Tudor Urse – Androniconul – Școala Zalmoxiană de Mistere

Egiptenii au avut templele sacre de mistere in timpul pe lungul fluviu al Nilului. Mayașii și-au avut TEOTIHUACAN-UL (locul unde oamenii devin zei). Grecii au avut sacrele mistere din Eleusis. Mistere preluate din cultura tracică. Da. Exact cum ați citit. Nu. Nu este un alt articol despre dacopați și cât de măreți am fost noi odată. Este un studiu amănunțit bazat pe dovezi ignorate și nestudiate îndeajuns de către istorici. Păi i-a să vedem…

Că și tracii și-au avut propria școală de mistere si studii înalte? Adevărat. O demonstrează chiar Pitagora şi elevii săi care şi-au completat studiile universitare la şcoala zalmoxiană. Astfel, după mărturiile lui Platon şi Socrate, în Tracia nord-dunăreană erau cei mai învăţaţi medici din lume, superiori medicilor greci. Hesiod scria că Zalmoxe:

„A promovat o învățătura despre un trai nou, mai înțelept decât al grecilor”.

Tot Zalmoxe a introdus în şcoala sa studiul Dreptului – Belaginele, care stau la baza civilizaţiei umane. Le puteți găsi în articolul Belaginele – Legile sacre ale omenirii.

De când este atestată universitatea zalmoxiană? Aproximativ de pe la 1400 î. Hr. când în Tracia nord-dunăreană a apărut cea dintâi şcoală cu studii asupra astronomiei, medicinei, teurgiei etc. O școală apreciată și studiată de cei mai mari filozofi ai Greciei antice, dar cunoscută și de către fenicieni și iranieni.

Un exemplu este însuși Platon în „Charmides”, unul din celebrele lui dialoguri, din care extragem un pasaj absolut senzaţional:

„Aşa stau lucrurile, Charmides, şi cu descântecul nostru. L-am învăţat, cu prilejul unei expediţii, de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis, despre care se zice că au şi darul de a te face nemuritor! Căci, spunea el, toate se trag din suflet, atât cele rele, cât şi cele bune, ale trupului şi ale fiinţei noastre întregi, revărsându-se din suflet, aşa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie să îi dăm îngrijire, dacă vrem ca, deopotrivă, capul, cât şi restul trupului să o ducă bine. Iar sufletul spunea el, se îngrijeşte cu anumite descântece, care sunt, la rândul lor, spusele şi gândurile frumoase!” 

Ce mai e de spus? Păi să mai dăm încă un exemplu reprezentat de această dată de esenieni. Josephus Flavius, fostul iudeu răzvrătit împotriva Romei, devenit… mare istoric în „Antichităţile iudaice” afirma despre esenieni care au avut preoți traci ca învățători:

„Ei nu trăiesc prea diferit de lume, dar viaţa lor aminteşte în cel mai înalt grad de cea a dacilor numiţi pleistai (de la pelasgi)”.

Ca o completare la spusele lui Platon despre medicină găsim în aceste descoperiri uluitoare:

• într-o locuinţă de pe dealul Grădiştei a fost descoperită o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă din bronz;
• la Piatra Roşie, un scalpellum tot din bronz;
• iar la Poiana, sonde medicale şi un schelet cu craniul trepanat!

Acestea sunt doar câteva din izvoarele păstrate despre Andronicon. Din păcate, ca și cu alte documente, altele s-au pierdut lăsând totuși loc pentru căteva file de istorie adevărată să nu piară.

Pe curând prieteni,

Al vostru Urse Morega Tudor Alexandru.