Entries by Cristian Horgoș

Bistrița, Deva, Oradea și Tulcea candidează pentru Capitala Tineretului din România – 2027

/0 Comments/in , /by

Anul acesta, Capitala Tineretului din România este orașul Vaslui, sub conceptul #întinerEȘTI, ce are la bază programul ACCED, structurat pe cinci direcții tematice: Cultură, Antreprenoriat, Civico-politic, Ecologie și Digitalizare. Candidatura celor patru orașe pentru 2027 reflectă angajamentul acestora față de tineri, dorința de a marca un an de referință pentru dezvoltarea sectorului de tineret și culturalizarea orașului prin participarea reală a tinerilor în comunitate. „Faptul că patru orașe au ales să candideze arată nu doar dorința lor de a purta titlul de ‘Capitală a Tineretului din România’, ci mai ales angajamentul de a investi în tineri și de a le oferi un loc central în viața comunității. Este un semn că administrațiile locale înțeleg că viitorul se construiește prin și împreună cu tineri. La urma urmei, totul ține de a crea condițiile prin care tinerii, prin autonomia și capacitatea lor de acțiune, devin chiar ei formatorii noului țesut urban”, declară András Farkas, coordonator proces de selecție al programului „Capitala Tineretului din România”. După încheierea rundei I (15 iulie – 15 septembrie 2025), în care orașele din România, indiferent de mărime sau regiune, au putut să își depună candidatura pentru titlul „Capitala Tineretului din România în anul 2027”, urmează evaluarea, runda I, a candidaturilor depuse: 16-29 septembrie; runda II, prezentarea candidaturilor finaliste în fața juriului: 21 octombrie, București; anunțarea câștigătorului titlului „Capitala Tineretului din România 2027” în 25 octombrie 2025. Pe baza evaluării din runda I, juriul va selecta cel mult trei orașe finaliste. Lista acestora va fi publicată în data de 1 octombrie, iar finaliștii vor fi invitați să susțină candidatura în fața juriului, în cadrul unei sesiuni live organizată la București, pe 21 octombrie. Orașul câștigător, care va purta titlul „Capitala Tineretului din România” în anul 2027, va fi anunțat la Vaslui, în data de 25 octombrie, în cadrul ediției a X-a a Summitului Tinerilor. Anul acesta, juriul este format din 25 de personalități, care provin din sectorul public, privat și neguvernamental, persoane cu experiență în domeniul tineretului, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european. Beneficiile câștigării titlului Programul național „Capitala Tineretului din România” oferă un cadru concret pentru dezvoltarea și implementarea unui program local de tineret, construit împreună cu tinerii și centrat pe participare, inovație și co-creare. Orașul câștigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro oferit de BCR, va găzdui Summitul Tinerilor 2027 și va beneficia de sprijin în atragerea de noi resurse, crearea de parteneriate și oportunități de creștere. De asemenea, va avea acces la expertiză și mentorat din partea organizatorilor și a foștilor deținători ai titlului. Programul „Capitala Tineretului din România” este susținut de către Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și BCR. Noaptea Muzeelor, arte vizuale și anti-consumism în „capitala” Vaslui Iată câteva din activitățile derulate de Vaslui ca și Capitală a Tineretului: „Voce – de la cuvinte la campioni!” – un eveniment de public speaking care a încurajat exprimarea liberă și clară a ideilor în rândul tinerilor. TINFEST.eu – două zile dedicate artelor performative și vizuale, cu participarea activă a tinerilor vasluieni. Dance Battle în Parcul Copou, organizat cu ocazia deschiderii Centrului de Tineret, a adus împreună pasionații de dans din oraș. Escape Room @ Noaptea Muzeelor – o inițiativă inovatoare, cu peste 60 de echipe participante, ce a combinat cultura, aventura și lucrul în echipă. Conferința „Conversații sincere despre consum”, susținută de Cătălin Țone, a deschis o discuție importantă despre prevenție și educație civică. Open Camp Vaslui – un eveniment de referință în zona de formare și cultură tânără. Serile Filmului Românesc – ediție locală în luna august. VasluiMUN – simulare de tip Model United Nations. FestivalYA – ediție locală a unui eveniment cultural consacrat. Arena Tinerilor Antreprenori – în luna noiembrie. Summitul Tinerilor X – ediție aniversară, 22-26 octombrie.

