Se împlinesc anul acesta 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania. Cu merite excepționale în afirmarea identității și a drepturilor naționale ale românilor, acesta a condus Revoluția română din Transilvania între anii 1848 și 1849.

Avram Iancu are marele merit de a fi catalizat poporul român din Transilvania în jurul idealurilor sfinte de libertate și de afirmare a conștiinței naționale. Numele său este, pe deplin, un simbol puternic al libertății naționale în conștiința întregului popor român, încât declararea sa oficială drept Erou al Națiunii Române, în 17 noiembrie 2016, a reprezentat doar validarea unui adevăr incontestabil.

Înțelegând responsabilitatea cinstirii unui astfel de om, ne-am adunat, om cu om, și organizăm un spectacol unic, parcurgând împreună, prin cântec, joc și poveste, importantele momente din viața lui Avram Iancu.

NO, HAI să-l cinstim pe Iancu !

11 Mai – Moneasa (Teatrul de Vară, ora 19:00)
12 Mai – Păuliș (Căminul Cultural, ora 18:00)
21 Mai – Hășmaș (Căminul Cultural, ora 19:00)
7 Iulie – Tăcășele
21 Iulie – Hălmagiu
11 August – Beliu
8 Septembrie – Țebea

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Județean Mureș vă invită la vernisajul expoziției „Ion Vlasiu. Omul printre arbori”, duminică, 28 aprilie 2024, ora 18.00, la parterul Galeriei Naționale, cu un cuvânt de deschidere susținut de Călin-Alexiu Stegerean, director general MNAR, Ötvös Koppány Bulcsú, director Muzeul Județean Mureș, Dorel David Morar și Cora Fodor, curatorii expoziției, Ioana Vlasiu, istoric și critic de artă, fiica artistului.

Cu acest proiect Muzeul Național de Artă al României continuă seria de expoziții dedicate prezentării operei și biografiei unor sculptori care au marcat în mod înnoitor parcursul artelor românești în secolul XX. Ion Vlasiu (1908-1997) a fost profund preocupat de condiția și limitele sculpturii, iar limbajul lui artistic viguros și original s-a afirmat printr-un modernism puternic ancorat în tradiția cioplitorilor anonimi. Format la Școala de Arte Frumoase de la Cluj, Ion Vlasiu s-a impus, în cadrul generației care debuta în jur de 1930, prin modernismul sculpturii sale în lemn sau piatră. El a înțeles cioplitul nu doar ca tehnică, ci o cale de acces spre „vocile” primordiale ale materiei, cărora, astfel, le-a dat glas, eliberându-le. Artistul a alternat cioplitul cu modelajul, sculptura cu pictura, tendinţa spre abstracție cu figurativul, dar s-a regăsit funciar în vigoarea artei țărănești, anonimă, care a devenit o referință a demersului său artistic.

Expoziția prezintă o selecție a operelor reprezentative pentru amplul parcurs creator al artistului, cu accent pe perioada anilor 60-70, marcată și de participarea sa la Bienala de la Veneția. Cu o miză care implică vizitatorul într-o experiență vizuală fascinantă, parcursul expozițional este structurat de cei doi curatori în două secțiuni. Prima secțiune, construită în jurul restituirii imaginii atelierului artistului de la Bistra Mureșului, dezvoltă direcțiile stilisticele și tematice abordate de artist.

Cea de-a doua secțiune are în centru tema stihiilor, adesea abordată de artist în sculptură, pictură și grafică. Realizată între anii 1968 și 1976, și expusă la Bienala de la Veneția din 1976,  „Stihiile războiului” este o lucrare emblematică, sintetizând viziunea despre sculptură a artistului Ion Vlasiu. Aflată în colecția familiei, lucrarea a beneficiat de un sofisticat proces de restaurare întreprins de sculptorul Dorel David Morar și a fost inclusă într-o expoziție dedicată artistului în anul 2023, la Târgu Mureș.

„MNAR își propune o deschidere tematică și organizatorică pentru proiecte care implică colaborarea cu alte muzee din țară și străinătate, iar această expoziție poate fi un model de colaborare exemplară cu echipa Muzeului Județean Mureș-Secția Artă. Ca și în alte domenii de activitate, creativitatea și eficiența sunt mai degrabă rodul conlucrării multiplelor resurse umane și materiale, iar caracterul excepțional al acestei expoziții rezultă din fructificarea cercetărilor și importantului patrimoniu al muzeelor noastre” afirmă Călin-Alexiu Stegerean, directorul MNAR.

„Acest proiect expozițional este rezultatul unui efort comun de a aduce în prim-plan viața și opera remarcabilă a artistului Ion Vlasiu. Ion Vlasiu, sculptor, pictor și prozator născut 1908 în localitatea mureșeană Lechința de Mureș este un personaj complex din galeria artiștilor de seamă pe care i-a dat Școala de Arte Frumoase din Cluj și care au marcat puternic cursul artei românești. Creația lui Ion Vlasiu este profund înrădăcinată în peisajul și cultura transilvăneană, însă se exprimă într-o manieră modernă ce îmbină tradiția cu inovația. Expoziția de la Muzeul Național de Artă al României va oferi publicului oportunitatea de a se conecta cu universul artistic al lui Ion Vlasiu și de a descoperi complexitatea și frumusețea operei sale, ce reprezintă o importantă contribuție la patrimoniul cultural al României” afirmă Koppány Bulcsú ÖTVÖS, directorul Muzeului Județean Mureș.

Doamna Cora Fodor este istoric și critic de artă, doctor, cercetător în cadrul Muzeului Județean Mureș, Secția de Artă, expert acreditat de Ministerul Culturii în artă românească modernă, curatoare și colaboratoare la organizarea expoziției permanente a muzeului, precum și a unor numeroase expoziții monografice și tematice. A publicat numeroase studii, articole și cronici de artă dedicate artei românești moderne și contemporane.

Domnul Dorel David Morar este sculptor, membru al U.A.P.R. filiala Târgu Mureș și muzeograf în cadrul Muzeului Județean Mureș, Secția de Artă. În cadrul muzeului se dedică în special secțiunii de educație muzeală (introducere, descoperire și înțelegere a limbajului vizual). A participat la organizarea mai multor expoziții permanente și temporare, printre care: Galeria Ion Vlasiu, Expoziția Tonitza. Imagini ale copilăriei, organizată la Târgu Mureș și itinerată la București.

Expoziția prezintă lucrări din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Județean Mureș, Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Muzeului Național Brukenthal, din colecția familiei Vlasiu și din colecții particulare.

Expoziția rămâne deschisă până în data de 28 iulie 2024, la parterul Galeriei Naționale.

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian informează, cu profund regret, că turneul spectacolului „Meşterul Manole Operă Rock” ce ar fi trebuit să aibă loc în Arad, Sibiu și Cluj-Napoca în intervalul 21 – 23 Aprilie a fost anulat, din motive independente de voinţa instituţiei.

După cum se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook a Teatrului:

„Această decizie a fost luată din motive independente de echipa Teatrului Național de Operetă și Musical «Ion Dacian», este atribuită circumstanțelor legate exclusiv de organizatorul local. Înțelegem dezamăgirea pe care această veste o poate provoca spectatorilor curioși de această punere în scenă a legendei celei mai frumoase mănăstiri din Argeș și ne exprimăm speranța că, în viitorul apropiat, vom putea împărtăși cu publicul din afara capitalei pasiunea și arta ce caracterizează acest titlu din repertoriul nostru.” 

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian precizează şi că instituţia nu a instrumentat vânzarea biletelor, şi că recuperarea contravalorii acestora se va face de pe platforma de pe care acestea au fost achiziţionate.

Muzeul Național de Artă al României vă invită vineri, 26 aprilie 2024, ora 18.00, la parterul Galeriei Naționale, la un eveniment în cadrul proiectului Întâlnire la muzeu alături de Georgiana Onoiu, care face parte din echipa de specialiști în antropologie și folclor a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

 Conferința are ca punct de plecare obiectele de patrimoniu împrumutate de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” pentru expoziția „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” și ipostazele în care acestea au fost utilizate în lumea satului. 

Folclorul românesc a fost o importantă sursă de inspirație pentru Victor Brauner, iar  expoziția „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” prezintă încă din prima sală piese de o incontestabilă valoare estetică şi etno-documentară, filme și fotografii provenind din cercetările realizate de echipa profesorului Dimitrie Gusti în perioada interbelică, din care a făcut parte etnomuzicologul Harry Brauner, fratele artistului. 

Prezentarea va cuprinde noțiuni despre cotidian și ceremonial, magic și profan, rolul feminin în performarea actelor magice, credințe și superstiții legate de acestea, istorii de viață, simbolistică. 

Ca de fiecare dată, publicul va putea interveni cu întrebări adresate invitatei.

Georgiana Onoiu este doctor al Universității „Valahia” din Târgoviște, specializarea Istorie. Deține funcția de Șef Secție Tezaurizare patrimoniu cultural. Evidență științifică. Baze de date la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și este cadru didactic asociat al Universității din București, titular al cursurilor „Managementul patrimoniului etnografic” și „Spațiu, locuire, cultură”. 

Este autoarea volumului „Istorie și modernitate în portul popular din Moldova și Țara Românească” și co-autor a șase cataloage de colecție împreună cu dr. Georgeta Stoica. În anul 2022 a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române pentru lucrarea „Portul popular din Câmpia Munteniei”, în colaborare cu dr. Georgeta Stoica și dr. Paula Popoiu. Totodată este membru în Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial și Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, în calitate de expert atestat de Ministerul Culturii în domeniul portului popular și al textilelor de interior.

Deschisă la parterul Galeriei Naționale (Calea Victoriei 49-53), expoziția „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” mai poate fi vizitată până în data de 30 aprilie 2024.