Cristian Horgoș – IN MEMORIAM Niculiță Papp (1907 – 1995) – 30 de ani de la dispariția pictorului Țării Moților și a Țării Beiușului

Peisajele Țării Moților au fost surprinse secolul trecut de pictorul Niculiţă Papp (1907-1995) și fotograful Bazil Roman (1913 – 1993) iar în anii din urmă de pictorița naivă Mariana Mihuț din Ținutul Hălmagiului.

Dealtfel, expoziția de pictură „Universul Satului Românesc” a Marianei Mihuț e deschisă până pe 30 noiembrie la Galeria Pygmalion din Timișoara.

Niculiță Papp

Astfel, Niculiţă Papp s-a dedicat surprinderii valorilor etnografice din Ţara Beiuşului, unde s-a născut, dar şi din Ţara Moţilor, unde a pictat peisaje și scene sătești îndeosebi din Arieşeni, Gârda și Scărişoara. Tablourile sale surprind tineri moți cu ciubere, tulnice și buciume, adică obiectele și instrumentele pe care le ciopleau și foloseau sau le vindeau în drumurile lor spre satele de mai la vale sau de la șes.

Printre picturile realizate în Țara Moților se numără: Casa lui Horea de la Arad, Avram Iancu – luptător revoluționar, Casa lui Iancu de la Vidra, Moara din Măgulicea, Vărăritul, Moața din Apuseni, Fiu de moț, Târgul de ciubere, Plecatul moțului la țară, La piață, Casă moțească, Moara din Măgulicea, Popasuri și Cina.

Niculiță Papp a fost admis în anul 1926 la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj dar în anii 1928 și 1929 a fost încorporat la Regimentul 85 Infanterie Oradea și apoi la Școala de Ofițeri Rezervă din Ploiești.

Îşi reia studiile la Cluj până în anul 1930, pentru ca ultimul an de studii să îl facă la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti sub îndrumarea lui Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Tzigara Samurcaş. În 1931, după absolvire, se întoarce în Cluj, la Seminarul Pedagogic al Liceului „Gheorghe Bariţiu” şi își ia licenţa de profesor de desen.

Între anii 1931 și 1934 Niculiţă Papp studiază viața rurală din sate precum Pietroasa, Gurani, Brădet, Ferice, Chişcău, Leheceni, Budureasa, Bunteşti, Criştiori, aflate aproape de Peștera Urșilor și de locul de pășunat din Platoul Padiș.

În 1935 devine profesor de desen la Liceul „Decebal” din Deva, iar din septembrie se mută ca profesor la Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea, răstimp în care organizează prima sa expoziţie cu lucrări realizate în perioada 1931-1935. În august 1938 se transferă la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş, orașul său natal de la poalele Apusenilor.

În 1939, Niculiţă Papp a fost mobilizat la Regimentul 85 Infanterie Oradea și trimis pe zona Ineu, Beliu și Husasău de Tinca, iar din iulie acelaşi an a fost trimis la Școala de Ofițeri Rezervă Bacău până la sfârșitul lui septembrie pe care o termină cu gradul de plutonier TR. Revine astfel ca și comandant de Pluton la Compania a 3-a, Regimentul 85 Infanterie Oradea. După semnarea Dictatului de la Viena, din 30 septembrie 1940, și cedarea Ardealului, regimentul s-a desființat, iar Niculiță Papp a ajuns la Compania a 3-a, în Regimentul 83 Infanterie Turda.

În martie 1942 ajunge pe frontul de Est ca și comandant de pluton dar în luna mai a aceluiași an pictorul este grav rănit la umărul drept, în zona Harkov. După vindecare, în toamnă revine a dascăl la Liceul din Beiuș.

În 1943 e chemat la Regimentul 83 Infanterie Turda ca instructor de recruți, iar în martie 1944 este trimis pe front, în zona Piatra Neamț. A doua zi după întoarcerea armelor, pe 23 august 1944, e luat prizonier și închis în Lagărul de la Oranki, în condițiile grele. Abia după doi ani de prizonierat se întoarce acasă și este angajat ca profesor la Liceul de Băieți din Beiuș. și se dedică descoperirii tinerelor talente artistice din zonă. În 2 iunie 1948 e arestat şi condamnat într-un lot cu 56 de persoane, fiind închis în Penitenciarele Oradea și Aiud. Apoi primeşte doi ani domiciliu obligatoriu în comuna Movila Gâldăului, raion Fetești după care primeşte loc de muncă la Periprava. A fost pus în libertate pe 6 mai 1964.

Revine la Beiuș dar îi este interzis să profeseze. Așa încât își câștigă traiul ca tâmplar, continuând însă să picteze și să îndrume copiii la desen. I se vă voie să organizeze expoziţii în Beiuş, Cluj-Napoca, Oradea și Sibiu.

Niculiţă Papp a donat oraşului Beiuş 20 dintre lucrările sale reprezentative, precum Casă părăsită, Casă țărănească din Budureasa, Interior bihorean, Idila din piața Beiușului, În uliță, Țăran bătrân, Mamă cu copilul în troc, Căruța cu olari sau Drum greu.

Dascălii Niculiţă Papp, Anton Naghiu și Ioan Mikloş au fost fondatorii mişcării de grafică mică Ex-libris din Beiuş şi Bihor. Pentru meritele sale culturale şi civice, în anul 1994 a devenit cetăţean de onoare al oraşului Beiuş.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!