Visit Timiș te învită la teatru în aer liber la picnicul „Toamna din plăcinta cu mere” duminică, 28 septembrie 2025

/0 Comments/in , /by

Visit Timiș îi invită pe toți pasionații de natură, gastronomie, tradiții și teatru în aer liber la a treia ediție a Picnic în Pustă, duminică, 28 septembrie, în comuna timișeană Otelec. Sub genericul „Toamna din plăcinta cu mere”, poveștile la foc de tabără și spectacolele semnate de Teatrul Basca, le vor oferi vizitatorilor o experiență de neuitat sub cerul liber. Evenimentul va avea loc în Livada cu meri, de la Casa Vânătorilor din Otelec, seara fiind programată piesa de teatru în aer liber „(DEZ)rădăcinare”, care s-a jucat și pe 24 septembrie. Totodată, evenimentul reprezintă un exemplu concret al modului în care Banatul se pregătește să devină Regiune Gastronomică Europeană 2028, proiect al cărui lider este Consiliul Județean Timiș. Ce vă așteaptă pe parcursul zilei? Pentru cei care vor să se bucure de o zi plină de activități și surprize, iată programul detaliat: 11:00 – 19:30 – Picnic liber în livadă, relaxare și explorare 11:00 – 19:00 – Târg de produse locale și prezentarea rutei EuroVelo 13 12:00 – 15:00 – Atelier de sculptat linguri de lemn (LUN Design, Iohanisfeld) 13:00 – 17:00 – Vizite ghidate la Muzeul Satului Otelec cu artistul Geza Molnar 13:00 – 15:00 – Atelier de teatru și jocuri pentru adolescenți, organizat de Teatrul Basca 19:00 – Foc de tabără cu povești și muzică sub cerul liber 19:30 – Spectacol de teatru în livadă: (DEZ)rădăcinare, producție Teatrul Basca Pe lângă activități, vizitatorii se vor putea răsfăța cu preparate tradiționale și bunătăți locale, perfecte pentru o zi de toamnă. Delicii culinare: plăcinte cu mere, prăjituri Rigó Jancsi, cozonaci secuiești lapte covăsât, gulaș la ceaun, sarmale în foi de viță supă de porumbei cu tăiței de casă pită de Foeni cu untură și ceapă Cum ajungi? Pentru a ajunge la Picnic în Pustă în condiții optime, aveți mai multe opțiuni, dar pentru o experiență completă noi vă sugerăm următoarele două: cu bicicleta, puteți pedala pe pista de pe malul Begăi, pornind din Timișoara, bucurându-vă astfel de peisajul pitoreasc al zonei și de aerul proaspăt al toamnei. cu vaporașul STPT, plecarea din Timișoara este programată la 08:30, din stația Catedrala Mitropolitană (îmbarcare începând cu ora 08:00). Întoarcerea este la ora 17:00, iar biletul tur-retur costă 60 de lei. Rezervările se pot face la 0740 318 101. Ce este Picnic în Pustă? Ajuns la a treia ediției, Picnic în Pustă a devenit rapid un eveniment de referință pentru comunitatea timișeană, pentru modul în care tradițiile locale, gastronomia autentică și activitățile culturale în aer liber se unesc într-un mod natural, pentru a pune în valoarea patrimoniul Banatului de la Pustă. Evenimentul este organizat de Primăria Otelec în colaborare cu Asociația MyBanat, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și Visit Timiș, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turistică a județului. Totodată, evenimentul reprezintă un exemplu concret al modului în care Banatul se pregătește să devină Regiune Gastronomică Europeană 2028, proiect al cărui lider este Consiliul Județean Timiș.

Bicentenar de la apariția primului dicționar românesc modern – „Lexiconul de la Buda”

/0 Comments/in , /by

Conferința „Lexiconul de la Buda – expresie a politicii culturale vieneze”, susținută de dr. Laura Stanciu, marchează două secole de la apariția primului dicționar românesc modern – o lucrare de temelie a lexicografiei românești și totodată un instrument științific și manifest politico-cultural al Școlii Ardelene. „Lexiconul de la Buda” este prima lucrare lexicografică românească de mari dimensiuni, tipărită în 1825 la Tipografia Universității din Buda (astăzi Budapesta), sub titlul – în ortografia vremii – „Lexicon românesc-latinesc-unguresc-germanesc”. Conceperea sa a început între anii 1790 și 1800, prin munca lui Samuil Micu, iar publicarea s-a realizat postum, în 1825, prin grija lui Ioan Corneli și a altor cărturari ardeleni. Lucrarea cuprinde peste 11.000 de cuvinte românești, fiecare având echivalente în latină, maghiară și germană. După conferința găzduită de Primăria Oradea pe 29 septembrie, va fi lansat volumul „Școala Ardeleană. Antologie de texte (1743-1830)”, ediție îngrijită de Eugen Pavel, în colecția „Panteon Românesc”, coordonată de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Cartea a apărut la Editura Școala Ardeleană (Cluj-Napoca, 2025), într-o ediție revăzută și adăugită. Volumul va fi prezentat de Bogdan Harhătă și Vasile George Dâncu. Lucrarea este realizată sub egida Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române. Transcrierea textelor, notele și comentariile aparțin unei echipe ample de cercetători, iar traducerile, colaționarea și revizia finală au fost realizate de specialiști recunoscuți ai domeniului. Evenimentul este organizat de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, cu binecuvântarea Preasfințitului Virgil Bercea.

