Tag Archive for: proiect de tara

avram fitiu, proiect de tara

Avram Fitiu - PROIECT DE TARA - Romania, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic si Agromilitar

PROIECTUL DE TARA „Romania, Stat Suveran Agroalimentar, Agroenergetic si Agromilitar” este insusit si asumat de urmatoarele asociatii si structuri profesionale: Alianta RO PAC, Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR), Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (FNAE), Federatia Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD), Federatia „Romovis 10 mai 2006”, Sindicatul crescatorilor de ovine din Romania, Legumicultorii, CATAR, Forumul Montan din Romania (FMR), Asociatia Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, „Romontana”, Asociatia AGROM-RO, Organizatia Interprofesionala a Producatorilor si Procesatorilor de In si Canepa din Romania, Federatia Oierilor de Munte.

Cap.1. Asigurarea suveranitatii agroalimentare a Romaniei

1.1. Provocari ale agriculturii romanesti in perioada 2014-2020

– Inlocuirea conceptului de securitate agroalimentara cu cel al suveranitatii agroalimentare (Conceptul de securitatea alimentara este depasit de incidentele aparute pe lanturile alimentare lungi;

– Schimbarile climatice si impactul acestora asupra rezervelor de apa in fermele agricole;

– Exodul rural si necesitatea mentinereii unui tesut social echilibrat in mediul rural;

– Asteptarile consumatorilor fata de alimentatie si necesitatea organizarii unei economii locale printr-o agricultura de proximitate;

– Prezervarea biodiversitatii, agrobiodiversitatii si utilizarea energiilor regenerabile in fermele agricole;

– Necesitatea remunerarii serviciilor publice furnizate societatii de catre agricultori;

1.2.Concept: Suveranitatea alimentara a Romaniei in anul 2018 este asigurata cu produse agroalimentare de calitate (R 1151/2012 CE) obtinute preponderant in zona montana si partial in zona colinara (cereale si plante tehnice de calitate);

Masuri

1.2.1.Se infiinteaza Ministerul Muntelui cu atributii in domeniul suveranitatii agroalimentare, agroenergetice si agromilitare;

Structuri in coordonare

1.2.1.1.Agentia Zonei Montane (A.Z.M.)

Obiectiv: Asigurarea suveranitatii alimentare a Romaniei pe timp de pace;

Buget: 32 % din masurile de investitii din P.N.D.R.;

Functiile A.Z.M.:

F1. Productie (450 000 de ferme cu o medie de 5-10ha/UVM);

F2. Procesare: 650 unitati de procesare/depozitare (o unitate/comuna) montana;

F3. Distributie:65 de unitati de distributie aferente unitatilor de procesare depozitare din fiecare bioarie (o unitate/bioarie montana);

1.2.1.2.Reteaua Montana Suport a Rezervei de Stat (R.M.S.R.S.)

Obiectiv principal: Asigurarea cu alimente de calitate a unitatilor subordonate structurilor publice (Min. Apararii; MAI; MEN; Min. Sanatatii etc. …) de catre Rezerva de Stat prin aplicarea dreptului de preemtiune a zonelor montane si colinare (cereale si plante tehnice) cu alimente de calitate (R 1151/2012 CEE).

Functiile R.M.S.R.S.

F1. Productie/Procesare/Depozitare/Vanzare Directa: 6600 ferme (o ferma/localitate montana) cu produse de calitate conform R 1151/2012: certificare ecologica; certificare etica; certificare locala; certificare montana; certificare produse traditionale (DOP; IGP; TSG); alte certificari voluntare;

Aceste ferme familiale montane vor constitui unitatile de referinta ale agriculturii montane (Indicatori socio/economici si ecologici);

F4. Functia sociala (agropedagogica; agroturistica, etc…);

F5. Functia agroenergetica (productie autonoma de energie verde);

F6. Functia de siguranta nationala (vezi detalii mai jos);

1.2.1.3.Reteaua de Formare Profesionala Montana

Structuri: CEFIDEC; Scolile profesionale montane;

Cap. 2 Asigurarea capacitatilor de export ale Romaniei

Buget: 68 % din masurile de investitii din PNDR.

2.1. Obiectivele politicii agricole in zonele colinare si de campie

2.1.1. Obiectivul productiei agroalimentare in zonele colinare
Obiectiv: asigurarea productiei de cereale de calitate pentru necesarul intern si pentru productia de nisa la nivel mondial;

2.1.2. Obiectivul productiei agroalimentare in zona de campie
Obiectiv: asigurarea unei productii agroalimentare (procesate) durabile pentru export;

2.2. Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice:

– In zonele de campie modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi modelul societatilor agricole;

– In zonele de colinare si montane modelul dominant de ferma (din punct de vedere social, ecologic si economic) ce va fi sustinut de catre politicile agricole va fi un modelul fermei familiale;

2.3. Obiectivele tehnice ale productiei agroalimentare

2.3.1. Dezvoltare teritoriala durabila

– Asigurarea potentialului de export prin pozitionarea zonelor de campie, prioritar catre producerea de cereale (5,3 milioane ha) si oleoproteaginoase procesate (cresterea de la 32% la 100% a materiei procesate la export);

– Asigurarea suveranitatii alimentare prin pozitionarea zonelor de montane si colinare, catre producerea de produse agroalimentare procesate de calitate (ecologice; traditionale; locale; montane; etice) in sectorul cresterii animalelor, arbustilor fructiferi, florei spontane, pomiculturii, viticulturii si PMA (Plante Medicinale si Aromatice) tinand cont de sectoarele deficitare (carne, peste, fructe, legume);

2.3.2. Dezvoltare orizontala durabila ferma familiala taraneasca.

Obiectiv politic si economic: Pozitionarea fermei familiale comerciale ca si nucleu socio/economic/ecologic de baza in asigurarea durabila a suveranitatatii alimentare a Romaniei cu produse de calitate;

Obiectiv tehnic: Transformarea fermei familiale taranesti de subzistenta in ferma familiala taraneasca comerciala durabila ferma agroindustriala.

Obiectiv politic si economic: Pozitionarea unitatilor agoindustriale ca si furnizor de materii agricole procesate finite pe piata internationala;

Obiectiv tehnic: Restructurarea unitatilor agroindustriale in ferme agricole performante economic, social si ecologic (reducerea amprentei ecologice; reducerea amprentei sociale; reducerea amprentei asupra sanatatii);

2.3.3. Dezvoltare economica, sociala si ecologica durabila:

– Atenuarea efectelor schimbarilor climatice printr-o gestiune echilibrata a resurselor naturale (sol; apa; aer; biodiversitate si agrobiodiveritate) prin intermediul practicilor benefice pentru mediu si clima ce vizeaza restabilirea echilibrului ecologic in spatiul rural;

– Remunerarea de catre societate a bunurilor si serviciilor publice (alimentare; sociale; ecologice) create preponderent de catre ferma familiala taraneasca;

– Dezvoltare rurala teritorial echilibrata prin atragerea populatiei tinere migrate la oras sau emigrate in strainatate si restabilirea echilibrului economic, social si ecologic al satului romanesc;

– Intoarcerea intr-o pozitie fireasca a piramidei rasturnate a varstei agricultorilor printr-un program subtematic „tineri agricultori” in cadrul noului PNDR;

– Crearea unui mediu favorabil stimularii investitiilor in spatiul rural, pentru extinderea IMM-urilor din economia rurala non-agricola si de prelucrare a produselor agricole primare;

– Echilibrarea finantarii celor doi piloni ai economiei rurale prin transferul a 10% din Pilonul 1 in Pilonul 2 (dezvoltarea economiei agroalimentare locale);

2.3.4. Dezvoltare rurala durabila, bazata pe o infrastructura rurala moderna, o echipare tehnica adecvata a teritoriului rural al localitatilor si locuintelor rurale si atingerea unui standard acceptabil de viata rurala prin reducerea saraciei severe din spatiul rural.

Cap.3. Asigurarea suveranitatii agroenergetice a Romaniei

3.1. Pricipiile productiei agro-energetice

3.1.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie agroenergetica atata timp cat nu este pusa in pericol suveranitatea alimentara a Romaniei si valorile naturale si culturale (biodiversitatea, bunurile si serviciile publice ecologice, peisajul cultural etc. …;

3.1.2. Sectoarele agroenergetice de productie de agrocarburanti, alcool, bioproduse sau energie (cu exceptia productiei pentru asigurarea nevoilor din ferma) nu vor putea fi sprijinite de catre PNDR.

3.2. Conditiile coexistentei sectoarelor agroalimentare si agroenergetice.

3.2.1. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea de dejectii animale, deseuri agroindustriale sau deseuri menajere urbane si rurale;

3.2.2. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biogaz din transformarea biomasei agricole cultivate atata timp cat nu se pune in pericol economic sectorul alimentar (presiune asupra pretului de achizitie materie prima);

3.2.3. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul producerii de agrocarburanti cu respectarea pricipiului de baza de la 3.2.2.

