Cristian Horgoș – Universitatea Târgu Mureș ia bani de la Stat pentru a cerceta „mitul național”

Merită ținut sub atenție proiectul de cercetare prin care Universitatea Târgu Mureș încasează de la Stat aproape jumătate de milion de lei pentru conferințe și cercetări de arhivă.

Sigur, nu-i prost cine cere ci cine dă. Așa încât ne întrebăm dacă angajații Interreg chiar au citit proiectul ori „au semnat ca primarul”?

Datele principale despre proiectul finanțat prin Programul Interreg România – Republica Moldova pot fi găsite aici: „Trasee și convergențe culturale și naționale: Transilvania și Basarabia”.

Găsim astfel că „analiza noilor dimensiuni ale identități naționale care a apărut ca o consecință directă a Unirii din 1918 va fi structurată pe principalele elemente considerate esențiale în construcția națională, incluzând atât elementele tangibile și concrete, cât și aspecte din sfera imaginarului și reprezentărilor.

1. ‘Narațiunea națională’ sau ‘mitul național’, simboluri și ritualuri (…)”

Pare foarte discutabil faptul că aspectul național e încadrat ca „mit” și că manifestarea sentimentului național este privită ca o „narațiune”.

Mai departe, în cadrul paragrafului la „Obiective și direcții de cercetare” găsim fraza:

„Explorarea modului în care procesul de românizare a fost experimentat și manifestat în Basarabia și Transilvania evidențiind asemănările și particularitățile provinciilor în contextul acestui proces.”

Teza „românizării” e una predilectă în grupuri iredentiste.

O găsim și pe site-uri în limba engleză în care își dau cu presupusul cercetători maghiari.

Dar a fost repetat atinsă și de Laszlo Tokes. „Laszlo Tokes a condamnat în Parlamentul European românizarea Transilvaniei” (2009).

Astfel în articol se arată că europarlamentarul Laszlo Tokes a condamnat, într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European, „omogenizarea și românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporțiilor etnice”.

Meritoriu este faptul că participanții la proiectul Universității Târgu Mureș par să nu se subordoneze ideile celor care au redactat proiectul. Cel puțin sumarul prezentărilor de la conferința din iunie 2025 pare destul de echilibrat.

Rămâne de văzut ce direcție va lua partea a doua a proiectului.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!