Cristian Horgoș – Aruncată în aer de habsburgi, Cetatea Piatra Șoimului se reface acum

Cetatea Piatra Șoimului din Șinteu este atestată documentar încă din anul 1306, într-un act emis de Capitlul orădean, însă începuturile sale coboară în timp, până în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. A fost construită imediat după devastatoarea invazie tătară din 1241-1242. Alegerea locului nu a fost întâmplătoare: o stâncă abruptă, greu accesibilă – un loc unde doar șoimii ajungeau. De aici și numele.

Poziționată strategic, cetatea controla principalele rute de acces spre Transilvania, prin Valea Crișului Repede, dar și legătura spre nord, înspre Sătmar. De-a lungul veacurilor, a fost cetate de apărare, apoi sediu de sângeac turcesc, fiind râvnită de marile imperii ale vremii – Habsburgic, Otoman, dar și de voievozi români.

Piatra Șoimului nu era doar o fortăreață. În jurul ei gravita un întreg ținut. Așezări românești precum Bulz, Remeți, Beznea, Borod, Cornițel sau Lorău făceau parte din moșia Șinteu, una dintre cele mai mari din comitatul Bihor. Acestea erau possessio walachalis – sate românești aparținând unei moșii nobiliare, dar păstrând un specific aparte, atât cultural cât și spiritual.

De la Paul Geregye, la Ștefan Báthori, de la palatinul Iacob, la domni români precum Gavrilaș Movilă sau Constantin Șerban Cârnul, cetatea și domeniul său au fost în centrul unor lupte de putere ce depășeau miza teritoriului. Era o luptă pentru controlul unui spațiu sacru, cu o energie greu de definit și imposibil de ignorat.

Trecerea vremii n-a adus pace. Fiecare nou stăpân a venit cu alt tip de jug. În veacul al XVIII-lea, reformele urbariilor impuse de Maria Tereza n-au fost decât un nou mod de a legaliza abuzul. Țăranii de pe Valea Iadului – oameni săraci, dar aprigi – s-au transformat în haiduci, luptători, revoluționari.

Ei au fost printre cei mai loiali lui Horea, în marea răscoală din anul 1784. Mai târziu, în 1848, Avram Iancu a găsit aici susținători neclintiți.

În 1904, țăranii din Bulz și Remeți s-au aflat în fruntea răscoalei de la Aleșd, aproape de Cetatea Piatra Șoimului. Sub gloanțele jandarmilor au căzut zeci de oameni. A fost poate ultima picătură dintr-un potir al suferinței care s-a umplut timp de secole.

În 1711, cetatea a fost distrusă. Trupele imperiale habsburgice au aruncat-o în aer pentru a împiedica folosirea ei de către curuți, adversarii Imperiului. Un gest simbolic și brutal, prin care trecutul a fost șters cu dinamită. Dar nu și memoria.

S-au finalizat jumătate din lucrări

Primăria Aleșd a anunțat atingerea unui stadiu de execuție de 60% în cadrul proiectului de Consolidare și Reabilitare a Ruinelor Cetății Șinteu – Piatra Șoimului, finanțat prin PNRR, cu termen de finalizare estimat pentru 30 iunie 2026. Cu o valoare totală de 12,47 milioane de lei, proiectul urmărește revitalizarea unuia dintre cele mai importante monumente medievale din Crișana.

Cetatea, situată în Situl Natura 2000 Muntele Șes. Lucrările deja realizate includ degajarea incintei, consolidarea zidurilor și stabilizarea structurală. Sunt planificate reconstruirea donjonului, amenajarea de spații pentru turiști și modernizarea traseului de acces.

Proiectul are și o importantă componentă de dezvoltare locală, prin integrarea cetății în circuitul turistic „România Atractivă”.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!