Entries by Cristian Horgoș

Și copii crescuți în afara familiei vor la muzeu, teatru, ateliere creative

/0 Comments/in /by

Ajungem Mari, parte a celui mai mare program educațional pentru copiii instituționalizați din România, are nevoie urgent de voluntari care să devină prietenii copiilor. Termenul limită pentru înscrieri este 10 octombrie 2025. Copiii care cresc departe de familiile lor așteaptă voluntari-prieteni care să-i ajute la teme, să se joace cu ei, să meargă la teatru, la film, la expoziții, la muzeu, la un atelier creativ, să le ofere puțin din timpul lor, să-i încurajeze și să-i ajute să nu se mai simtă singuri. „Nimeni nu merită să fie singur! Mai puțini voluntari înseamnă mai puține șanse pentru copiii și tinerii noștri la educație, la viitor, la o viață mai bună, cu bucurii și experiențe frumoase care să-i modeleze ca adulți. Nu ai nevoie de super puteri ca să fii voluntar, doar de o inimă mare. Ce trebuie să faci în calitate de voluntar? Să fii colegul de joacă și de teme al copiilor, să fii un prieten care le oferă trei ore pe săptămână, să îi asculți, să fii acel om mare de care duc lipsă. Ce primești tu ca voluntar? Sprijin și îndrumare continuă de la experții noștri, experiențe memorabile, prietenii și recompense de la copii. Bucuria că poți schimba o viață”, anunță Iarina Taban, fondatoare Ajungem Mari. Pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție, o excursie poate fi prima întâlnire cu lumea din afară, un atelier creativ poate fi momentul în care se simt în sfârșit liberi să își exprime emoțiile, iar ajutorul la teme, primul moment când cineva le spune cu răbdare: „Hai că poți!”. De peste 11 ani, voluntarii Ajungem Mari sunt alături de copii și tineri în fiecare dintre aceste momente simple, dar esențiale. Prin joacă, învățare și descoperire, copiii capătă încredere în ei și curaj să privească spre viitor. Voluntarii devin prietenii lor, îi ajută să vadă lumea cu alți ochi și să creadă în propriile forțe. „Voluntariatul nu înseamnă perfecţiune, ci dorinţa de a ajuta și de a fi alături de ceilalţi. Oricine poate face o diferenţă, chiar și prin gesturi mici. E normal să fie emoţii sau temeri, dar important e să încerci și să fii prezent. Ajungem Mari este o experienţă greu de descris în cuvinte, prin care simt că schimb lumea cu pași mici”, mărturisește Cristina Dinu, voluntar Ajungem Mari. „Dacă vii la voluntariat, înseamnă că știi că există o nevoie reală. Și sunt atât de multe nevoi, încât sigur vei găsi locul tău. Nu trebuie să faci lucruri spectaculoase. Trebuie doar să fii acolo, să oferi un pic din ce ai. Bucuria și împlinirea pe care le primești la schimb nu ţi le poate lua nimeni”, spune Cristi Teniță, voluntar. „Există câte un copil pentru fiecare voluntar şi câte un voluntar pentru fiecare copil. Trebuie să fie o chimie între cele 2 părţi pentru că doar aşa putem să lăsăm o amprentă reală în vieţile lor”, declară Marian Guțu, voluntar Ajungem Mari. Modulul de voluntariat dedicat copiilor și tinerilor aflați în sistemul de protecție – centre de plasament, centre de zi, centre de primire a copilului în regim de urgență, centre maternale, apartamente și case de tip familial – începe pe 1 noiembrie 2025 și se încheie pe 30 iunie 2026, cu opțiunea de a fi prelungit dacă există implicare și dorință.Voluntarii își vor petrece trei ore pe săptămână cu copiii și tinerii, în format fizic, oferindu-le ajutor la teme, meditații, sprijin moral și emoțional, șansa la o viață normală și la un viitor mai bun. Vârsta minimă de recrutare este de 16 ani împliniți la data înscrierii în program, fără limită superioară de vârstă. Voluntarii Ajungem Mari sunt, în general, adulți, studenți sau liceeni care au în comun dorința de a ajuta copiii vulnerabili. Voluntarii vor participa în timpul modulului la ședințe de consiliere, traininguri de formare și alte activități necesare pentru toți cei care ajung să lucreze cu copiii instituționalizați. Acestea sunt etape menite să ajute în procesul de selecție a oamenilor potriviți, care înțeleg angajamentul și sunt deciși să le fie alături copiilor pe termen lung. Ajungem Mari își propune să-și extindă activitatea și în alte județe, dacă în timpul campaniei de recrutare se înscriu în județele respective cel puțin 15 persoane dornice să fie alături de copiii instituționalizați. Oricine își dorește să se alăture poate aplica în programul de voluntariat  pe site-ul: https://www.ajungemmari.ro/devinovoluntar/. Ajungem Mari este cel mai mare program național care susţine pe termen lung copiii și tinerii instituționalizați şi din medii defavorizate să devină adulți responsabili, independenți și fericiți. Peste 3.500 de copii sunt sprijiniți anual educațional, moral și emoțional de o echipă de 1.300 de voluntari, în București și 28 de județe din țară: Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Gorj, Iași, Ilfov, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea.

„Vestirea mioriței” de Cezar Cochișă, la Academia de Arte a Spectacolului din Praga

/0 Comments/in , /by

ICR Praga a promovat concertul „Redescoperim muzica românească”, prezentat de Romanian String Quartet, care a avut loc miercuri seară, 1 octombrie 2025, la Academia de Arte ale Spectacolului din Praga – Sala de Concerte Martinů. Grupul este constituit din unii dintre cei mai valoroși muzicieni români: Maria Marica și Alexandru Marian – vioară, Cristian Andris – violă, Radu Sinaci – violoncel, membri ai Romanian Chamber Orchestra. Publicul a avut prilejul să descopere un program muzical deosebit, având în prim-plan creații românești pentru cvartet de coarde, semnate de compozitori importanți ai secolului XX. Repertoriul serii cuprinde Cvartetul nr. 1 în Re major și Cvartetul nr. 2 în Re minor ale lui Sabin Drăgoi – cel de-al doilea fiind compus chiar la Praga, în anii de studiu ai autorului la Conservatorul orașului –, Cvartet de coarde op. 14 de Mihail Andricu, precum și creația contemporană „Vestirea mioriței” de Cezar Cochișă, prezentată în primă audiție. Romanian String Quartet a susținut un concert pentru promovarea Timișoarei în calitate de Capitală Culturală a Europei. În decembrie 2022, la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Parlamentul European din Bruxelles, În 2023, în cadrul proiectului RCO 4 Seasons, s-au realizat o serie de concerte la Roma, Madrid, Porto și Lisabona, concretizate datorită sprijinului deosebit primit din partea Ambasadelor și Institutelor Culturale Române din aceste țări. Proiectul RCO 4 Seasons a fost nominalizat de Administrația Fondului Cultural Național Român (AFCN) la Premiile AFCN 2023, la categoria „Promovarea culturii românești în lume”. Ziua Națională a României din 2023 a fost sărbătorită la Lisabona printr-o nouă prezență a cvartetului. În iunie 2024, Romanian String Quartet a realizat un prim turneu în județul Timiș, în cadrul căruia a fost interpretat un repertoriu variat scris de compozitorii români din regiunea Banatului. Al doilea turneu, intitulat Freedom of Music, a adus în prim plan opusuri scrise în diasporă de compozitorii români, fiind un proiect-tribut adus libertății de exprimare și mișcare dobândite acum 35 de ani, odată cu Revoluția Română și căderea comunismului în mai multe țări din Estul Europei. În cadrul turneului, Romanian String Quartet a susținut concerte la Timișoara, Budapesta, Szczecin și Berlin. În luna mai 2025, cvartetul a concertat în două dintre cele mai importante festivaluri de muzică clasică din România, Timișoara Muzicală și Cluj Chamber Music Festival.

