Tudor Urse – Știați că: Cele mai vechi biserici din România se află la Anghelești, Densuș, Geoagiu și Putna?

revista romania culturala, stiati ca, cele mai vechi biserici din romania

Țara noastră deține multe biserici şi temple religioase din mai toate credințele. Aceasta demonstrează din nou valoarea și importanța acestor locuri din bătrânul continent, mai ales din punct de vedere spiritual. Multe din ele sunt propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO dar necesită restaurări urgente.

Noi vă invităm să le puneți pe GPS-ul vostru, pentru că merită văzute şi credem că unele din ele sigur nu le-ați vizitat.

Astfel mai jos aveți cele mai vechi biserici din țară.

Să începem lista cu… 

biserica din lemn anghelesti

Biserica din lemn – Anghelești

Prima oprire la biserică, vă invităm să o faceți într-un muzeu prea puțin cunoscut dar cu o mare valoare istorică: Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni.

Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul 2009, cu ocazia mutări construcției în Muzeul Satului Vâlcean. Pisania începe prin a fixa actul ctitoricesc în epocă cu datarea precisă și principalii actori: 

„† Să se știe că s-au făcut în zilele lui Io Constantin voievod, s-au săvârșit [în] luna decembrie 8 zile și a o făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul 7164. A scris David. Meșter Oprea Ionu”.

Constantin Șerban Basarab

Constantin Șerban Basarab

Anul erei bizantine 7164 corespunde anului 1655 după Hristos, în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab. Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: „Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”.

Semnele de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18.

În toamna anului 2009 biserica din lemn de la Pietrari a fost demontată de către o echipă mixtă de specialiști muzeografi, conservatori, restauratori și muncitori, însoțiți de colaboratorii Fundației Habitat și Artă în România, dar și de către cadre didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în 2010.

biserica din densus

Densuş – cea mai veche biserică din piatră unde încă se mai țin slujbe

Situată la 10 km de Hațeg, Biserica Ortodoxă Densuș, din Țara Hațegului, Hunedoara, unică în peisajul românesc, este considerată cel mai vechi lăcaș din piatră în care se mai țin slujbe și astăzi. 

Despre originea acestei construcții atipice au fost avansate mai multe ipoteze: pe placa de la intrare se vorbește despre o zidire din secolul al XIII-lea, perioadă ce corespunde cu cea a istoricului Constantin C. Giurescu, care o plasează în 1280; alții cred că s-a ridicat pe ruinele unui templu închinat zeului Marte; preoții susțin că ea poartă urmele dacilor și ar fi fost închinată lui Zamolxe (sec. II) sau că, dată fiind amplasarea ei în inima regatului, la câțiva kilometri de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Felix, ar data din secolele III-IV creștine, cel mult sec. VI. 

Oricum, cercetările arheologice au stabilit că partea inferioară a pereților naosului și altarului aparțin secolului al X-lea. Construită din piatră brută de râu, marmură, lespezi și din blocuri de piatră aduse de la Sarmizegetusa, un conglomerat aparținând mai multor epoci, biserica din Densuș oferă un aspect straniu din punctul de vedere al arhitecturii și al altor detalii singulare: un altar amplasat la sud (toate bisericile îl au spre est), acoperiș din piatră, naos pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi, picturi murale în interior (multe distruse), pruncul Iisus îmbrăcat în straie populare românești, pictat pe unul dintre stâlpi etc.

Înainte de 1989, imaginea bisericii se afla pe unul dintre cele mai răspândite timbre poștale, cel cu valoarea de 40 de bani.

biserica rotunda din geoagiu

Geoagiu – cea mai veche rotondă din ţară

Biserica Rotondă din Geoagiu a fost construită în secolele XI-XII, iar istoricii spun că este cea mai veche biserică medievală, de acest fel, din România. Capela romanică din Geoagiu este un monument istoric aflat pe teritoriul orașului Geoagiu.

Rotonda respectă forma altarelor geto-dacice, precum „Rotonda lui Galeriu” de la Salonic. A fost construită în jurul anului 1100, probabil imediat după schisma creștină. Aceasta folosește un stil de construcție neobișnuit, circular, ca un turn aducând oarecum aminte de turnul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, sau de turlele bisericilor ortodoxe.

„Biserica rotondă” Reformată Calvină de la Geoagiu este cea mai veche biserică de piatră din România, ridicată la finele secolului al XI-lea de familia nobiliară Ákos, care stăpânea zona Geoagiu la acea vreme. Arheologii au descoperit în curtea acestei biserici peste 170 de morminte, iar copiii erau înhumaţi în interiorul Bisericii Rotonda.

Edificiul este singura rotondă în țară care nu a fost distrusă, de intemperii sau oameni în timp, și poate fi admirată. Legenda spune că micuța biserică, cu ziduri groase a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. Rotonda a fost folosită ca biserică, apoi a fost transformată în capelă, pentru că în vecinătatea ei, trei secole mai târziu, a fost ridicată o altă biserică.

Capela Romanică este una dintre cele mai vechi edificii de cult existente și conservate de pe teritoriul României.

Deși nu mai sunt oficiate slujbe religioase aici, monumentul poate fi vizitat ca un muzeu.

biserica veche de la putna

Putna – cea mai veche din lemn

Biserica veche de la Putna este considerată cea mai veche construcție religioasă din lemn din România și din Europa (după unele ipoteze, prea puțin veridice, și din lume). 

Tradiția spune că Dragoș Vodă, cel coborât din Maramureș pentru a întemeia principatul Moldovei, a ridicat, în anul 1346, în satul Volovăț, o bisericuță din lemn, unde să fie înmormân­tat. 

122 de ani mai târziu, Ștefan cel Mare a strămutat lăcașul la Putna, pentru a servi la închinăciune monahilor veniți aici în timpul zidirii mănăstirii cu același nume. Astăzi este cunoscută sub denumirea de biserica veche a Putnei și se află instalată la marginea cimitirului din localitate. 

Primul care a vorbit despre edificiul din piatră a fost cronicarul Miron Costin, în „Letopisețul Țării Moldovei“. Datarea are la bază metode științifice, vârsta lemnului fiind localizată de un laborator din Suedia prin anii 1345-1346. Rezultatul studiului a pus în evidență (nu doar pentru noi, ci și pentru Europa) valoarea documentară deosebită a acestui lăcaș. Biserica este construită sub formă de navă dreptunghiulară, din bârne de stejar cioplite și îmbinate în stilul caselor țărănești, în tehnica numită „în căței“, dispunând de o boltă cilindrică peste întregul interior. 

Acoperișul în patru ape, înalt de cinci metri, lipsit de turlă, este realizat din șindrilă în solzi de pește, cu două cruci de fier împodobite cu raze. Lungimea construcției este de 11,5 m + 4 m pridvorul. 

Catapeteasma a fost concepută în 1760, având sculpturi ornamentale cu struguri și frunze stilizate. De-a lungul timpului, biserica a suferit mai multe restaurări, iar astăzi are musai nevoie de alte intervenții.

Deja vă pregătiți excursiile, nu-i aşa?

Statistica spune că, pe teritoriul românesc, se păstrează 1.440 de biserici de lemn ridicate până în anul 1918: 650 se găsesc în Transilvania și Banat, 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și 300, în Moldova.

Aşa că, destule cât să ne ocupe o viață de vizitat.

În concluzie, avem multe obiective, unele foarte puțin promovate care trebuiesc descoperite şi prețuite tot de noi, turişti.

Surse: GoHunedoara.ro, Revista Lumea Satului, Maria Bogdan.

Al vostru,

Urse Morega Tudor Alexandru

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu