Cartea „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian” marșează pe naivitatea savantului

Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române Filiala Iași și Editura Humanitas au organizat recent lansarea volumului Georgiana Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, Humanitas, 2025.

Iar după un turneu în toată țara, vineri, 24 octombrie, se va lansa și la Oradea volumul „Nicolae Iorga și seducția fascismului italian” (Humanitas, 2025), a istoricului Georgiana Țăranu, profesor la Universitatea „Ovidius” din Constanța.

Cartea are ca punct de pornie lucrarea de doctorat a autoarei, obținută la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Capitală, fiind rezultatul unui deceniu de cercetare în arhivele românești și italiene, inclusiv cele ale Vaticanului.

Importanța volumului o reprezintă readucerea numelui lui Nicolae Iorga în circuitul de discuții, nu doar al istoricilor, dar și al publicului român, în general, obișnuit să privească cu reverență și intimidare spre această statuie fixată pe un soclu imuabil, parcă o dată pentru totdeauna în vremurile ceaușiste. Georgiana Țăranu are curajul să se apropie de acest mit și să-l cerceteze atent, iar pentru asta uneori e nevoie să-l disloce pe alocuri, nu din spirit iconoclast sau spre a-și făuri vreo faimă, ci ca să restaureze cu respect și conștiinciozitate profesională figura marelui fondator al istoriografiei românești.

Fascinația pentru fascismul italian și ceea ce a derivat, inclusiv antisemitismul, este ceea ce de fapt lipsește voit din toate monografiile și studiile dedicate lui Nicolae Iorga, este o pată care poate fi îndulcită doar prin interpretarea unui soi de naivitate a marelui înțelept – adică un paradox – al atotcuprinderii sale intelectuale. Aceasta apare în mod explicit, așa cum demonstrează Georgiana Țăranu, ca fiind filtrată prin îndrăgostirea nețărmurită pentru cultura și spațiul italian, la care se adaugă admirația față de autoritatea (nu și autoritarismul) mesianică a ceea ce Iorga considera încarnarea „geniul italian”, Benito Mussolini. De asemenea, în această naivitate a sa, Iorga credea cu tărie că, flatându-l pe Mussolini și curtea sa de colaboratori și apropiați, ar fi reușit să-l convingă să renunțe la susținerea ferventă a revizionismului ungar post-Trianon și să-l apropie, prin afinitate panlatină și culturală, dar și politică, de România și interesele sale.

Volumul, care deja se bucură de o deosebită recepție la nivel național, nu doar în mediul academic, dar mai ales al publicului curios, în ciuda complexității subiectului tratat, a surselor ample și documentării judicioase, este ușor de parcurs, rezultat al talentului scriitoricesc al autoarei – un adevărat maraton într-un manual cu iz de roman istoric.

Cartea va fi lansată, 24 octombrie, ora 18.00, în noul spațiu de evenimente Humanitas, librăria-cafenea din cadrul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Oradea, și va fi urmat de o dezbatere cu publicul și o sesiune de autografe.

Vor fi în dialog cu autoarea, Raluca Lazarovici Vereș, doctor în istorie și doctor în filologie, decorată cu ordinul Steaua Italiei în grad de cavaler pentru merite culturale, cofondator al editurii Ratio et Revelatio din Oradea, și conf. univ. dr. abil Florin Ardelean, din cadrul Facultății de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea Oradea).  
Emisiuni și dezbateri televizate cu autoarea, despre acest volum, pot fi găsite aici:

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!