Vineri, 17 octombrie 2025, teologul Cristian Bădiliță a susținut conferința intitulată „Legenda Papei Silvestru și a Împăratului Constantin. Implicații teologico-politice”. Evenimentul ce l-a avut în prim plan pe Cristian Bădiliță, unul dintre cei mai importanți teologi și cercetători ai creștinismului din România contemporană, a fost organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Conferința a fost deschisă de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituției muzeale, care a subliniat importanța prezenței lui Cristian Bădiliță la Oradea și a remarcat caracterul profund și aplicat al prelegerii dedicate istoriei creștinismului. În debutul întâlnirii, Cristian Bădiliță a prezentat cea mai recentă apariție editorială a sa, „Enciclopedia ilustrată a creștinismului pentru secolul XXI”, un amplu proiect dedicat publicului tânăr și matur deopotrivă. Lucrarea, care conține aproximativ 350 de ilustrații selectate și organizate de autor, oferă o perspectivă personală și critic-istorică asupra fundamentelor, temelor și personajelor esențiale ale creștinismului, de la tradiția biblică și patristică până la expresiile moderne ale credinței. Apoi, teologul a analizat legenda Papei Silvestru și a Împăratului Constantin, o temă deosebit de complexă, situată la intersecția dintre istorie, teologie și mit. Pornind de la sursele antice – corpusul de texte Actus Silvestri – Cristian Bădiliță a explicat modul în care această legendă a apărut în secolele IV–V, având rolul de a reabilita imaginea Împăratului Constantin cel Mare și de a clarifica raportul dintre autoritatea politică și cea religioasă. Într-o expunere erudită și captivantă, teologul a evidențiat semnificațiile teologico-politice ale legendei, subliniind tensiunile istorice dintre arianism și ortodoxie, dintre autoritatea imperială și cea ecleziastică, dar și efortul Bisericii de a-și consolida legitimitatea spirituală în fața puterii lumești. Legenda, a arătat conferențiarul, povestește cum Împăratul Constantin, bolnav de lepră, primește în vis revelația apostolilor Petru și Pavel, care îl îndeamnă să-l caute pe Papa Silvestru pentru a fi botezat. Miracolul vindecării și convertirea împăratului marchează, în plan simbolic, începutul „încreștinării” Imperiului Roman și al unui nou model de raport între Biserică și Stat. În încheiere, Cristian Bădiliță a invitat publicul să descopere bogăția temelor creștine din această legendă, dar și actualitatea reflecțiilor pe care ea le oferă asupra puterii, credinței și responsabilității morale.

Începând de joi, 16 octombrie, Târgoviștea devine, pentru a 57-a oară, capitala romanței românești, odată cu deschiderea Festivalului Național de Interpretare și Creație „Crizantema de Aur”, găzduit de elegantul Cinematograf „Independența”, informează Agerpres. Sub petalele de lumină și nostalgie ale toamnei, evenimentul promite publicului trei seri de poveste – o celebrare a sensibilității, talentului și rafinamentului artistic care definesc romanța românească, un gen muzical declarat tezaur al patrimoniului cultural imaterial al României. Ediția din acest an aduce în prim-plan concursuri de interpretare și creație, recitaluri extraordinare susținute de artiști consacrați, expoziții tematice, lansări de carte, ateliere muzicale și momente dedicate memoriei marilor interpreți care au făcut istorie pe scena „Crizantemei”. Evenimentul reunește zeci de concurenți din toată țara și din diaspora, acompaniați de orchestra festivalului, dirijată de maeștri ai muzicii românești. Organizatorii – Primăria Municipiului Târgoviște, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – promit o ediție spectaculoasă, cu un concept modern, dar fidel spiritului autentic al romanței. „Crizantema de Aur” nu este doar un festival, ci o călătorie în sufletul muzicii românești, acolo unde emoția se împletește cu poezia, iar dragostea capătă glas sub lumina reflectoarelor. Trofeul mult râvnit, simbol al eleganței și al rafinamentului, va fi acordat în