Muzeul Național de Artă al României găzduiește joi, 5 februarie 2026, ora 18:00, la lansarea catalogului expoziției-eveniment „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, semnat de Erwin Kessler, curatorul expoziției.

Invitată specială este Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine

Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și marchează ultimele zile de vizitare ale expoziției, deschisă până la 8 februarie 2026.

„La fel ca expoziția, catalogul reliefează utilizarea în artă a costumului popular și îndeosebi a iei ca un construct mental, crucial în agregarea vizuală a identității naționale, din cele mai vechi timpuri până la ora actuală. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției oferă și o perspectivă critică asupra utilizării propagandistice a iei în diversele regimuri totalitare prin care a trecut România în secolul XX, pe care expoziția «România» o face vizibilă și accesibilă societății noastre, pentru a îndemna la atenție, reflecție și creație”, declară Erwin Kessler.

Această expoziție este realizată în parteneriat cu Fundația Amzei și susținută de Asociația Prietenii MNAR și Fundația Catena pentru Artă, DSBA, Men at Work, iGuzzini, Comunitatea La Blouse Roumaine, Geberit, Animawings, Austing, Camelia Șucu, Natuzzi, ARTA GRAFICĂ, dna Beatrix Benoist d’Azy Derveloy, dl. Christian Derveloy.

Partener cultural de mobilitate: Suzuki România.

„Fundația Amzei este onorată să fie partener al Muzeului Național de Artă al României în realizarea expoziției și a catalogului «România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă», o inițiativă care valorifică patrimoniul prin cercetare riguroasă, dialog interdisciplinar și deschidere către publicul contemporan”, precizează reprezentanții Fundației Amzei.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere: Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina – o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual), Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Modovei, Chișinău, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul de Artă, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundația Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței  din Sighetu Marmației, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naționale ale României, Romfilatelia.

Pe durata expoziției, MNAR a organizat un program extins de evenimente conexe,  simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte, vizite ghidate ateliere și șezători legate de subiectul iei și a portului popular, dintre care amintim: performance susținut de Mircea Cantor, atelierele susținute de Șezătoare București, simpozionul național „IA la descusut”, concertul „Dincolo de stele” susținut de corul feminin Arpeggio, conferința „Stereotipul etno-politic în România interbelică”, susținută de prof. univ. dr. Marius Turda. Simpozionul național „IA la descusut” și-a propus definirea caracterelor identitare ale cămășii populare românești – ia – din perspectiva materialelor tradiționale consacrate, a tehnicilor de lucru, a motivelor decorative și simbolice, a stilului și a compoziției. Totodată, invitații speciali Dr. Erwin Kessler, Doina Dascălu Ișfănoni, Andreea Diana Tănăsescu, Florica Zaharia, Irina Petroviciu, Iulia Teodorescu și Mirela Crețu au supus dezbaterii situarea culturală a iei și a portului popular în societatea contemporană, precum și poziționarea antropologică, economică și estetică a acestora în contextul comunicării virtuale, al practicilor comunitare și al tensiunilor globale actuale.

Despre expoziția „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”

Curator: Erwin Kessler

Echipa curatorială: Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel. Consultanți: Luiza Medeleanu, Adrian-Nicolae Furtună

„România” prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume și manuale școlare. Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, „România” constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.  Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările costumului național românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele. Acestor creații li s-au adăugat lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură „La Blouse Roumaine”, capodoperă iconică a modernității universale, parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris,  lucrare care părăsește Franța pentru prima oară și care este împrumutată în mod excepțional pentru expoziția „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă” de la MNAR.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală –  sunt  prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial.