiilor internationale (se mai arunca si un semn de intrebare asupra originalitatii protocolului secret, asta dupa ce zeci de ani Moscova a negat ca a existat un astfel de protocol).

La punctul 4 deputatii sovietici spun ca Pactul Ribbentrop Molotov a fost anulat de atacul Germaniei naziste din 22 iunie 1941. (Deja decizia asta nu zice nimic nou!)

Punctul 5 este cel mai interesant. La inceput spune ca Pactul Ribbentrop Molotov nu este conform cu principiile leniniste de politica externa (va amintiti planul lui Lenin de atacare a Romaniei pe doua fronturi dinspre Ungaria si Ucraina?) „Trasarea sferelor de influenta ale Germaniei si URSS a fost impotriva independentei si suveranitatii unor terte tari” spune documentul de la Moscova si continua spunand ca la momentul semnarii Pactului Ribbentrop Molotov relatii dintre URSS si Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda si Polonia erau reglementate printr-o serie de tratate care garantau independenta si suveranitatea teritoriala a acestor state.

Ati observat detaliul? Nimic despre Basarabia, nimic despre Romania. Printre randuri eu citesc asa: Basarabia nu este pe aceeasi pozitie cu Estonia, Lituania, Letonia, Polonia si Finlanda. Din punctul de vedere al faptelor lucrurile sunt clare: Estponia, Lituania si Letonia sunt in NATO si UE, Republica Moldova este blocata de un conflict inghetat.

Condamnarea Pactului Ribbentrop Molotov a fost facuta din varful buzelor si in nici un caz nu se refera la Basarabia. (Mai e un detaliu care nu imi da pace: am impresia ca exista o legatura intre faptul ca pe 24 decembrie 1989 se adopta acest text pervers la Moscova, iar pe 25 decembrie 1989 Nicolae Ceausescu era impuscat la Targoviste).

Va puteti delecta mai jos cu o fotografie din 22 septembrie 1939, cand generalul nazist Heinz Guderian se bucura la Brest-Litovsk alaturi de generalul sovietic Semion Krivosein de impartirea Poloniei.

Sursa: basarabialiterara.com.md.

pactul ribbentrop-molotov, uniunea sovietica, germania

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/07/kohl-gorbaciov.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/07/kohl-gorbaciov.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Noul Tratat Ribbentrop-Molotov – Intelegerea germano-sovietica din anul 1990″ font_container=”tag:h4|font_size:22px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1562658285154{margin-bottom: 0px !important;}”]In ianuarie 1994, in revista britanica Intelligence Digest, care se distribuie pe baza de abonamente pentru persoane selectionate din mediile serviciilor speciale si care cuprinde numeroase informatii confidentiale, a fost publicat un articol, de catre redactorul sef, Joseph de Courey, referitor la un acord intre Uniunea Sovietica si Germania, incheiat cu prilejul unor discutii secrete, la Geneva, in septembrie 1990.

Cele doua parti au abordat problemele sferelor de influenta in centrul si estul Europei. Redactorul sef al revistei spunea ca, ulterior, veridicitatea informatiilor i-a fost confirmata si dintr-o alta sursa, neasteptata, care a dat gir informatiilor initiale.

Astfel, in septembrie 1990, la Geneva, germanii si sovieticii au cazut de acord asupra urmatoarelor decizii:[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”20″][mk_custom_list style=”mk-icon-angle-right” icon_color=”#993300″]

  • Uniunea Sovietica nu se va opune dezmembrarii Cehoslovaciei.
  • Republica Ceha va deveni parte a sferei de influenta economica a Germaniei, cu scopul posibil de incorporare politica a regiunii in urmatorii 12-15 ani in Germania.
  • Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influentei in Europa de Est.
  • Ungariei i se va permite urmarirea scopului ei de a-si recastiga teritoriile pierdute dupa primul razboi mondial prin Tratatul de la Trianon, in fata Romaniei, Ucrainei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei.
  • Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei, pentru a o face mai atractiva decat vecinii ei.
  • Uniunea Sovietica se angaja sa nu ridice obiectii la divizarea Iugoslaviei si sa accepte intrarea Croatiei si Sloveniei in sfera economica germana de interese.
  • Uniunea Sovietica era rugata sa accepte unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, daca nationalistii ucraineni ar desfasura activitati „distructive”.
  • In afara de compensatia economica pentru pierderile suferite, Germania se angaja sa „nu fie activa” in chestiuni privind Ucraina si statele baltice si sa nu le considere parte a sferei de influenta economica a Germaniei.

[/mk_custom_list][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1562657983945{margin-bottom: 0px !important;}”]Prabusirea lui Mihail Gorbaciov si a Uniunii Sovietice, ca urmare a schimbarii modului de promovare a propriilor interese de catre Federatia Rusa, a grabit procesul de extindere a Uniunii Europene si a modificat proiectele germano-ruse privitoare la centrul si estul Europei. Noile proiecte aparute au fost elaborate pornindu-se de la premisele unificarii europene si extinderii cat mai adanc catre estul bogat in resursele de energie, materii prime si piete de desfacere care sa alimenteze uriasa economie europeana, mai ales pe cea a Germaniei.

Intelegerile germano-sovietice din anul 1990, chiar daca au nascut planuri incepute si apoi trecute in conservare, se aseamana izbitor cu Pactul Molotov-Ribbentrop. Deosebirea este doar de imagine. Clasa politica internationala si mass-media au condamnat in mod repetat si vehement Pactul Molotov-Ribbentrop, ca si dezmembrarile Cehoslovaciei, Romaniei si Iugoslaviei, din anii 1939-1941. In schimb, intelegerile din 1990, dezmembrarea Cehoslovaciei si Iugoslaviei si incercarile evidente de acelasi fel din Romania, nu sunt combatute, ci, din contra, sunt privite pozitiv si incurajate de forte aparent nevazute. Proiectele si actiunile politice sunt mult asemanatoare, pe alocuri identice, dar pozitia comunitatii internationale fata de ele este nu numai diferita, ci uneori opusa. Acest lucru nu poate sa ne faca sa nu constatam identitatea, in aceste cazuri, a politicilor hitleristo-comuniste din anii 1939-1940, cu cele din anii 1989-1990, ale regimurilor „democratice” din Germania si Uniunea Sovietica, ale lui Kohl si Gorbaciov.

Pentru unii aceste concluzii par dureroase. Este doar o perceptie datorata imensei manipulari a opiniei publice de pretutindeni, preocupare care inghite energii colosale si reprezinta a doua mare cheltuiala de resurse, dupa cursa inarmarilor. Cand lumea va intelege aceste realitati, regimul politic „democratic” se va putea reforma si, eventual, isi va putea prelungi existenta. Dupa deceniile care au trecut de la intelegerile germano-ruse, e timpul sa examinam cu seninatate aceste concluzii.

(Articol aparut in „Vitralii-lumini si umbre”- Revista veteranilor din serviciile romane de informatii, Anul IV, nr. 10/2012)[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]