ultima seară, pe 18 octombrie, celui mai expresiv interpret al romanței din acest an. Publicul va fi invitat să participe și la spectacole stradale, mini-concerte și proiecții tematice dedicate istoriei festivalului. De peste jumătate de secol, „Crizantema de Aur” rămâne un templu al emoției și al artei românești, locul unde timpul se oprește pentru ca iubirea să cânte. Programul Național de Concerte „Poduri de Romanță” Programul va continua seria concertelor de mare succes desfășurate în perioada 2017-2024 sub genericul „Romanța ne unește”, „Comori ale Romanţei”, „Izvoare ale Romanţei”, „Tinerețea Romanței”, „Romanța, regina inimilor”, „Romanțele Dorului” și „Suflet de Romanță”. În cadrul Programului Național de Concerte „Poduri de Romanță”, vor fi organizate concerte de Romanță în zone istorice ale țării, în mari oraşe din România și din Republica Moldova, la care vor participa laureaţi prestigioși ai Festivalului „Crizantema de Aur”, alături de mari interpreţi de romanţe din fiecare zonă istorică. Romanța românească este un gen muzical de patrimoniu, care se află în geneza Imnului Național al României și figurează în Repertoriul naţional al patrimoniului cultural imaterial. Numeroase instituții prestigioase din România susțin demersul inițiat de organizatorii Festivalului Național „Crizantema de Aur” de înscriere a Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Proiectul are în vedere un dosar comun România – Republica Moldova. – Programul Național Educațional „Tinerețea Romanței” va continua și în acest an pentru a promova în rândul tinerilor acest gen muzical al sufletului românesc, pentru a fi inclus în programa de studii în licee și facultăți de muzică și pentru a repune Romanța românească în drepturile ei firești, alături de alte genuri muzicale românești și internaționale. – Evenimentul „Tineretul și muzeele”, cu tema „UNESCO ’80”, realizat de Asociația Culturală „Cetatea Romanței” Târgoviște, „Alumnus club pentru UNESCO”, sub egida Federației române și a Federației Europene a Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO. Evenimentul se va desfășura la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște și la Cinematograful „Independența” din Târgoviște, sâmbătă, 18 Octombrie 2025. – Omagiu corifeilor romanţei – eveniment realizat cu sprijinul Fundaţiei „Henry Mălineanu” cu scopul celebrării creației compozitorului de romanțe Henry Mălineanu, precum și pentru omagierea altor mari personalități. – Lansări discografice și editoriale, expoziții florale și de fotografie – evenimentele au loc în fiecare seară a festivalului, în foaierul Cinematografului Independența din Târgoviște Concertele vor începe în fiecare seară la ora 18.00 și vor fi transmise integral în direct de TVR Folclor și TVR Craiova. Seara de gală va fi transmisă în direct și de Radio România Antena Satelor. Festivalul este realizat în coproducție cu Televiziunea Română.

În Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor, miercuri, 22 octombrie, de la ora 17.00, va avea loc conferința „Asediul cetății Oradea din 1598: mărturiile lui Giovanni Marco Isolano și Melchior Von Redern”, susținută de cercetător dr. Ovidiu Cristea. Moderatori vor fi dr. Florina Ciure, șef Serviciu Istorie al Muzeului Țării Crișurilor, și prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.Ovidiu Cristea (n. 30 iunie 1965, Constanța) a absolvit studiile universitare în domeniul istoriei la Universitatea București, Facultatea de Istorie, în anul 1993. În 2003 a obținut titlul de doctor în istorie, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române cu teza Veneția și strâmtorile în secolele XIII-XIV, avându-l coordonator pe prof. Șerban Papacostea. A fost director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din anul 2012 până în 2022, în prezent fiind cercetător. Este membru fondator al Institutului de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași, redactor șef al „Revistei Istorice”, director al revistei „Historical Yearbook” și membru în colegiile de redacție ale revistelor „Analele Putnei”, „Revista arhivelor” și „Revista de Istorie a Moldovei”. Împreună cu Șerban Marin este co-editor al seriei „The Romanian Space in Eastern European Context” a editurii Trivent Publishing.Primele sale cercetări și teza de doctorat au fost consacrate Mării Negre ca spațiu de întrepătrundere a mai multor puteri hegemonice, de la stăpânirea bizantină până la cea venețiană, genoveză și otomană. Acestor teme le-a dedicat o serie largă de cărți și studii, cu accentul pe perioada domniei lui Ștefan cel Mare și a campaniilor militare purtate de acesta, analizate prin prisma documentelor de arhivă venețiene. A dedicat câteva studii domniei lui Mihai Viteazul referitoare, mai ales, la aspectele militare și la relația dintre informație și decizie politică. Nu în ultimul rând a tradus, singur sau în colaborare, cărți importante ale unor autori occidentali precum Lucien Musset, Alain Demurger, Steven Runciman, Noel Malcolm. Conferința susținută de Ovidiu Cristea vine să demonstreze că Asediul Oradei din 1598 nu a schimbat decisiv cursul „Războiului cel Lung”, dar a reprezentat o victorie importantă pentru Habsburgi după înfrângerile recente. Într-un context politic tensionat, marcat de instabilitatea din Transilvania și de relațiile complicate dintre Sigismund Bathory și Curtea de la Praga, cetatea a fost apărată de o garnizoană redusă numeric care, timp de 40 de zile, a rezistat cu mari sacrificii atacurilor otomane conduse de Satîrgi Mehmed pașa. Relatările comandantului Melchior von Redern și ale lui Giovanni Marco Isolano oferă detalii valoroase despre lupte. Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea.Iată o relatere istorică prvind asediul Cetății Oradea de pe site-ul Cetatea Oradea – Enciclopedia României – prima enciclopedie online despre România. „Turcii aveau ca servanţi la tunuri un număr de mercenari genovezi, veneţieni şi germani, care au provocat mari pierderi apărătorilor cetăţii, prin măiestria tragerilor de artilerie pe care le efectuau asupra fortificaţiei. Principalul efort al turcilor a fost asupra bastioanelor Roşu şi Aurit, pe care au încercat să le mineze, dar încercarea a eşuat datorită faptului că nu se putea evacua apa din şanţul cetăţii. Asediatorii au încercat să sape un canal până la râul Criş pentru a drena şanţul de apărare, dar efortul lor a rămas fără nici un rezultat notabil, deşi au lucrat la săpături timp de trei săptămâni. Apa a fost evacuată din şanţ de către asediatori doar prin trădarea unui localnic, care le-a dezvăluit modul secret prin care asediaţii obişnuiau să golească apă din şanţ atunci când aveau nevoie. Astfel, turcii au reuşit să golească apa din şanţ în mod complet. La începutul lunii august asediatorii primesc ajutoare sub forma a 8.000 de tătari şi 10.000 soldaţi turci şi atacă cu furie aceeaşi zonă a bastioanelor Roşu şi Auriu. La 14 august 1660 sare în aer unul dintre bastioanele cetăţii, datorită unei neglijenţe a unui apărător în manevrarea muniţiei depozitate acolo. Explozia a ucis cca 100 apărători, reduc semnificativ numărul garnizoanei, care şi aşa avea efective drastic reduse. Moralul asediaţilor a scăzut şi mai mult când au aflat că nu vor primi ajutoare de la austrieci.”

Băcăuanul Ioan Măric și alți peste 20 de artiști naivi din țară sunt așteptați la a XII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, eveniment devenit un pilon cultural și artistic în peisajul românesc, care va fi lansat pe 16 octombrie, în Cetatea Oradea. Cu această ocazie va fi lansată și o carte despre artistul Ioan Măric, unul dintre veteranii artei naive românești. Cartea va fi prezentată de muzeograful orădean Augustin Ţărău, care se şi îngrijeşte de amenajarea expoziţiei. Detalii și tablouri ale artistului găsim pe site-ul https://uapriasi.ro/artist/ioan-maric/ sau într-o postare a Bibliotecii Județene „C. Sturdza” Bacău notează: Născut pe 12 octombrie 1945, în satul Luncani, comuna Mărgineni, județul Bacău. Fiul lui Ioan Măric și al Verginiei (n. Popa). A absolvit Școala Profesională Agricolă din Podu Turcului (1964) și Școala Tehnică de Maiștri din Comănești (1976). A lucrat 33 de ani ca maistru tehnolog la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Bacău. Din 1967, a urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Bacău, la clasa pictorului Ilie Boca (trei ani grafică și trei ani pictură). În 1980 a absolvit cursurile serale ale Liceului de Artă din Bacău, unde l-a avut ca îndrumător pe pictorul Gheorghe Velea. Din anul 2017, este absolvent al Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Ioan Măric (supranumit „Bădița Chagall”) activează ca profesor la Școala Populară de Artă și Meserii și la Palatul Copiilor din Bacău, învățând deopotrivă copii și adulții să iubească arta naivă. ACTIVITATE ARTISTICĂ Începând cu anul 1968 este nelipsit de la expozițiile colective ale pictorilor naivi. A expus la Saloane Naţionale de Artă Naivă din Bacău, Piteşti, Bucureşti, Vaslui, Botoşani, Dorohoi, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu, Arad, Târgu Mureş, Galaţi, Timişoara, Focşani, Suceava, Bistriţa Năsăud, Satu Mare ș.a. De asemenea, a participat la taberele de creație din Bacău, Târgu Ocna, Valea Uzului, Comănești, Berzunți, Buda, Măgura, Dărmanești, Botoșani, Slănic Moldova, Garana, Pitești, Alba Iulia, Moldova Noua, Sirnia, Cap Aurora ș.a. Prima expoziție personală o deschide în 1974, la Bacău. De atunci, an de an, numele său este întâlnit pe afișele unor săli și galerii din țară și străinătate (peste 200 de expoziții). Și în Parlamentul European A participat la numeroase expoziții colective internaţionale, din rândul cărora trebuie menţionate: Quinzaine culturelle franco-roumaine, Palais de la Bourse din Strasbourg (2006), Parlamentul European (2008, 2009 şi 2013), expoziţia „Tradiţii româneşti” (Torino şi Milano, 2008), Biennale d’Art Naïf (Bruxelles, 2009-2010), Festival d’Art Naïf din Verneuil-sur-Avre (Franța, 2010), precum şi alte expoziţii din America Latină, Canada, Cuba, S.U.A., Olanda, Rusia, Polonia, Iugoslavia, Belgia, Finlanda, Italia, Albania, Franţa, Bulgaria, Austria, Elveţia, Suedia, Japonia, Ungaria, Grecia, Portugalia, Germania, China, India, Mexic etc. În 2008, Parlamentul European îi consacră o expoziție: „Un naiv la Parlament”. Patru din operele sale sunt cumpărate de Parlamentul de la Strasbourg pentru a fi duplicate și utilizate în școlile primare europene, pe tema spontaneității și a reprezentării figurative a unui fapt, idee, loc. În anul 2017, Asociația și Editura franceză „Parler les Lieux” îl alege pe Ioan Măric pentru ilustrarea colecției sale de „Contes, Légendes et Gestes” (Basme, legende și povestiri). Este prezent în colecții muzeale și particulare din Romania, Ungaria, Italia, Israel, Franța, Germania, Canada, Albania, Japonia, Rusia, Grecia, Austria, Elveția, Olanda, S.U.A. ș.a. Reproduse în paginile unor prestigioase ziare și reviste din toată lumea, despre tablourile sale s-au pronunțat zeci de critici și s-au scris sute de cronici. ALBUME DE ARTĂ (apărute la Editura Vicovia din Bacău): ● „Ioan Măric”, coord. Viorel Savin, traducere în limba engleză și franceză de Elena Ciobanu și Elena Bulai (2008) ● „Măric de la Bacău” (2010) ● „Lada de zestre” (2012) ● „Fețele satului”, prefață Viorel Savin (2013) ● „De la lume adunate…”, traducere în limba engleză și franceză de Oana Jugariu și Simona Vintilă (2014) ● „La aniversare – 70”, traducere în limba engleză şi franceză de Simona Vintilă, comentarii de Ilie Boca (2015) Lucrările sale au făcut obiectul unor filme artistice sau documentare: „În pădurea cea stufoasă” de Titus Mesaroş (Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”, 8 premii naţionale şi internaţionale), „Ioan Măric” de Vlad Lucaveţchi (Cineclubul Casei de Cultură Bacău, 6 premii naţionale şi internaţionale), „Jocul candorii” (C.J.B. Bacău – Eurosat Bacău) şi „Bădiţa Ion Măric după 30 de ani” de Vlad Lucaveţchi (Premiul Fundaţiei „Nişte Ţărani”, în 2010).