3.2.4. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul biotehnologiilor in zona de campie (cu exceptia zonelor protejate; zonelor de agromediu; suprafetelor supuse masurii de inverzire) cu conditia acceptarii de catre populatia acestei zone si cu conditia neafectarii fermelor si unitatilor ecologice;

3.2.5. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de biomasa silvica si energetica cultivata (plantatii energetice) pe terenuri impropii agriculturii (degradate, poluate);

3.2.6. Sectorul agroalimentar poate coexista cu sectorul de productie de energie verde (fotovoltaica, eoliana, hidro) atata timp cat nu se scot din circuitul agricol suprafete de teren si nu este afectat sectorul de crestere de animale prin deposedarea de resursele de apa de suprafata (Ex. in zona montana datorita investitiilor fotovoltaice se afecteaza ireversibil fermele de capre; fermele de bovine; fermele de equine; investitiile hidro afecteaza sectorul animal montan cu predilectie);

3.2.7. Sectorul agroalimentar nu poate coexista cu sectorul producerii de energie fosila (ex. gaze de sist) pe terenuri agricole, pentru a raspunde provocarilor legate de schimbarile climatice si de gestiunea apei potabile si de irigat;

Cap.4 Asigurarea suveranitatii agromilitare a Romaniei

4.1 Concept: Completarea sistemului de siguranta nationala a Romaniei se va realiza cu o componenta de aparare montana structurata pe o retea de 6600 ferme familiale montane ecologice (dupa modelul Elvetiei).

4.2. Caracteristicile sistemului agromilitar:Ministerul Apararii Nationale va avea atributii legate de logistica de aparare delegate Ministerului Muntelui; Ministrul Muntelui va fi membru al CSAT; Se va realiza o logistica militara in fermele din cadrul R.M.S.R.S; Taranii din cadrul R.M.S.R.S. vor avea si atributii militare stabilite de catre Ministerul Apararii; Fermele asigura si servicii medicale in caz de necesitate; Personalul contractual din unitatile militare si de afaceri interne situate in zona montana va proveni din zona Montana.

Anexa nr 1. Schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei

Concept: Chintesenta acestui proiect de tara este legata de schimbarea paradigmei agroalimentare a Romaniei bazata pe o PAC a securitatii alimentare intr-o PAC a suveranitatii alimentare.

(Cititi restul ANEXEI pe avramfitiu.ro)

modele, agricultura, calin georgescu, dezvoltare sustenabila, noua ordine mondiala, noul nationalism, distributismul, călin georgescu

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/08/calin-georgescu-465×390.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/08/calin-georgescu-465×390.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”scale-up”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Calin Georgescu – Apa, Hrana, Energie” font_container=”tag:h2|font_size:27px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”fadeInUpBig”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1545756370991{margin-bottom: 0px !important;}”]N. r.: Acum, in Sfanta zi de Craciun, echipa Revistei Romania Culturala va ureaza Craciun Fericit si un An Nou deosebit de implinit! Pentru aceasta zi am ales sa dezvaluim in acest articol proiectul de tara care se bazeaza pe revolutia sustenabilitatii, singurul capabil sa salveze Romania si sa o faca sa prospere. Aceasta nota de speranta si de forta, intelepciune si credinta, venita din partea doctorului Calin Georgescu, este poate cel mai mare proiect de tara pe care l-am avut pana acum, si care sta pe umerii celorlalte mari proiecte pe care le-am avut, fara de care Romania nu mai era astazi. Dumnezeu sa va binecuvanteze, dragi frati romani, si Craciun Fericit in inimile voastre, in familiile voastre, in casele voastre in continuare!

In intreaga lume, milioane de oameni au inceput sa transpuna in practica viziunea si principiile celei mai rapide si profunde transformari sociale a timpurilor noastre: revolutia sustenabilitatii. Astazi, sustenabilitatea ofera limbajul comun care leaga problemele centrale cu care se confrunta civilizatia noastra. Ca principiu organizatoric, sustenabilitatea reflecta interdependenta preocuparilor si solutiilor ecologice, economice si sociale. Intr-o lume sfasiata de contradictii ireconciliabile, revolutia sustenabilitatii este singura situata intr-o pozitie ideala pentru a furniza contextul necesar unui larg dialog social si un catalizator pentru actiunea concreta.

Acest proiect de tara prezinta viziunea, directiile de actiune, solutiile si obiectivele specifice ale unei adevarate revolutii a sustenabilitatii in Romania. Pentru Romania, conceptul de sustenabilitate nu este doar un concept la moda sau inca un cuvant gol din limbajul politicianist. El este o necesitate vitala, insasi esenta proiectului de tara pentru urmatoarele decenii. Clasa politica a avut grija sa torpileze Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila din 2008. Dar nu a putut inabusi spiritul si viziunea ei. Ele se vor reaprinde in contextul noii economii civice a revolutiei sustenabilitatii. O revolutie prin care Romania va renaste.

