Entries by Cristian Horgoș

Ioan Stanomir va conferenția „Despre patriotism” la Muzeul Țării Crișurilor pe 29 octombrie 2025

Muzeul Țării Crișurilor, va găzdui, miercuri, 29 octombrie, conferința intitulată „Despre patriotism”, susținută de prof. univ. dr. Ioan Stanomir. Ioan Stanomir (n. 13 mai 1973, Focșani, județul Vrancea) a absolvit Facultățile de Drept dar și de Litere ambele ale Universității din București. Este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde predă cursuri de drept constituțional comparat, istoria ideilor politice și drepturile omului. Ioan Stanomir este implicat în proiecte de cercetare și dezbatere publică dedicate constituționalismului românesc, liberalismului și conservatorismului, precum și memoriei comunismului. Ioan Stanomir este autorul a numeroase volume publicate la Editura Humanitas, între care se remarcă: „Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual”, „Sfinxul rus: Idei, identități și obsesii”, „La Centenar. Recitind secolul României Mari” și „Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism”. Prin conferința „Despre patriotism”, prof. univ. dr. Ioan Stanomir propune o reflecție asupra sensului autentic al iubirii de țară – un patriotism lucid, eliberat de excese ideologice, capabil să unească responsabilitatea civică și respectul pentru valorile democratice. Intrarea este liberă. Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea.

Cartea „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian” marșează pe naivitatea savantului

Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române Filiala Iași și Editura Humanitas au organizat recent lansarea volumului Georgiana Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, Humanitas, 2025. Iar după un turneu în toată țara, vineri, 24 octombrie, se va lansa și la Oradea volumul „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian” (Humanitas, 2025), a istoricului Georgiana Țăranu, profesor la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Cartea are ca punct de pornie lucrarea de doctorat a autoarei, obținută la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Capitală, fiind rezultatul unui deceniu de cercetare în arhivele românești și italiene, inclusiv cele ale Vaticanului. Importanța volumului o reprezintă readucerea numelui lui Nicolae Iorga în circuitul de discuții, nu doar al istoricilor, dar și al publicului român, în general, obișnuit să privească cu reverență și intimidare spre această statuie fixată pe un soclu imuabil, parcă o dată pentru totdeauna în vremurile ceaușiste. Georgiana Țăranu are curajul să se apropie de acest mit și să-l cerceteze atent, iar pentru asta uneori e nevoie să-l disloce pe alocuri, nu din spirit iconoclast sau spre a-și făuri vreo faimă, ci ca să restaureze cu respect și conștiinciozitate profesională figura marelui fondator al istoriografiei românești. Fascinația pentru fascismul italian și ceea ce a derivat, inclusiv antisemitismul, este ceea ce de fapt lipsește voit din toate monografiile și studiile dedicate lui Nicolae Iorga, este o pată care poate fi îndulcită doar prin interpretarea unui soi de naivitate a marelui înțelept – adică un paradox – al atotcuprinderii sale intelectuale. Aceasta apare în mod explicit, așa cum demonstrează Georgiana Țăranu, ca fiind filtrată prin îndrăgostirea nețărmurită pentru cultura și spațiul italian, la care se adaugă admirația față de autoritatea (nu și autoritarismul) mesianică a ceea ce Iorga considera încarnarea „geniul italian”, Benito Mussolini. De asemenea, în această naivitate a sa, Iorga credea cu tărie că, flatându-l pe Mussolini și curtea sa de colaboratori și apropiați, ar fi reușit să-l convingă să renunțe la susținerea ferventă a revizionismului ungar post-Trianon și să-l apropie, prin afinitate panlatină și culturală, dar și politică, de România și interesele sale. Volumul, care deja se bucură de o deosebită recepție la nivel național, nu doar în mediul academic, dar mai ales al publicului curios, în ciuda complexității subiectului tratat, a surselor ample și documentării judicioase, este ușor de parcurs, rezultat al talentului scriitoricesc al autoarei – un adevărat maraton într-un manual cu iz de roman istoric. Cartea va fi lansată, 24 octombrie, ora 18.00, în noul spațiu de evenimente Humanitas, librăria-cafenea din cadrul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Oradea, și va fi urmat de o dezbatere cu publicul și o sesiune de autografe. Vor fi în dialog cu autoarea, Raluca Lazarovici Vereș, doctor în istorie și doctor în filologie, decorată cu ordinul Steaua Italiei în grad de cavaler pentru merite culturale, cofondator al editurii Ratio et Revelatio din Oradea, și conf. univ. dr. abil Florin Ardelean, din cadrul Facultății de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea Oradea).   Emisiuni și dezbateri televizate cu autoarea, despre acest volum, pot fi găsite aici:

