Adriana Vitan Balint – În Brașov, cartierul Șchei adăpostește lupta de veacuri a neamului românesc pentru identitate națională și pentru credința ortodoxă

În Brașov, nu Biserica Neagră trebuie să fie punctul de atracție atunci când vizitați orașul, ci cartierul Șchei, cartierul care adăpostește lupta de veacuri a neamului românesc pentru identitate națională și pentru credința ortodoxă.

Chiar în inima cartierului Șchei este Piața Unirii, iar în Piața Unirii este Biserica Sf. Nicolae, atestată documentar prima oară în 1392, ea fiind mult mai veche, centrul spiritual al românilor din zonă, cei care, deși majoritari, erau alungați din cetatea Brașovului in suburbia Șchei, la apusul soarelui, asta zi de zi, secole de-a rândul.

La un moment dat, pe la 1500-1600, sașii care se credeau stăpâni și pe ținut și pe oamenii ținutului, care nu le recunoșteau niciun drept românilor, nici măcar dreptul de a aparține unei națiuni (drept regnicolar), le-au băgat românilor în biserică, gândindu-se că așa îi modernizează, bănci de lemn și scaune, astfel incât românii să stea așezați la slujbă, nu în picioare.

A doua zi, fără să stea pe gânduri, românii au scos în piață toate scaunele și băncile afară din biserică si le-au dat foc, spunând:

„În fața lui Dumnezeu, noi nu stăm pe scaune! În picioare stăm la rugăciune, iar jos ne așezăm doar când mâncăm pâinea noastră, câștigată cu trudă!”

Această scenă a rămas în memoria Șcheilor ca un act de demnitate națională și credință ortodoxă, arătând evlavia românilor în fața lui Dumnezeu, pentru că în ortodoxie nu se cuvine să te așezi comod, ca la o judecată lumească, decât daca ești bolnav sau neputincios.

Românii nu se așază in biserică nu din mândrie, ci din conștiință și respect pentru sacru.

Lecția asta, din păcate, precum și toata tradiția noastră de veacuri din toate bisericile ortodoxe, s-a uitat duminică, atunci când au fost aduse 2500 de scaune ca să stea comod unii care habar nu au despre subtilitățile și simbolistica unei slujbe ortodoxe, pe care numai un român crescut în românism și in dragoste de neam românesc le poate înțelege.

În curtea bisericii Sf. Nicolae este, pe lângă prima școală românească, și mormântul lui Nicolae Titulescu, diplomatul român născut la Craiova și decedat la Cannes, care a lăsat cu limbă de moarte să ii fie aduse osemintele pentru odihna veșnică la Brașov, în curtea bisericii românești care reprezintă simbolul luptei de veacuri al unui neam milenar pentru păstrarea intactă a identității naționale si a neatârnării spirituale.

A consemnat pentru dumneavoastră Adriana Vitan Balint.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!