Cristian Horgoș – ICR încă plătește ieșiri preferențial peste hotare

/0 Comments/in /by

Recent, un director din subordinea Ministerului Investițiilor a fost demis și mai mulți angajați sunt cercetați disciplinar, după ce au organizat excursii pe Coasta de Azur și în Cipru din bani europeni. Astfel de norme nu se aplică însă și la Institutul Cultural Român – ICR. Deși premiată doar la nivelul filialei județene a Uniunii Scriitorilor din România, dar fără premii naționale ale USR, scriitoarea Cesereanu pare o preferată a evenimentelor ICR. Iată câteva articole în acest sens, publicate chiar de ICR: – „ICR susține participarea României la Congresul Internațional PEN de la Cracovia” (2 septembrie 2025). În propriul articol semnat de doamna Cesereanu, aceasta subliniază din start: „Călătoria noastră la Cracovia a fost sprijinită financiar de Institutul Cultural Român din București.” De subliniat că doamna Cesereanu nici măcar nu a participat la Cracovia la un eveniment marca ICR ci la un eveniment al ONG-ului unde este președintă. – „Scriitorii Ruxandra Cesereanu și Cosmin Perța participă la Conferința Internațională PEN de la Bled, cu sprijinul ICR” (18 aprilie 2024). – „Poeta Ruxandra Cesereanu la Ziua Mondială a Poeziei la Roma” (20 martie 2024), „Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma”. – „Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu, un preot greco-catolic în dosarele de urmărire de către Securitate”. Conferinţe de Ruxandra Cesereanu şi Domiţian Cesereanu (21 septmebire 2017). – ICR Viena a lansat, în „Wiener Secession”, volumul „DIVAN” (19 martie 2013). – Scriitorii Florina Ilis, Ruxandra Cesereanu și Florin Lăzărescu în dialog la Paris. – „România la cea de-a XXIX-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino” (12-16 mai 2016). – Ruxandra Cesereanu, Venezia dalle vene viola, traduzione e prefazione di Giovanni Magliocco (Aracne); Din știrea „Reacție la un articol mincinos”, se înțelege că doamna Cesereanu a fost membră, în 2023, într-un juriu desemnat de ICR. Din știre lipsește însă comunicatul reclamantei Doina Ruști: „Vinovați, dar cu gura mare. Scriitori, trimiteți‑vă nevestele în funcții ICR, ca să primiți finanțare pentru traducerea cărților! E perfect legal și moral.” (2023-11-03) Comunicatul Doinei Ruști (autoarea Dicționarului de simboluri din opera lui Mircea Eliade) care incriminează ICR poate fi citit aici. O poziție oficială a ICR privind cele semnalate de doamna Ruști a fost publicată aici. Poziția ICR față de acest articol „Schița de articol transmisă pornește de la premise eronate și nu reflectă realitatea atât în ceea ce privește titlul (ajustat întretimp – nota red.) cât și afirmațiile din text. Institutul Cultural Român respectă în mod riguros toate normele și reglementările în vigoare. Orice participare sprijinită de ICR la evenimente culturale internaționale se desfășoară strict în cadrul legal aplicabil. Conform legii de funcționare, unul din obiectivele de funcționare ale Institutului Cultural Român este ‘facilitarea dialogului și a colaborării atât a personalităților, cât și a comunităților culturale și științifice românești cu parteneri din lumea întreagă’ (Legea nr. 356/2003, art.3 lit.e). Activitățile ICR se încadrează în această misiune. Scriitoarea Ruxandra Cesereanu nu este și nu a fost niciodată angajata Institutului Cultural Român. Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea prestigiului instituției în situația în care în spațiul public sunt propagate informații false sau formulate cu rea credință, așa cum s-a întâmplat și în articolele semnate de doamna Doina Ruști, la care faceți referire.” Despre poeta Ruxandra Cesereanu Din articolul următor, scris pe 2 septembrie 2025 despre un eveniment poetic de la Roma, aflăm despre invitata Ruxandra Cesereanu că: „A inventat termenul ‘delirianism’ pentru a descrie o poezie care transformă o experiență semi-psihedelică în imagini și texte impregnate de memorie și rebeliune”. La pagina 565 a cărții sale „Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură”, autorul Andrei Oișteanu încearcă să-i facă un portret mai pe larg: „Poeta clujeană Ruxandra Cesereanu a beneficiat în anii 1999‑2000 de o bursă Fulbright la Columbia University din New York, cu tema Political Torture in the 20th Century (475). Trip‑ul experimentat prin New York a fost, în termenii ei, ‘ca o minge de foc în cerebel’. Trăindu‑şi peripeţiile precum Alisa în Ţara NewYorkeză, Ruxandra Cesereanu îşi intitulează explicit capitolul aventurii din insula Manhattan: În care Alisa delirează psihedelic (Tricephalos, 2002). ‘Sfârşesc astfel – conchide scriitoarea –, încolăcită înăuntrul uterului cu zgârie‑nori, năucită de zdrenţele sale iluminate în care am halucinat fericită şi furioasă totodată, percheziţionată până la sânge de reveriile cu buzunarele găurite, drogată cu atâtea orbiri de‑o clipă, dar fără beţii şi fără false jurăminte, doar cu o demenţă de neon pâlpâind în creier, scormonită de haşişul propriei mele nelinişti cu bănuţi de aramă la gât…’. ‘Delirul psihedelic’ trăit la New York (1999‑2000) a precedat manifestul ‘delirionismului’ şi al ‘poemului delirant’ – o ‘alterare intensă a realităţii’, definită de Ruxandra Cesereanu prin ‘asociaţionism toxicoman’, ‘transă de tip şamanic’, ‘trauma imaginilor’, ‘suprasinestezie’, ‘somnambulism bruiat’. Nu este întâmplător faptul că în acea perioadă Ruxandra Cesereanu a publicat cartea ‘Deliruri şi delire. O antologie a poeziei onirice româneşti’ (Paralela 45, 2000). În volumul Oceanul Schizoidian (publicat în 1997 în SUA şi în 1998 în România), Ruxandra Cesereanu îl omagiază pe poetul‑şaman Jim Morrison (The Doors) în ‘poemul psihedelic’ Jim călăreşte şarpele: ‘Şarpele fumează marijuana,/ nu mă lăsaţi aici, voi, târfe care vă daţi jos ciorapii negri,/ eu sunt Jim./ Umbra lumilor spartă‑i de păsări de noapte,/ drogaţii ling soarele violet sub care vom muri’.” A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Cristian Horgoș – Unde poate duce „delirionismul” poetic