Concert centenar Virginia Zeani și concerte la catedralele romano-catolice și greco-catolice de Oradea ne vor încânta muzical începând din 21 octombrie 2025

Marți, 21 octombrie, Filarmonica orădeană găzduiește concertul Centenar Virginia Zeani (100 ani de la naștere). Soliști: Veronica Anușca – soprană, Davide Crescenzi – pian și Richard Balint – narator În program: Georg Friedrich Händel – Aria Cleopatrei „Piangerò la sorte mia” din opera „Giulio Cesare in Egitto” Gaetano Donizetti – Aria Luciei „Regnava nel silenzio” din opera „Lucia di Lammermoor” Vincenzo Bellini – Aria Normei „Casta Diva” din opera „Norma” Charles Gounod – Aria Margueritei „Ah! Je ris de me voir” (Aria bijuteriilor) din opera „Faust” Giacomo Puccini – Aria Liù „Signore, ascolta” din opera „Turandot” Giuseppe Verdi – Scena Violetei „È strano… Ah, fors’è lui… Follie!… Sempre Libera” din opera „La traviata” Concert la Catedrala romano-catolică Miercuri, 22 octombrie, de la ora 19, Catedrala Romano-Catolică din Oradea va găzdui un concert de excepție susținut de Corul Sol Oriens din Debrețin, ansamblu coral care împlinește 35 de ani de activitate. Sub bagheta dirijorului Ádám Mike, corul va oferi publicului un repertoriu impresionant, de la compozitori renascentiști până la autori contemporani, precum Tallis, Byrd, Liszt, Pärt sau Kodály. Seria Serilor Muzicale Kaganovskiy va continua miercuri, 29 octombrie, de la ora 19, în eleganta sală a Palatului Episcopal. Publicul va avea ocazia să-i asculte pe virtuozii Artur Kaganovskiy (vioară), Kaganovskiy Eszter (violă), Kállay Ágnes (violoncel), alături de invitații Ferencz István și Kovács Zsolt. Programul serii include lucrări de Bach, Prokofiev, Wieniawski și Beethoven, într-o combinație rafinată de profunzime și energie artistică. Festivalul Coral „Francisc Hubic” Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Oradea vă invită vineri, 24 octombrie 2025, ora 19:00, în Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae”, la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Coral „Francisc Hubic”. Ediția din acest an, desfășurată în Anul național „Cardinal Iuliu Hossu”, stă sub semnul comemorării a două mari personalități ale muzicii românești: soprana Virginia Zeani, la împlinirea a 100 de ani de la naștere, și preotul, dirijorul și compozitorul Francisc Hubic. Cu acest prilej se vor reuni în cânt coral: – Corul de Copii al Românilor din Serbia „Carmina Felix” – dirijor: Roxana Eleonora Cinci – Corul „Buna Vestire – Francisc Hubic” – dirijor: Radu Ioan Mureșan – Corul Filarmonicii de Stat Oradea – dirijor: Olga Bejan, pian: Camelia Andone, violoncel: Victor Sandu – Corul de Copii al Românilor din Serbia „Carmina Felix” – dirijor Roxana Eleonora Cinci Înființat în anul 2021, corul reunește copii cu vârste între 7 și 15 ani din localitățile românești ale Banatului istoric – Vârșeț, Coștei, Locve, Vladimirovaț, Alibunar, Nicolinț, Satu Nou, Straja și Voivodinț – sub îndrumarea muzicală a dnei Roxana Eleonora Cinci. De la momentul fondării și până în prezent, corul a susținut peste douăzeci de apariții de succes în Serbia, România și Ungaria, remarcându-se prin calitatea interpretării și unitatea expresivă a ansamblului. În iunie 2023, la Festivalul Internațional de Creație pentru Copii „Young Artist”, ediția a XII-a, desfășurat la Liceul de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, a fost distins cu Marele Premiu. Program: – Floricica – Francisc Hubic – Naintea Ta, Isus iubit – cântec popular religios – Marijo Slavna – cântec popular religios, pe textul Sf. Nicolae Velimirovici – Luncile s-au deșteptat – după Timotei Popovici – Ana Lugojana – după Ion Vidu Corala „Buna Vestire – Francisc Hubic” a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea Corala s-a înființat pentru a fi glasul viu al liturghiilor, expresia de mulțumire și laudă adusă lui Dumnezeu de către credincioși. Ea întruchipează vocea rugătoare a întregii Eparhii Greco-Catolice de Oradea, având menirea de a cultiva ethosul credinței – modul de a trăi în spirit creștin al credincioșilor. Totodată, corul își propune să păstreze și să valorifice frumoasa tradiție liturgică locală, integrând-o organic în tradiția Bisericii Române Unite, și să onoreze moștenirea corală orădeană, strâns legată de numele maestrului Francisc Hubic. Program: – Sfinte Dumnezeule – Sigismund Toduță – Heruvicul – Francisc Hubic – Ca pe Împăratul – Francisc Hubic – Ave Maria – Tomás Luis de Victoria – Cantate Domino – Karl Jenkins Corul Filarmonicii de Stat Oradea Fondat în 1997 la inițiativa directorului Filarmonicii, Romeo Rîmbu, corul s-a impus ca un reper al vieții muzicale orădene. Primul dirijor, Avram Geoldeș, a pus bazele unui repertoriu amplu, acoperind toate epocile stilistice și genurile muzicale, considerând corul „o verigă indispensabilă a vieții muzicale orădene”. După dispariția sa, în 2005, conducerea a fost preluată de Carmen Bocioc, care a continuat tradiția artistică la un nivel înalt. Din 2006, sub bagheta lui Lászlóffy Zsolt, corul a cunoscut o perioadă de maturitate și inovare, abordând lucrări complexe, de la Kodály la Messiaen. Între 2022 și 2024, ansamblul a fost condus de Olga Bejan, care a consolidat coeziunea și performanța artistică. Din februarie 2025, conducerea este preluată de Laurențiu Bischin, lector la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și laureat al Concursului „Franz Schubert” (2023), care aduce o viziune nouă și un suflu de excelență. De-a lungul celor peste 25 de ani de existență, corul s-a afirmat ca o instituție de tradiție, formată din tineri talentați – studenți și absolvenți ai universităților din Oradea – și susținută de un public meloman fidel, devenind un pilon al vieții culturale locale. Program: – Ave Maria – Jakob Arcadelt – Sicut Cervus – Giovanni Pierluigi da Palestrina – Cant dels ocells – Pablo Casals Violoncel solo: Victor Sandu – Psalm 43: Richte mich, Gott! – Felix Mendelssohn-Bartholdy – In Paradisum (Requiem) – Gabriel Fauré Pian: Camelia Andone; Violoncel: Victor Sandu – Kyrie Eleison (Missa pro defunctis – Requiem) – Franz von Suppé – Benedictus (The Armed Man: A Mass for Peace) – Karl Jenkins Pian: Camelia Andone; Violoncel: Victor Sandu

„Rapsodia Română” de Enescu va fi interpretată la simpozionul cultural dedicat Armatei Române de către Primăria Oradea pe 23 octombrie 2025

