Mihaela Fășie Cudalbu – Costi Gurgu: Fantezie românească în literatura canadiană

Fără a poseda o înclinație specială către gen, am păstrat printre preferințele mele literatura (sau filmografia) științifico-fantastică – pe scurt Sci-fi – nu doar pentru că descrie o lume paralelă, un viitor imposibil și incredibil care totuși ar putea fi definit doar în două cuvinte „și dacă?”, ci și pentru că subiectul în sine mi-a oferit atâtea exemple care ar putea fi exprimate în alte două cuvinte, „se poate”! Există cineva care nu l-a citit pe părintele literaturii Sci-fi (afirm eu!) Jules Verne? Ar fi crezut contemporanii lui că submarinul va fi vreodată posibil de inventat?

Pornind de la premiza că acest gen literar folosește și ca predicție umanității în continuă autodistrugere, am căutat să explorez universul unui scriitor foarte apreciat de nord-americani; Costi Gurgu, un nume simplu de român, conștient și mândru de rădăcinile-i carpatice, care mi-a atras atenția la Târgul de carte a autorilor români organizat cu ocazia Zilei Limbii Române de către Consulatul României la Toronto în ziua de 6 septembrie, 2025. De ce standul său mi-a atras atenția în mod deosebit? Cititorul român va afla parcurgând rândurile acestui portret modest, necuprinzător, dar admirator al artei sale.

Costi Gurgu s-a născut pe coasta Mării Negre, în frumosul port antic pe care grecii colonizatori l-au numit Tomis, azi Constanța. Avea 24 de ani când a debutat cu prima povestire, Minunata Caoara publicată în Jurnalul SF la București în 1993, scriere care a fost mai târziu premiată. Succesul i-a deschis porțile altor publicații în aceeași revistă, ori Anticipația, pentru ca apoi, primul său roman, Rețetarium (în engleză RecipeArium) să obțină în 1994 premiul Nemira pentru cel mai bun roman nepublicat. Din păcate apariția acestui roman, care ar fi trebuit să se întâmple chiar la editura care l-a premiat, a fost întârziată mai bine de un deceniu, editura Tritonic lansând-o la București în 2006; odată cu apariția sa pe piața Sci-fi a venit și decernarea premiului Vladmir Colin. Între timp, Costi Gurgu mai publicase peste 30 de scrieri la revistele amintite ori Almanahul Nautilus. Culegerea intitulată Ciuma de sticlă este o carte care, sub egida ProLogos a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru „cel mai bun debut în volum” al anului 1999.

Costi Gurgu și-a petrecut o parte a vieții în Anglia, unde studia engleza pentru a-și aprofunda limba din perspectiva literară; din acea perioadă, pe care autorul o consideră „doar punctul de început pentru cariera mea internațională” (din scurtul interviu pe care autorul mi l-a acordat la finele lui octombrie al acestui an), datează publicația Hologram Tales. Iar ceea ce este interesant, ani mai târziu, romanele sale Servitude și Green Corrosion au avut parte de cele mai mult vânzări pe insula britanică. Sejurul englez i-a oferit de asemenea șansa împrietenirii cu Bridget Wilkinson, președinta de atunci a Asociației Europene de Science Fiction. Costi Gurgu era deja pe picior de emigrare în Canada, când Wilkinson îl introduce scriitorului Robert J. Sawyer, „considerat încă de pe atunci ca fiind cel mai reprezentativ scriitor de Science Fiction canadian”. Deși fără prea multe speranțe de a atrage atenția unui scriitor consacrat, românul îl vizitează după sosirea în Canada și rămâne impresionat de caracterul prietenos al autorului canadian; după propriile-i mărturisiri, Costi Gurgu devenea un invitat permanent la lansările lui Sawyer, la petrecerile sale anuale de la Ontario ori Buffalo, mai mult, introducându-l și altor scriitori de gen. La întrebarea mea dacă literatura canadianului a contribuit la inspirația sa, Costi Gurgu mi-a mărturisit:

„Literatura lui este într-o continuă evoluție. Este în mod clar o inspirație din acest punct de vedere, cât și ca literatură de idei, el vehiculând idei științifice cu aplicații imediate în realitate, dar dezbătând și latura etică și umană a acestor idei. Și nu în ultimul rând, este o inspirație pentru că într-o literatură care este în mare parte un gen literar de avertizare distopică, el reușește să insufle un optimism și un pozitivism poveștilor sale, care este foarte rar întâlnit.”

Revin la decizia de a emigra în Canada, căci este definitorie pentru traiectoria unei cariere literare internaționale pe care puțini scriitori români de Sci-fi o au. Costi Gurgu lucra deja de șase ani ca director artistic pentru revistele Playboy, Tabu, Madame Figaro, ori ca Director creator la MediaPro, soția sa urmându-i la Playboy și Tabu. Deși motivația plecării era pentru consoarta sa, Vali, politica internă a numitelor reviste, cea a autorului era una pur profesională; căuta o piață mai largă, iar cea nord-americană avea capabilitatea de a-i deschide noi orizonturi și posibilități de lansare. Episodul aterizării cuplului Gurgu pe tărâm canadian este inedit și demn de un roman de aventură, după cum îl descrie însuși scriitorul.

„Am ajuns în Toronto, Canada, în aprilie 2004. Cinci zile mai târziu, apartamentul ne-a fost spart și calculatorul furat cu portofoliile noastre cu tot. În mod clar, ne-a devenit mult mai dificil să dovedim că avem experiența pe care o pretindeam, și automat mult mai dificil să găsim un serviciu. În septembrie 2004 nici eu, nici Vali nu eram încă angajați și mai aveam bani doar pentru o singură chirie. In octombrie Vali și-a găsit un post de graphic designer la o tipografie. Iar eu mi-am continuat căutările. Primul ei salariu a plătit următoarea chirie și ne-a ținut cu un acoperiș deasupra capului.Primul meu serviciu a fost de graphic designer la LexisNexis, o agenție de marketing din domeniul Dreptului, în luna ianuarie 2005. În septembrie 2005 am început să predau digital design la Humber College și cum spun englezii, ‘the rest is history’.”