/0 Comments/in /by

„Deliruri și delire, o antologie a poeziei onirice românești” (Editura Paralela 45) este o carte reprezentativă pentru Ruxandra Cesereanu. Ea a publicat însă, mai înainte, și volumul „Oceanul Schizoidian”. „Platană a imaginarului Ruxandrei Cesereanu, volumul ‘Oceanul Schizoidian’ reprezintă o radiografie abisală a psihicului sub semnul fracturii sau diviziunii originare pe care scriitoarea a teoretizat-o ca centru al poeticii sale. Substituind mitologia regresiei către o stare placentară întru totul unificată cu mitologia postmodernă de origine fisurală (eul divizat, crăpat), imaginea înotului psihic printr-un ocean de schizoizi este o agonie și un înec, prin urmare, o invitație dramatică la reflecție asupra posibilității de a găsi sens într-un astfel de peisaj. Fie că este vorba de Divizarea Oedipiană, fie de proiecțiile arhetipale animus-anima, fie de dispersia limbajului sub forma unor așchii într-un uter mental, incongruențele dureroase ale psihicului sunt protagonistele scenariului schizoid. Adevărat centru de greutate al volumului, amploarea poezie intitulată ‘Schizo’ propune o expediție pentru a confrunta dezordinea și rămășițele sensului explodat (cioburi, fragmente), întronând ambiguitatea, nebunia, delirul în locul unei ordini suverane; altoit pe traiectoria eroică a epopeii, dar cucerind însăși dezintegrarea prin scufundarea în abis (în loc de ascensiunea clasică), poemul este o contra-epopee postmodernă a asumării acestor inconsecvențe. Explorată metodic cu instrumente chirurgicale, matricea psihică dezvăluită în Oceanul Schizoidian este o imagine mentală profundă a lumii contemporane”, descrie Ilona Duță volumul „Oceanul Schizoid”. Care e finalitatea unor astfel de demersuri, în afară de imersiunea poetică? La finalul articolului „Proiectul literar al Rixandrei Cesereanu. Cu Sângele invers” găsim paragraful: „Angajată în căutări abisale (în poezie, proză, studii hermeneutice sau mentalitare), Ruxandra Cesereanu practică o arheologie fantasmatică identificînd teritorii scufundate ale psihismului, exhibînd și destructurînd nebuloasele, ambiguitățile, iluziile care compun delirul anatomiei noastre lăuntrice. Instrument chirurgical, adâncit în incizii făcute pînă în carnea spectrală a inconștientului (‘în cadrul delirului, elementele cele mai vizibile și cărnoase sînt fantasmele’), scrisul său constituie o formă de accesare a acelei memorii ‘multă vreme refulate și-apoi defulate în transă’, căci ‘delirionismul’ ca program literar ‘este, în primul rînd, calea, prin transă, către noi înșine’ (miză exprimată în textul programatic)”. Inconștientul de aceea se numește așa, fiindcă nu poate fi perceput de conștient. Dr. Carl Jung a folosit visele ca și metodă de sondaj a inconștientului. Deci ideea de oniric ca metodă de abordare de inconștientului chiar nu e originală. La Ruxandra Cesereanu e originală însă metoda de „delirionism”. Cum se poate atinge semnificativ dar nepatologic „delirionismul”? Iată o întrebare la care ar fi interesant să aflăm răspunsul. Allan Edgar Poe, Georg Trakl, Allen Ginsberg Deocamdată putem nota că Allan Edgar Poe a fost un strălucit poet în natura căruia delirionismul a fost intrinsec legat de structura sa psihică. Mai mult decât atât, grație lui Allan Edgar Poe avem indicii că delirionismul e o cale de accesare, prin inconștient, a unor adevăruri fundamental valabile. Astfel, despre Eureka a lui Allan Edgar Poe, Albert Einstein, a scris într-o scrisoare din 1934 că opera vizionară a fost „o frumoasă realizare a unei neobișnuite minți independente”. De pildă, printre altele, Allan Edgar Poe a intuit în Eureka inclusiv conceptul fizic de Big-Bang ca sursă a Universului. Alți poeți universali a căror operă poate fi asociată cu delirionismul au fost austriacul Georg Trakl și americanul Allen Ginsberg, despre care se crede că ar fi suferit de schizofrenie. A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Cristian Horgoș – Icoanele partizanului Șușman junior, expuse în codru, unde le-a gândit

/0 Comments/in /by

Iubitorii istoriei și drumețiilor au avut parte sâmbătă și duminică (20 – 21 septembrie) de o călătorie în timp, în memoria eroilor luptei anticomuniste din Apuseni. Calea Partizanilor – Muntele Muncelului din comuna clujeană Mărgău a fost gazda celei de-a doua ediții a Serbărilor Memoriei. Zeci de oameni au participat și la un vernisaj deosebit, în care trunchiurile copacilor au îmbrățișat icoane cu o poveste aparte, realizate de artista Mirela Ungureanu. Totul s-a întâmplat și în prezența Principesei Sofia, pasionată de drumeții, peisaje montane și artă. Un punct aparte a fost expoziția iconografică „Teodor Șușman jr. – icoane ale rezistenței anticomuniste din Apuseni”, autor – artistul plastic Mirela Ungureanu. Exponatele au fost așezate pe trunchiurile mai multor copaci, spațiul expozițional fiind însăși pădurea, acolo unde autorul-partizan urmărit de Securitate și-a imaginat icoanele. Au mai discutat despre conceptul și conținutul expoziției preotul greco-catolic Cristian Borz, jurnalistul Răzvan Gheorghe și istoricul Cornel Jurju. „Dorim ca istoria să nu fie uitată, istoria reală, palpabilă, care nu s-a întâmplat foarte de mult. Dintre partizanii din România, doar el a lăsat ceva concret în urmă ca imagine vizuală. A crezut în lucrurile acestea cu tărie. Ca tinerel generații să nu uite consider că imaginea este pe primul plan”, a declarat Mirela Ungureanu. „Ne-am dus să le expunem în locul cel mai apropiat partizanului, în locul în care el și-a petrecut cel mai mult timp vorbind prin intermediul acestor icoane de perpetuarea credinței creștine, de nevoia de atașament a populației, a românilor, de valorile naționale. Sunt icoane deosebite. Ne putem închipui în ce condiții le-a realizat acel om”, a completat un co-organizator. Alte detalii se pot găsi în avancronica publicată pe România Culturală: „Apuseni – Serbările Memoriei” grupului de rezistență Teodor Șușman, cu principesa Sofia. A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Noi spații teatrale în București, ReCul și Grivița 53

/0 Comments/in /by

Luna viitoare va fi introdus în circuitul cultural al Festivalului Național de Teatru (FNT) spațiul ReCul – Remediu Cultural, locație bucureșteană unde va avea loc spectacolul „E doar sfârșitul lumii”, regia Eugen Jebeleanu, produs de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – Secția Germană. „ReCul, prescurtat de la Remediu Cultural, este un concept al asociației Teatrul Nostru, care a inaugurat un prim spațiu dedicat artelor spectacolului în 2015, în strada Cercului din București, iar când micul teatru de 44 de locuri a devenit neîncăpător, a identificat, renovat și dezvoltat spațiul actual, transformând o fostă fabrică de pantofi în ruină. Pornind de pe aceste baze, dar având în spate o echipă și o viziune reînnoite, Recul își continuă povestea în 2024 spre orizonturi mai largi”, se arată pe site-ul recul.ro. Un alt spațiu de teatru inaugurat zilele trecute este Grivița 53 din București. Preluăm de pe site-ul https://www.grivita53.ro/despre/: Ca fondator al spațiului, Chris Simion-Mercurian, regizor & scriitor, spune: „De când am dat la teatru…mi-am dorit nu numai să fac spectacole, ci să construiesc un loc pentru acestea. În toți acești ani am montat atât pe scenele teatrelor de stat, cât și în cele mai improvizate spații alternative, underground. Având parte de atâta diversitate, am avut șansa să mă călesc și să mă încerc. Singura certitudine că ceea ce fac este necesar a venit constant din partea spectatorilor. În cele mai concrete momente de îndoială, publicul mi-a cerut socoteală. În nicio secundă, oricât de greu a fost, n-am renunțat să visez la acel spațiu după care tânjesc de la început de drum. Am avut multe ispite în toți acești ani. Oricât de mult mi-am dorit un teatru, nu mi l-am dorit destul încât să fac pentru el vreun compromis. De fiecare dată când mai ștergeam o adresa de pe lista, știam că nu e să fie. Este un vis dar nu cu orice preț… îmi ziceam… și în niciun caz cu prețul sufletului. Așa că m-am încăpățânat în lupta asta așteptând. Și iată că după 18 ani, acea insula imaginară pe care visam să construim experiențe… începe să capete contur. Văd în Grivița 53 un loc în care să ne găsim locul. Fiecare în parte…căci va fi loc curat… pentru toți. To build or not no be.” Actorul Marian Râlea completează: „Acest proiect nu e doar o construcție. Este o formă de a păstra spiritul actorului și asta nu se poate întâmpla decât dacă o iei de la zero. Faptul că am jucat în atâtea spații și în atâtea locuri îmi dă dreptul să fiu în această echipă, să construiesc – nu pentru mine, ci pentru cei care vor veni – un loc al spiritului. Sunt responsabil să fac asta. Acest loc se dorește a fi un spațiu cultural necompromis, va fi un teatru care se va exprima liber, care va avea efervescență și neliniște. Apariția lui nu este o întâmplare, ci o necesitate.” Iată și declarația actorului George Ivașcu: „Văd teatrul ca pe o familie. De aceea cred că această casă de pe Calea Griviței 53 a pornit din prima pe un drum bun, pentru că are acest spirit de familie.  Poate să pară o naivitate ca în zilele de astăzi să se poată construi un teatru de la zero. Dar pe mine exact asta mă determină să fac parte din poveste. Până în ’89 am locuit într-un bloc din Militari cu nr. 53. Se poate verifica. Acum, o parte din mine, ‘locuiește’ și în casa de pe Grivița 53. În perioada în care se va termina acest proiect eu voi împlini 53 de ani. Destinul fiecăruia dintre noi are cifrele lui.” În calitate de președinte onorific, scriitorul Pascal Bruckner notează și el un comentariu generos. Ca artiști ctitori sunt enumerați Oana Pelea, Maia Morgenstern, Marius Manole, Rodica Mandache, Maria Miu, Vlad Logigan, Irina Margareta Nistor, Ilona Brezoianu, Corina Moise, Antoaneta Cojocaru și scenografa Iulia Vîlsan.

S-a lansat catalogul editat la Beijing despre Cultura Cucuteni pe 20 august 2025

/0 Comments/in , /by

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași a lansat luna trecută un volum dedicat culturii Cucuteni, publicat la Beijing prin colaborarea dintre Institutul de Arheologie al Academiei Române – Filiala Iași, Institutul de Arheologie al Academiei de Științe Sociale din China, Beijing și Institutul Patrimoniului Cultural și de Arheologie din Zhengzhou, China. Volumul „Selected Collection of the Cucuteni Culture Painted Pottery from Romania”  practic este un catalogul de 500 de pagini frumos ilustrate care a fost prezentat și la Iași de specialiști români și chinezi în domeniul arheologiei. Catalogul cuprinde 500 de pagini și oferă perspective detaliate asupra vaselor pictate Cucuteni. Vasele pictate Cucuteni impresionează prin culori, motive decorative și simboluri complexe. Fotografiile 3D sunt realizate cu o cameră profesională de zece milioane de pixeli, garantând fidelitate ridicată. Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii din Iași a apreciat că volumul aduce cultura Cucuteni în centrul atenției internaționale. Colaborarea româno-chineză a început în 2017, cu o expoziție organizată la Institutul Cultural Român din Beijing. A urmat semnarea unui protocol pentru cercetarea culturilor Cucuteni-Tripolie și Yangshao. Au fost organizate patru campanii arheologice la Dobrovăț, județul Iași, între 2019 și 2025. Specialiști și doctoranzi din România și China au colaborat în cadrul șantierului-școală. Asemănările cu ceramica Yangshao continuă să fie subiect de interes pentru cercetătorii români și chinezi, o posibilă explicație fiind arhetipurile universale definite de psihologul elvețian dr. Carl Jung. Catalogul prezintă artefacte din colecțiile Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și muzeele din Botoșani, Vaslui, Bacău și Bârlad. Volumul promovează cultura cucuteniană prin imagini și descrieri detaliate ale obiectelor patrimoniale. „Lansarea reprezintă un exemplu de cooperare culturală și științifică între România și China. Evenimentul consolidează schimburile internaționale și interesul pentru arheologia preistorică europeană”, au mai transmis organizatorii. Câteva voci din domeniu s-au întrebat dacă și când se va edita o ediție în lima română a catalogului. Iată și un articol în limba română al postului China Radio International: „Cercetarea comparativă a culturilor Yangshao și Cucuteni-Tripolie, în opinia arheologului chinez Li Xinwei”. Un articol de la începuturile colaborării româno-chineze a fost publicat de Casa Româno-Chineză: „Uimitoarele asemănări dintre cultura CUCUTENI și cultura chineză YANGSHAO”. Iar dintre articolele chineze în limba engleză dedicate Cucuteniului notăm pe cel al site-ul China Daily: „Painted pottery provide glimpses of sophisticated civilization” („Ceramica pictată oferă sclipiri ale unei civilizații sofisticate”).

Locuri epuizate la Conferința Hristocentric care atinge flagelul depresiei, de pe 6 octombrie 2025

/0 Comments/in , /by

Deja s-au ocupat toate locurile disponibile la Conferința Națională a Proiectului Hristocentric, care va avea loc pe 6 octombrie, la Palatul Patriarhiei București. „Prin intermediul acestei conferințe ne dorim să aducem împreună cadre didactice universitare, preoți duhovnici și specialiști în sănătate mintală, membrii ai Proiectului Hristocentric. Conferința va fi un cadru de exprimare a argumentelor științifice și duhovnicești privind necesitatea și utilitatea unei împreună-lucrări preot-duhovnic-specialist în sănătate mintală, ca rezultat al cercetării întreprinse și coordonate în acest proiect de prof. univ. dr. Adrian Opre, decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai”, arată organizatorii pe site-ul https://hristocentric.ro/. Cuvântul de bun venit va fi rostit de prof. univ. dr. Adrian Opre, decan al Facultății de Psihologie Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai”. Vor urma mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cuvântările PS Benedict Vesa, episcopul Sălajului și a lui dr. Ciprian Olinici, Secretar de Stat pentru Culte, Lector asociat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. După un alt cuvânt introductiv de la Alexandra Nadane, fondatoarea Centrelor Roua si gazda proiectului, vor vorbi protos. dr. Athanasie Ulea, preot dr. Răzvan Ionescu, diacon medicul Rareș Ionașcu și dr. Petrișor Stanislava. Prezentarea rezultatelor cercetării naționale cu tema „Îmbunătățirea colaborării între preoți și specialiștii în sănătate mintală: premisele unei autentice împreună-lucrări” va fi făcută de decanul clujean Adrian Opre. În a doua sesiuna va avea loc o masă rotundă intitulată „Argumente privind împreuna lucrare între preoți și specialiști în sănătate mintală”, moderator fiind același dr. Adrian Opre care a mai avut în ultimii ani conferințe pe aceeși temă a relației duhovnic – psiholog. Vor mai vorbi episcopul sălăjean Benedict Vesa, arhimandritul Teofil Tia, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai”, preotul Ioan C. Teșu de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” și conf. univ. dr. Adrian Lemeni, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din București. Despre Hristocentric Hristocentric este o comunitate care încearcă să facă pace între psihologie și spiritualitate. Adică îi aduce la aceeași masă pe preoți, psihologi și medici ca să învețe unii de la alții și să colaboreze. Deja au făcut sesiuni de formare și cercetări, iar acum vor să pună bazele unei asociații naționale care să creeze reguli clare de lucru și să le ofere românilor sprijin complet – și sufletesc, și psihologic. „Rezultatele preliminare ale cercetării noastre arată că, deși sunt diferențe de păreri, avem mai multe lucruri în comun decât ne-am fi așteptat. Toate acestea arată clar că trebuie să lucrăm împreună – psihologi, medici și preoți”, spune decanul clujean Adrian Opre de la UBB. Potrivit lui Opre, aceasta este „prima întâlnire oficială dintre Patriarhia Română și comunitatea Hristocentric”, un pas care arată deschiderea Bisericii spre colaborare. „Prezența membrilor Hristocentric din întreaga țară este ea însăși un manifest, un act testimonial al dorinței reale de a construi împreună. Conferința de la București închide o primă etapă și deschide o alta, cu responsabilități crescute și perspective noi”, spune şi psihologul Andreea Cîntărețu, manager de proiect.

Cristian Horgoș – Avocado-ul nostru cel de toate zilele dă-ni-l nouă astăzi…

/0 Comments/in /by

Macanache, rapper și poet urban, a „semnat” deunăzi o intervenție artistică neconvențională, ce explorează zona artei contemporane printr-un gest inedit: „Micul de pe perete”. Aceasta constă într-un mic lipit cu bandă adezivă, însoțit de urme de muștar, expus temporar pe peretele galeriei Gaep din București. Gestul, conceput ca un comentariu cultural și social, provoacă publicul să reflecteze asupra graniței dintre artă și viața de zi cu zi, dintre tradiție și reinterpretarea urbană. Reacțiile nu au întârziat să apară, atât în mediul online, cât și în spațiul galeriei, variind de la aprecieri pentru originalitate până la interpretări ironice. De pildă, Corina Băcanu, a comentat: „Dacă s-a putut cu banana, de ce să nu se poată cu micul?!?!”. În viziunea lui Macanache, „Micul de pe perete” a dorit să aducă în atenție rolul artei contemporane de a provoca, de a surprinde și de a deschide conversații noi despre cultură și societate. Oare e bine să mâncăm mai mulți mititei cu muștar de Tecuci decât conserve de ton, file de somon afumat, vită angus de Argentina ori vită wagyu de Japonia? Tot zilele trecute, ministrul Agriculturii i-a certat pe români pentru că mănâncă avocado: „Costă cât 3 kilograme de roșii”. Astfel, ministrul Barbu, i-a îndemnat săptămâna aceasta pe români să mănânce brânză românească și roșii, nu avocado și mozarella. Probabil că ministrul Agriculturii nu s-ar fi expus la nicio eventuală critică dacă nu ar fi fost așa categoric ci ar fi spus să mâncăm „și și”. Sigur că și cultura culinară spune destul despre popor. În ultima perioadă foarte multe evenimente folclorice din țară includ și porții de bucătărie tradițională. Un exemplu recent e tripla știre publicată pe România Culturală. „Și cultura mai trece uneori prin stomac”. Și pe Discovery de pildă, multe documentare de prezentare a unor țări includ și prezentarea de preparate gastronomice specifice. E firesc să fim deschiși și să adoptăm bunătățile de pe alte meleaguri dar cu măsură. Însă atunci când produsele și rețetele locale cad în derizoriu și exagerăm cu oferta de import atunci e un semnal că nu e bine, că suntem prea dispuși să renunțăm la identitatea noastră. În multe țări europene agro-piețele cu produse locale sunt foarte, foarte apreciate. Pe ici pe colo, se întâmplă aceasta și la noi dar cam sporadic. Că vrem nu vrem, sunt și implicații economico-culturale. Împrumuturile colosale pe care continuă să le angajeze România se pliază perfect pe avertismentele din celebra carte „Confesiunile unui asasin economic”, de John Perkins. Și, probabil, când împrumuturile se vor subția în cele din urmă, ori va trebui să strângem cureaua, ori vom reîncepe să punem valoare pe agricultură până la nivelul propriei grădini. A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.