Primăria Oradea va găzdui joi, 23 octombrie, un simpozion cultural dedicat Zilei Armatei Române intitulat „Armata României factor de stabilitate și securitate”. Momentul artistic va fi susținut de orchestra simfonică a Liceului de Arte, coordonată de director Mihaela Bondor și prof. Nagy Viola, care va interpreta imnul național al României, imnul Europei și Rapsodia Română a lui George Enescu. Invitații sunt: – Ionuț Iuliu Jolța, preotul militar al garnizoanei Oradea, care va prezenta comunicarea „Armata și biserica, două instituții fundamentale ale neamului românesc”; – prof. dr. Radu Birta, profesor de istorie la Colegiul național „Emanuil Gojdu”, care va prezenta comunicarea „Semnificația Zilei Armatei Române în contextul actual pentru toți românii”; – col. (rtr.) ing. Dan Poinar, președintele ANCE „Regina Maria” Filiala Bihor, va prezenta comunicarea „150 de ani de la nașterea MS. Regina Maria”; – col. (rtr.) dr. Constantin Moșincat, președintele Asociației „Cavalerilor de Clio”, va prezenta comunicarea „Participarea Armatei României la realizarea năzuințelor naționale”; – gen. bg. (rtr.) conf. univ. dr. Vasile Creț, președintele ANCMRR „Al. Ioan Cuza”, filiala județeană Bihor „Gl. Traian Moșoiu”, va modera simpozionul și va prezenta comunicarea „Scurt istoric al înființării și evoluției ANCMRR „Al. Ioan Cuza”, la împlinirea a 100 de ani de la înființare (1925-2025). La final, corul Liceului Ortodox „Roman Ciorogariu”, coordonat de părintele vicar director, Radu Rus, și părintele prof. Lakatoș Ștefan, va prezenta un colaj de cântece patriotice, dedicat Zilei Armatei. La simpozion sunt invitați să participe cadre universitare și preuniversitare, studenți, liceeni și elevi din ciclul gimnazial, cadre militare în rezervă și retragere din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și cetățeni ai municipiului Oradea. Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, Filiala Județeană Bihor, „General Traian Moșoiu”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea, Centrul Militar Județean Bihor, Cercul Militar Oradea, ANCE „Regina Maria”, Filiala Bihor, ANVR, Filiala Bihor, Universitatea Agora din Oradea, Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Liceul Ortodox „Roman Ciorogariu”, Liceul de Arte, Liceul Internațional Agora.

Expoziția românească de icoane pe lemn, are loc la Atena, pe 26 octombrie 2025, la Hellenic French Art Gallery

Grecia și România sunt apropiate în spațiul ortodox, îndeosebi prin lungile epoci în care domnitorii români au sprijinit mănăstirile de pe muntele Athos. Artistele plastice Titiana Marcu și Andrea Kovács, cea dintâi conferențiar universitar la Facultatea de Arte din Oradea, iar a doua masterandă a aceleiași facultăți, vor expune împreună icoane la o galerie de arte din Atena. Astfel, la Hellenic French Art Gallery din Atena va fi vernisată expoziția „Icoana – Credință și cugetare”, adică 30 de icoane tradiționale pe lemn, care simbolizează scene din Istoria Mântuirii: Buna Vestire, Închinarea Magilor, Cina cea de Taină, Răstignirea, Învierea, dar și reprezentări ale Maicii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. „Este o expoziție care, în aceste vremuri complicate, ne cheamă la regăsirea echilibrului sufletesc, atât de râvnit. Cred că o simplă reprezentare iconografică poate trezi în mintea credinciosului o întreagă teologie. Icoana este asemeni unei ferestre deschise spre lumea spirituală iar credincioșii, contemplând-o, înalță rugăciuni spre Tatăl Ceresc, Maica Domnului și toți sfinții”, spune artistul plastic Titiana Marcu. Din punct de vedere cromatic, autoarele apelează la culori pure, clare, corect individualizate în fiecare creație, toate fiind conforme cu simbolistica proprie picturii bizantine, încă de la începutul existenței icoanei, astfel regăsind albastrul care simbolizează divinitatea, puritatea. Roșul joacă un rol important, el amintind de jertfa Mântuitorului. Albul, însă, predomină, simbolizând eternitatea, smerenia tăcută, iar aurul ne amintește de Slava lui Dumnezeu și lumea cerească. Este o expoziție care, în aceste vremuri complicate, ne cheamă la regăsirea echilibrului sufletesc, atât de râvnit în această perioadă. O simplă reprezentare iconografică poate trezi în mintea privitorului o întreagă teologie. Icoana este asemeni unei ferestre deschise spre lumea spirituală iar credincioșii contemplând-o își înalță rugăciuni spre Tatăl Ceresc, Maica Domnului și toți sfinții. Expoziția va fi deschisă între 24 și 26 octombrie, fiind organizată de Departamentul Arte Vizuale al Facultății de Arte, Universitatea din Oradea, în colaborare cu Asociația Culturală Româno-Elenă Artă și Cultură, din Atena. Titiana Marcu, lector universitar dr. la Facultatea de Arte Oradea, Departamentul Arte Vizuale, absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, secția Patrimoniu Cultural, studii de master în Istorie Bisericească, la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Oradea și doctorat în Arte Vizuale, la Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest, Timișoara, are o amplă experiență in domeniul iconografiei, având nouă expoziții personale de Artă Sacră și mai multe expoziții de grup. Cea mai recentă expoziție personală, „De vorbă cu sfinții”, este un eveniment organizat la Muzeul Țării Crișurilor, Cetatea Oradea, în aprilie 2025. De o mare însemnătate pentru activitatea artistei este și expoziția personală internațională din anul 2023, „Armonii sacre contemporane”, Galeria Sztuki Współczesnej, Przemysl, Polonia. Andrea Kovács a mai avut lucrări în expozițiile „100 year 100 artwork”, Selçuk University, Konya, Turcia (2023), „Transmateria” ed. IV, Muzeul Țării Crișurilor, Cetatea Oradea, 2025 și „Micul Prinț XXX”, Muzeul de Arte Satu Mare, tot 2025. Reamintim că luna trecută pe România Culturală am publicat articolul „Icoanele partizanului Șușman junior, expuse în codru, unde le-a gândit”.

Juniorul pictor Mihai Dragoș Dobocan expune iarăși la Paris

Mihai Dragoș Dobocan, un foarte tânăr artist din Oradea, România, a avut expoziții la Paris, în special la Carrousel du Luvru în octombrie 2023 și la sediul UNESCO în octombrie 2024. Acum lucrările lui sunt din nou expuse la Paris. Reamintim că pe 29 aprilie 2025, cu prilejul Zilei Mondiale a Artei pentru o Cultură a Păcii și Patrimoniu Viu („Journée mondiale de l’art pour une culture de paix et patrimoine vivant”). Dragoș a fost din nou singurul copil printre expozanți, artiști consacrați. El a prezentat cinci dintre cele peste 200 de lucrări ale sale, peisaje și natură moartă realizate în acrilic, tehnica sa preferată. Talentul său a fost remarcat și încurajat de Fernand Girard, președintele Société Académique d’Encouragement et d’Éducation Arts-Sciences-Lettres din Paris. Dragoș a început să picteze la vârsta de 5 ani, sub îndrumarea profesoarei Alina Delia Pocian la Atelierul „Mânuțe Fermecate” din Oradea. Ulterior, și-a continuat studiile la Școala de Arte „Francisc Hubic” din Oradea, la clasa profesoarei Florence Sabău, și la Academia de Arte „Marina Căpățînă” din București. ​ De-a lungul anilor, tânărul artist a participat la numeroase expoziții naționale și internaționale. În decembrie 2023, a expus 12 tablouri în cadrul Dubai Art Expo, iar în 2024 a fost invitat să expună la Praga, Amsterdam, Lisabona, la Carrousel du Louvre, dar și la sediul UNESCO din Paris. Pictura este pentru Dragoș o modalitate de a se conecta cu lumea și cu natura. Printre lucrările sale preferate se numără „Canarul”, inspirată de cei doi canari pe care îi are acasă, și „Bufnița polară”, simbol al înțelepciunii, dar și „Câmpul cu maci” și „Copacul secular”, ultimele două, prezentate la UNESCO, au fost inspirate din minunatele peisaje ale Toscanei. ​ „Dragoș Mihai Dobocan continuă să ne impresioneze prin talentul și maturitatea sa artistică, fiind un exemplu de perseverență și pasiune pentru artă”, a spus Maria Achmar, președintele Association International de Diplomatie Culturelle.

Andra Ursuța, un sculptor de relevență internațională trăiește și sculptează la New York

Dacă pictorul Adrian Ghenie e un nume uriaș pe plan internațional, în arena sculpturii o aveam pe Andra Ursuța a cărei expoziții sunt semnalate de mari portaluri sau reviste de artă. Originară de orășelul vestic Salonta, din anul 2000, Andra Ursuța trăiește și sculptează în New York. O parte din articole surprind expoziția ei din perioada 24 iunie – 31 octombrie, din Grecia, intitulată „Apocalipsa acum și atunci”. „Fundația DESTE pentru Artă Contemporană are plăcerea să prezinte ‘Apocalipsa Acum și Atunci’, o expoziție solo a artistei române Andra Ursuța. Expoziția a fost deschisă la Spațiul de Proiecte al Fundației de pe insula Hydra, între 24 iunie și 31 octombrie 2025. Aceasta marchează prima expoziție majoră a Ursuței în Grecia. Ursuța se inspiră din limbajul vizual și strategiile de expunere ale muzeelor ​​arheologice pentru a inventa artefacte faux-istorice aparținând unei civilizații dispărute, ale cărei relicve par să vorbească despre anxietățile prezentului nostru. Atât familiare, cât și absurde, artista expune fragmente de sculpturi și detritusuri de studio care au fost succesiv construite și distruse cu instrumente analogice și digitale. Aceste lucrări explorează istoria creării de obiecte și a sculpturii și modurile în care acest sistem de cunoaștere și speculație derivat manual a ajuns să modeleze lumea noastră vizuală. Apocalipsa Acum și Atunci cufundă spectatorii într-o istoriografie trunchiată, unde tropi antici aparent familiari, apodobi grotești și figuri de bronz cicatrizate plutesc între arheologie și ficțiune. Expoziția prezintă Desolation Ware, o nouă serie de sculpturi din bronz turnat în ceară pierdută. Inspirate parțial de obiecte de artă decorativă și design interior, formele sunt accesorii distilate ale incertitudinii existențiale: un platou monstruos cu șerpi care ies dintr-o cască de bicicletă pentru a invoca o Gorgonă; un ulcior zoomorf care prezintă elemente peisagistice dintr-un deșert pre-renascentist – genul de loc în care Sfântul Anton ar fi putut fi hărțuit de demoni; un scaun care seamănă cu un tron ​​ortopedic sau cu îmbrățișarea unei fecioare de fier; un transportor de fluide corporale care anunță insuficiența organelor. Apelând la mediul artistic clișeic al bronzului turnat cu patină verdeață, Desolation Ware abordează și concepțiile greșite din istoria artei, cum ar fi înțelegerea falsă a sculpturilor clasice ca fiind inițial albe, când, în realitate, erau policrome, și examinează modul în care aceste erori pot deveni forțe generative importante”, se arată, de pildă, pe davidzwirner.com. Un amplu articol în limba română a fost publicat în luna ianuarie a acestui an de portalul BihorJust „Andra Ursuta, fiica unui profesor de istorie din Salonta, star în New York. Și-a sculptat casa în care a copilărit”.

Mihai „Miguel” Gane, un poet argeșean, citit în tot spațiul hispanic

Argeșeanul Miguel Gane, originar din satul Lerești, este unul din cei mai cunoscuți poeți contemporan din Spania și America Latină. Poeziile lui impresionează spațiul hispanic prin sensibilitate și onestitate. Este, în prezent, printre cei mai citiți, tipăriți și difuzați poeți ai limbii spaniole contemporane – de la Madrid și până la Bogotá ori Buenos Aires. În 2019 a lansat primul său roman, „Când o să te faci mare” (Editura Cărturești), o autobiografie a copilăriei sale din satul argeșean Lerești și încercarea de adaptare într-o altă țară. El povestește din perspectiva unui copil de 9 ani, cu inocență, trecerea dintr-un mic sat românesc în marele Madrid, de la o cultură la o altă cultură. Analizează sentimentele familiei sale încercând să surprindă povestea tuturor românilor plecați în străinătate în anii 2000 în căutarea unui trai decent. Astfel, Miguel Gane relatează că părinții săi au plecat la muncă în Spania când avea în jur de 2-3 ani, iar copilăria și-a petrecut-o în grija bunicilor materni. Câțiva ani mai târziu, Miguel s-a alăturat părinților în Spania. Acolo l-a cunoscut pe Rafael, un prieten al familiei care îi oferea meditații la limba spaniolă și care avea să-i schimbe soarta. Rafael scria poezii, iar pentru Miguel, care era un copil timid, acea descoperire a devenit o sursă de inspirație. „Ca orice copil, la vârsta aceea avem nevoie de eroi în viața noastră, avem nevoie de personaje care vrem să fim când o să ne facem mari. Aveam o sensibilitate pe care trebuia să o dezvolt și, în același timp, eram și o persoană foarte timidă. Cred că am canalizat acolo anumite sentimente și scrisul a fost ca o tactică de auto-apărare pentru mine”, a declarat Miguel Gane pentru Digi24. De-a lungul anilor, tânărul poet a câștigat un public uriaș datorită stilului său direct, pe înțelesul tuturor. „Caracteristica principală a poeziei mele este că e una foarte accesibilă, pe înțelesul tuturor. Oamenii au nevoie să se regăsească în lucrurile pe care le citesc, au nevoie să simtă că acele lucruri sunt scrise pentru ei. Poezia mea funcționează ca o oglindă unde cititorul se uită, se privește pentru a se învăța”, a mai explicat Gane pentru Digi24. Pagina www.facebook.com/MiguelGanePoesia/ are un sfert de milion de urmăritori. Pe această pagină Miguel Gane își postează periodic cele mai recente poezii. Jurnalul de Argeș i-a surprins, pe scurt, poveste, încă din luna iulie, în articolul „Poetul Mihai ‘Miguel’ Gane trăieşte din scris”.

Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural este organizată pe 19 octombrie 2025 de Asociația Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradei

Și în acest an, Asociația Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei (AFOREO) organizează duminică, 19 octombrie, Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural. Ediția din acest an a evenimentului are ca parteneri Parohia Ortodoxă Bratca și Primăria Comunei Bratca. Evenimentul va debuta la ora 10.00, cu Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă din Bratca, iar de la ora 14.00, la Căminul Cultural din localitate, va avea loc un program cultural-artistic, urmat de concursuri pentru gospodine și ateliere de creație pentru copii. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române În 2019, în contextul Anului Omagial al satului românesc, Biserica a atras atenția asupra crizei prin care trece mediul nostru rural și propune încurajarea şi ajutorarea concretă a sătenilor. Un model de ajutor specific pentru femeile din mediul rural îl reprezintă acțiunile de prevenție și depistare a cancerului de col uterin și de sân organizate de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului în satele din România. Programul a început din 2018 și se bazează pe o colaborare a Patriarhiei Române cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti. În ţara noastră, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, la Moeciu, judeţul Braşov. Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural (ANFMR) a marcat, an de an, această zi prin organizarea mai multor manifestări cu specific tradiţional, în numeroase localităţi din ţară. Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural, celebrată anual pe 15 octombrie, a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2007 pentru a recunoaște rolul esențial pe care femeile din mediul rural îl au în agricultură, securitatea alimentară, protecția mediului și dezvoltarea locală a comunităților.

Cristian Horgoș – Etno-expoziții permanente în Transilvania

Majoritatea orașelor din România au fie muzee etnografice, fie măcar secții etnografice în cadrul unor complexe muzeale. Dar Muzeul Etnografic Transilvania este cel mai cuprinzător și grăitor pentru zona Ardealului. Iată ce aflăm de pe site-ul Muzeului Transilvania: „Costumele ţărăneşti expuse datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi sunt reprezentative pentru Ţara Făgăraşului, Mărginimea Sibiului, Secuime, Oaş, Maramureş, Năsăud, zona saşilor bistriţeni, Mocănimea Arieşului, Călata, pentru zonele Beiuş şi Ineu, Cărbunari şi Pădureni. Podoabele expuse în vitrine provin din Bihor, Oaş, din zonele Meseş şi Târnave, din zona săsească bistriţeană şi sibiană, din Pădureni, Ţara Haţegului şi Banat, din zonele Călata, Odorhei şi Trascău, din zona Bran.” În cadrul expoziției etnografice permanente a Muzeului Transilvania se află și costume populare ale Mariei Panea, născută în anul 1920 în localitatea clujeană Mărgău. Astfel, o remarcabilă colecţie de circa 1.500 de costume populare și alte piese etnografice, adunate de-a lungul unei întregi vieţi, cu mari sacrificii şi multă trudă, în anii ’60 şi ’70, de învăţătoarea Maria Panea, poate fi admirată de public la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Maria Panea a muncit enorm, de multe ori peste puterile ei, dar cu toate acestea, a trăit extrem de modest, într-o căsuţă mică şi cu pământ pe jos, în frig, hrănindu-se, de obicei, cu pâine şi apă, pentru că puţinii bani pe care îi câştiga îi cheltuia pentru a cumpăra de la oamenii din sat diverse obiecte tradiţionale sau piese vestimentare. S-a stins din viaţă în 1977 fiind înmormântată cu o simplă cămaşă pe ea şi „învelită în giulgiul defuncţilor”, potrivit spuselor preotului Braica. Detalii despre muzee pot fi găsite pe site-urile: – Muzeul Etnografic Transilvania Cluj Napoca: https://www.muzeul-etnografic.ro/eveniment/expozitia-de-baza/, https://www.fest.ro/ro/cluj/evenimente/expozitii/cultura-populara-din-transilvania-sec-xviiixx – Muzeul Satului Bănățean: https://muzeulsatuluibanatean.ro/ – Muzeul de Etnografie Brașov: https://etnobrasov.ro/ – Complexul Muzeal Bistrița Năsăud: https://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/etnografie-arta-populara – Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș: https://etnografie-maramures.ro/ – Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Sibiu: https://muzeulastra.ro/ – Muzeul Arad: https://museumarad.ro/etnografie/ – Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie: https://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=379&-muzeul-de-etnografie-si-arta-populara-orastie-hunedoara – Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie din Hunedoara a fost absorbit de Muzeul Castelului Corvinilor: https://www.castelulcorvinilor.ro/ – Muzeul Satu Mare: https://muzeusm.ro/sectia-etnografie-arta/ – Muzeul Zalău: https://muzeuzalau.ro/sectia-de-istorie-vasile-lucacel/, https://muzeuzalau.ro/cununi-impletite/ – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia: https://mnuai.ro/expozitie-vechi-si-nou-motive-traditionale-romanesti-inspirate-din-colectia-etnografica-a-muzeului-national-al-unirii-alba-iulia-transpuse-pe-diferite-suporturi-in-interpretari-moderne/ – Muzeul Țării Crișurilor: https://mtariicrisurilor.ro/etnografie/ A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.