Costi Gurgu

The rest este mai mult decât atât! Costi Gurgu a continuat să scrie, în paralel cu activitatea de graphic designer care îl aduce chiar la guvernul statului Ontario unde și în prezent lucrează. Pentru că un literat, așa cum el însuși afirma, nu se poate întreține doar din scrierile sale. Dar povestirile sale cuceresc piața nord-americană, apărând în diferite compilații științifico-fantastice (după cum arată profilul său pe wikipedia); Quantum Muse (în Statele Unite), Tesseracts 17 (Canada), The Mammoth Book of Dieselpunk (USA), Dark Horizons (USA), Street Magick (USA), Water (Canada), Alice Unbound (Canada). În 2011 Millenium Books îi publică Chronicles from the End of the Earth (Cronici de la capătul pământului), iar traducerea în engleză a romanului RecipeArium (de către publicația White Cat în anul 2016) este nominalizată în 2018 la Premiul Aurora (un concurs anual susținut de Canadian Science Fiction and Fantasy Association).

Urmează Servitude, publicat de KULT Books, la Toronto în, 2022 descris astfel de BookLife Review: „Un viitor distopic tulburător de realist, care va marca cititorii în cel mai bun sens cu putință”. Mai apoi apare trilogia Coroziunii, publicată în limbă engleză între anii 2023 și 2025, și conținând trei volume intitulate Black Corrosion, Pink Corrosion și Green Corrosion, aceasta obținând premiul BookLife în 2023 pentru un „plin de idei noi și secvențe de acțiune dinamice… thriller SF ecologic, fin și detaliat”. În scrierile sale, Costi Gurgu atrage atenția către potențialul colaps al pământului ca rezultat al poluării și distrugerii naturii, sau ororile decăderii genetice. Toate aceste scrieri nu sunt doar rezultatul lecturilor autorilor preferați (Franz Kafka, John Kennedy Toole, China Mieville, Robert J. Sawyer, Jeff Noon și Brandon Sanderson) dar în special al unei inventivități care trece frontierele realității imediate pentru a propune una futuristă și înfricoșătoare, dar care ar trebui să pună umanitatea pe gânduri.

Pentru Costi Gurgu „Science Fiction permite scriitorilor să exploreze teme precum ce înseamnă umanitate, etica inteligenței artificiale, inegalitatea socială, impactul asupra mediului, și multe altele. Foarte important, îmi oferă posibilitatea să-mi folosesc imaginația din plin. Reprezintă o provocare care permite atât scriitorului dar și cititorului să gândească dincolo de limitele convenționale și să considere multiplele opțiuni ale lui ‘what if’. Și nu în ultimul rând îmi oferă acel ‘sense of wonder’, acea călătorie în necunoscut, către diverse lumi diferite de a noastră, către alte timpuri și alte realități.”

Unul din țelurile scriitorului Costi Gurgu este lumea filmului, autorul creând scenarii de film ori de serial TV; rămâne din păcate încă neatins, căci, așa cum el însuși afirma, industria cinematografică este greu penetrabilă, chiar dacă multe din scenariile sale au fost finaliste la diverse competiții. Unul dintre ele, The Red Death, va deveni baza unui nou roman care va fi publicat în 2026; The Cursed (Blestemata) a cărui poveste (cum mi-a fost dezvăluită de autor) este o vizine apocaliptică a terrei devenite doar un sit arheologic, bântuit de molime și interzis de guvern, în timp ce imperiul uman este împrăștiat în galaxie.

Majoritate scrierilor lui Costi Gurgu se pot cumpăra pe Amazon sau Kindle, atât pe hârtie cât și în format electronic. Prin scrierile sale a devenit membru al cenaclurilor Solaris, ProspectArt și String în România, iar în Canada este membru al CSFFA (Canadian Science Fiction and Fantasy Association), organism care din 1980 premiază pe cei mai buni creatori de science fiction din Canada, prin Premiul Aurora, la care, așa cum amintea anterior, și Costi Gurgu a aspirat. De asemenea, a fost acceptat în cercul de scriitori SWG (Stop-Watch Gang), un grup de scriitori de ficțiune speculativă, printre alți scriitori de gen ca Suzanne Church, Tony Pi, Eric Choi, Derwin Mak și alții. Secret Recipes este parte a volumului Tesseracts 17 amintit anterior, publicat în Statele Unite.

La finalul acestui portret, scriitorul science fiction Costi Gurgu dorește să adreseze următorul mesaj cititorilor din România.

„Ca autor a șase romane science fiction și fantasy premiate, m-am specializat în crearea de lumi ce variază de la peisaje post-apocaliptice sumbre și thrillere distopice până la opere spațiale și narațiuni viscerale New Weird – toate infuzate cu elemente de horror. Țintesc să-mi scot cititorii din cotidian și să le ofer acel ‘sense of wonder’ și să-i ajut să evadeze din realitatea zilnică, pentru ca apoi să-i trag înapoi în prezent plini de întrebări adânci și critice. Prezentând diverse realități futuriste sau alternative caut să incit discuții care să-i ajute pe cititori să decidă mai bine, mai înțelept pentru viitorul societății și al planetei. Și nu în ultimul rând, vreau să-mi detașez cititorii și să-i distrez.”

A consemnat pentru dumneavoastră de la Toronto,

Mihaela Cudalbu

Muzicolog și Profesor de Muzică

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!