Obiectivul strategic national este ca romanii sa traiasca in prosperitate, sa-si recastige demnitatea, hotia sa fie starpita, iar tara sa ajunga acolo unde merita, conform potentialului natural si uman pe care il detine. Romania trebuie sa devina un lider in Balcani si in Europa, pe teme mari si precise. Avem toate atuurile pentru a depasi nivelul statelor Uniunii Europene (UE) la principalii indicatori ai dezvoltarii sustenabile in domeniile economic, social si uman catre orizontul anilor 2020. Acest obiectiv nu poate fi realizat in cadrul actualului sistem economic si social nesustenabil, care a condus tara la ruina. Toate guvernele Romaniei au incurajat exploatarea nemiloasa a patrimoniului natural si a populatiei, desi obligatia lor era sa protejeze oamenii si natura impotriva exploatarii, din orice parte ar fi venit ea. Aceasta situatie va inceta odata ce revolutia sustenabilitatii va reda romanilor prosperitatea si demnitatea pierdute, precum si speranta in viitor.

Vom stabili tintele intermediare si de lunga durata ale dezvoltarii sustenabile a Romaniei printr-o larga consultare a forurilor de decizie cu toti factorii relevanti: mediul de afaceri, comunitatea stiintifica, Biserica si societatea civila. Ce trebuie sa facem mai intai? Pare un raspuns imposibil de dat, numai ca nu asa se pune problema. Nu trebuie sa ne preocupe problema prioritatii. Trebuie sa le facem pe toate, cu chibzuinta si realism, cat mai repede si mai bine. Avem convingerea ca schimbarea radicala a calitatii vietii in Romania poate avea loc rapid si usor in cateva luni. Acest lucru presupune fermitate in aplicarea directiilor de dezvoltare, iar noul guvern sa fie incoruptibil si sa dea exemplu personal de moralitate, jertfa si patriotism. Ordinea, disciplina, cuvinte putine, dar transpuse in multe si frumoase fapte, trebuie sa fie farul calauzitor. Coruptia endemica din Romania de azi este una din principalele cauze ale nesustenabilitatii economiei romanesti si a nedreptatilor de tot felul. Iata de ce ea trebuie scoasa in afara legii.

Eficienta si suportabilitatea sociala vor fi indicatori de baza: trebuie sa obtinem o valoare adaugata cat mai mare, cu un consum cat mai mic de resurse. In acelasi timp, trebuie sa rezolvam in ritm accelerat unele probleme care in tarile din Vestul Europei si-au gasit raspuns cu decenii in urma. Atingerea obiectivelor-tinta nu poate fi garantata pe termen mediu si lung, decat daca structura si functionarea sistemului politic si socio-economic se dimensioneaza si se adapteaza continuu la configuratia si capacitatea de suport a capitalului natural, material, social si uman de care dispunem. In ultimii 25 de ani s-a produs o supradimensionare continua a sistemului politic, sufocat de legi si reglementari numeroase si contradictorii, imposibil de aplicat.

Un asemenea pas istoric, cum este revolutia sustenabilitatii, reclama imperativ realizarea unui consens national, acceptarea unei strategii a interesului comun, care ar trebui sa se ridice deasupra confruntarilor politice si a ciclurilor electorale. Cooperarea trebuie sa devina modus operandi, nu numai in economie, ci in intreaga societate romaneasca. Restaurarea sentimentului de incredere reciproca, o trezire a imboldului asociativ si a spiritului de intrajutorare sunt absolut necesare. Fara conlucrare si daruire nu pot renaste micile comunitati, care stau la baza oricarei societati sustenabile, nu se poate concepe crearea si raspandirea larga a bogatiei si a autonomiei economice a fiecarui cetatean. Va fi un test de maturitate pentru partidele politice si pentru societatea romaneasca, in general, dar asta ne va uni, daca vrem sa traim mai bine.

Romania detine un capital natural superior multor tari membre ale Uniunii Europene. Sustenabilitatea este domeniul unde putem concura de la egal la egal in cadrul UE, cu conditia sa lucram cu seriozitate si realism. In functie de rezultate, obiectivele noastre vor putea fi reajustate dupa cativa ani in directia stabilirii unor tinte mai ambitioase. Viitoarele programe sectoriale si regionale vor trebui sa tina cont de valoarea autentica a patrimoniului natural, material, social si uman existent. Exista premise reale pentru ca Romania sa devina un exemplu european de utilizare si de conservare rationala a resurselor, in conditiile unei dezvoltari echilibrate si ale cresterii continue a calitatii vietii. Premisa cea mai importanta o constituie omul insusi: vointa de a elabora proiecte viabile, adecvate realitatii, si de a le implementa.

Ideea de sustenabilitate presupune o corelare organica intre dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei si societatii, pe de o parte, si intre regiunile tarii, precum si alocarea corespunzatoare a resurselor financiare disponibile, in functie de prioritatile convenite. Pentru a decide ce avem de facut si in ce ordine, trebuie sa intelegem clar situatia in care ne aflam. In Romania, tranzitia catre democratia functionala si economia de piata a fost prelungita si dureroasa. Sa nu repetam greselile si sa valorificam succesele, atatea cate au fost!

Sursa: certitudinea.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]