Virgil-Teodorescu Capriș – Ca Psaltirea veche-n cânturi

Iată, sunt în miez de noapte,
Ploaia blândă se oprește,
Luna, în bujor se crește
Printre nori, coboară-n șoapte

Cu-adieri sfinte de toamnă
Calde încă-n prag de rece,
Căci în grabă vara trece
Precum o aleasă doamnă

Care-a copt bostani și struguri,
Semn de dragoste-n pământuri
De cădelniți ce dau muguri

În biserici ce nasc vânturi,
Rugăciuni fără amurguri
Ca Psaltirea veche-n cânturi!

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!