Foto-expoziția „Vârste frumoase” are loc pe 1 octombrie 2025 la Galeria „Mezey Lajos”, Centru Expozițional EFA, din cadrul secției Muzeului Orașului Oradea

/0 Comments/in , /by

Seniorii vor fi atât protagoniști, cât și autori ai fotografiilor în expoziţia „Vârste frumoase”. Întreaga lume celebrează în fiecare an, pe 1 octombrie, Ziua internaţională a Persoanelor Vârstnice, dată instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 14 decembrie 1990. Această zi ne invită să recunoaștem contribuția seniorilor la viața comunității, să cultivăm respectul și demnitatea față de vârstnici și să reflectăm asupra provocărilor cu care se confruntă – de la sănătate și incluziune socială până la combaterea discriminării pe criterii de vârstă. În acest spirit, Asociația Internațională „Euro Foto Art” (AIEFA) organizează, în parteneriat cu Summit Agro România și Muzeul Țării Crișurilor Oradea, prin secţia Muzeul Orașului Oradea, o expoziție internațională de artă fotografică intitulată sugestiv „Vârste frumoase”. Expoziţia este organizată sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP) și va putea fi vizitată până pe 28 octombrie. Publicul va putea admira 68 de lucrări alb-negru și color, semnate de artiști fotografi seniori din mai multe țări: Bérci Mária, Gyimesi János, Koncz Dezső, Novák József, Tóth-Piusz István – din Ungaria, Paul Bock din Statele Unite ale Americii, Bánházi Gyöngyi, Hátszegi Csaba, Héjja Árpád, Incze Domokos, Ioan Ciobotaru, Morvay Szabó Edina EFIAP, Nagy Lajos EFIAPp3, Gheorghe Petrila E.FIAP, Felician Săteanu, Scubli Mariana AFIAP, Szabó Géza, Ștefan Tóth István AFIAP, ESFIAP și Udvardi Árpád EFIAP din România, Iurie Foca din Moldova, Masaaki Koizumi, Masami Kato şi Mikiko Osada din Japonia. Toate fotografiile pot fi vizualizate și online, pe site-ul AIEFA: eurofotoart.ro. Curatorul expoziției transmite: „Prin această expoziție dorim să sărbătorim într-un mod inedit această zi, a cărei suflet sunt chiar persoanele vârstnice – atât ca protagoniști, cât și ca autori ai fotografiilor. Fiecare imagine poartă o poveste emoționantă și transmite vizitatorilor un mesaj puternic. Poate că aceste lucrări vor sensibiliza conștiința publicului și vor reaminti cât de important este să nu îi uităm pe acei seniori care, adesea singuri, își găsesc bucuria doar în compania animalelor de suflet, rămași uneori departe de familii și prieteni.” Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 1 octombrie, la ora 17:00, la Galeria „Mezey Lajos”, Centru Expozițional EFA – din cadrul secției Muzeului Orașului Oradea (etajul II). Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a AIEFA. Programul muzical al vernisajului va fi susținut la violă de artistul Thurzó Sándor József, membru al Asociației Comunitare și Culturale „Sola Fide” (SFKKE), care va interpreta lucrările: „Dans german” de K. Dittetsdorf, „Vals nr. 1” de C. Almeida, „Bicinia” Kodály Zoltán și „Din drâmboaie” de Hilda Jerea. Printr-un parteneriat cu OTL SA, fotografiile expuse vor fi proiectată și pe ecranele din mijloacele moderne de transport public din Oradea, aducând astfel arta fotografică mai aproape de publicul călător.

Cristian Horgoș – De la Grifonii matriței din Sarmizegetusa Regia la cei din Palatele din Severin, Cluj Napoca și Oradea

/1 Comment/in /by

În seara zilei de 29 septembrie postul TVR3 a reluat emisiunea „Locuri, oameni și comori de pe TVR3” centrată pe matrița cu grifoni găsită la Sarmizegetusa Regia și care dovedește că dacii erau conectați la culturile epocii inclusiv la cele din Orientul Mijlociu.

O piesă antică reprezentând grifonul datează din secolul al VII-lea î.Hr. și a fost returnată Greciei, în acest an, de Muzeul Metropolitan de Artă din New York.

În timpul Imperiului Persan, grifonul era văzut ca un protector împotriva răului, vrăjitoriei și calomniei. În timp ce grifonii sunt cei mai des întâlniți în arta și mitologia Greciei antice, există dovezi ale reprezentărilor grifonilor și în Persia antică și Egiptul antic. Pe insula Creta din Grecia, arheologii au descoperit reprezentări cu grifoni în fresce din Sala Tronului din Palatul din Knossos, datând încă din secolul al XV-lea î.Hr.

grifon knossos

În cea mai faimoasă poveste despre monstrul cu trup leonin se regăseşte şi Alexandru cel Mare. Conform legendei, Alexandru a capturat o pereche de grifoni şi i-a legat cu lanţuri de tronul său. După ce a înfometat creaturile timp de trei zile, Alexandru a început să le tachineze cu bucăţi mari de carne înfipte în lănci, care erau ţinute astfel încât grifonii să nu ajungă la ele. Se spune că Alexandru cel Mare a reuşit să îmblânzească unul dintre grifoni, pe care l-a folosit să zboare prin lume, zbor care a durat șapte zile. Despre grifon se mai spunea că păzea mine de aur şi comori ascunse, ca multe alte fiinţe mitologice. De asemenea, era duşmanul calului, iar dacă se împerecheau vreodată, ceea ce era o raritate, creatura rezultată se numea „Hippogriff”. Grifonii erau consacraţi Soarelui, iar pictorii antici înfăţişau trăsura soarelui trasă de aceste creaturi. S-a mai spus despre grifoni că din secolul VIII î.Hr. până în secolul II d.Hr. aceştia au locuit în stepele din Sciția, unde pietrele preţioase şi aurul se găseau din abundenţă. Când străinii se apropiau şi vroiau să adune pietre preţioase sau aur, creaturile săreau pe ei şi îi făceau bucăţi. Sciţii foloseau oase gigantice ca dovadă a existenţei grifonilor, pentru a-i ţine pe străini departe de bogăţiile lor. Recent s-a sugerat că acele oase erau de fapt fosile de dinozaur. În Egiptul antic, era reprezentat ca o creatură cu trup de leu şi cap de şoim.

Grifoni la Palatele din Drobeta Turnu Severin, Cluj Napoca și Oradea

Grifonii au continuat să inspire arta medievală și renascentistă iar în zilele de astăzi pot fi admirați în câteva palate.

grifoni palatul banffy

Palatul Bánffy din Cluj – care găzduiește Muzeul de Artă Cluj-Napoca – este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Motivul central al atticului faţadei principale este stema familiei Bánffy, susţinută de grifoni înaripaţi şi încoronaţi.

grifoni severin

Doi grifoni de bronz străjuiesc și fațada Palatului Cultural „Theodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin.

grifoni cetatea oradea

Grifonii ornamentează și interioarele Palatului Princiar al Muzeului Cetății Oradea, grație principeluli Gabriel Bethlen care își dorea ca palatul orădean să fie un reper în regiune.

Extraordinara matriță dacică are și grifon-lup

Filmul documentar al TVR poate fi urmărit aici:

În vara anului 2013, la rădăcina unui arbore prăbușit pe Dealul Grădiștei, din Munţii Şureanu, la Sarmizegetusa Regia, a fost găsit unul dintre cele mai importante artefacte care face referire la civilizația dacică.

Obiectul a fost descoperit întâmplător de către administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, alături de un grup de copii.

În urma unei furtuni puternice, un fag a fost smuls din rădăcini, dezvăluind ascunzătoarea matriței. Emoția momentului a fost descrisă de Brilinsky drept „o revelație”, considerând această descoperire „un adevărat dar divin” pentru eforturile depuse în protejarea sitului istoric.

Descoperirea matriței din bronz a fost un eveniment total neașteptat. O astfel din piesă având în primul rând un caracter de noutate pentru spațiul nostru geografic.

După ce a parcurs un complex program de restaurare, matrița a fost prezentată publicului și a rămas expusă cu caracter permanent într-o sală special amenajată în Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. În acest fel, piesa cu o mare valoare de patrimoniu beneficiază de condiții de siguranță ridicate.

Matrița este un obiect masiv, de opt kilograme, realizat din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare.

„Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase: aur, argint sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi, în special lemn, dar şi corn sau cupru”, a declarat, pentru GO Hunedoara, Roxana Stăncescu, conservator la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, pe suprafaţa ei observându-se urme de utilizare. Cel mai probabil meșterii din capitala dacică au folosit matrița pentru a realiza medalioane, falere, veșminte, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier sau elemente ale unor bijuterii.

În urmă cu două milenii, o asemenea piesă era costisitoare, ceea ce arată puterea financiară a conducătorilor statului dac, dar și apetitul acestora spre obiecte frumos ornamentate.

„Reprezentările de pe matriţă conțin diverse elemente reale, dar şi mitologice, o enumerare a animalelor redate putând fi relevantă din acest punct de vedere. Astfel, printre animale reale se numără felinele mari (leul, tigrul și leopardul), apoi ursul, mistreţul, lupul, taurul, bourul sau zimbrul, câinele, cerbul, calul, ţapul, antilopa, iepurele, elefantul, rinocerul și hipopotamul, la care se adaugă şi animale fantastice, mai precis grifonii”, a menționat reprezentantul muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Felinele mari sunt reprezentate frecvent în antichitate, în diferite contexte tematice. Reprezentare pe matriță a unor animale precum leul și elefantul, străine teritoriului locuit de daci, demonstrează legătura cu civilizațiile din spațiul mediteranean, unde aceste animale erau frecvent reprezentate. În schimb, apariţiile rinocerului şi hipopotamului pe piesă sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în antichitate, de pildă pe Poarta Ishtar a actualului Muzeu Pergamon. Aceste animale puteau fi văzute în cadrul jocurilor de lupte din amfiteatru.

Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se regăsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic.

Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat de tradiţiile din lumea nord-pontică. Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) sau la începutul secolului II d. Hr.

„Descoperirea matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate”, a conchis Roxana Stăncescu.

Casa „Lajos Weisz” din Timișoara, Casa cu grifoni din Câmpina, grifon la Poarta a IV-a a Cetății Alba Carolina și Templul Roman din Cetatea Alba Iulia, cu o statuetă a zeiței Nemesis alături de un grifon.

Mai avem și lucrarea „Grifoni şi trandafiri în vremea lui Constantin Brâncoveanu” de prof. univ. dr. Cătălina Velculescu și conf. univ. dr. Ileana Stănculescu.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Lena Vieru Conta, unul dintre cei mai inter-disciplinari oameni de cultură a României

/0 Comments/in /by

Cu triplu doctorat în muzicologie, psihologia percepției, istoria și teoria artei, Lena Vieru Conta este unul dintre cei mai inter-disciplinari oameni de cultură a României. Lena Vieru Conta s-a născut la Moscova, într-o familie de muzicieni. A studiat pianul la București, Salzburg, Moscova și Geneva, cu Ludmila Popișteanu, Gabriel Amiraș, Carlo Zecchi, Lev Naumov și Harry Datyner. O influență majoră asupra formării sale ca artist a avut-o tatăl său, compozitorul Anatol Vieru, de îndrumările căruia a beneficiat în paralel cu studiile oficiale și care i-a dedicat ciclul de piese pentru pian „Din lumea copiilor” și lucrarea „Caleidoscop” pentru pian și orchestră. Lena Vieru Conta a susținut recitaluri și a cântat ca solistă cu orchestre simfonice din România (Orchestrele Radio și majoritatea filarmonicilor din țară, sub bagheta unor dirijori ca Emanuel Elenescu, Ludovic Bacs, Gheorghe Costin, Corneliu Dumbrăveanu, Paul Staicu, Vlad Conta, Iosef Hrincir ș.a.) și Canada, țara în care între 1989-1997 a desfășurat o bogată activitate concertistică. Repertoriul său acoperă un spectru larg, de la muzica preclasică la muzica secolului XX.  A colaborat cu cântăreții Martha Kessler, Pompei Hărășteanu, Irina Săndulescu-Bălan, Ioana Bentoiu, Cornelia Angelescu, Vladimir Deveselu, Sandra Graham, Garnet Brooks, cu violoniștii Sherban Lupu, Erika Raum, Bogdan Pietrzak ș.a. Printre programele de recunoscută virtuozitate care s-au bucurat de un public entuziast se numără recitalurile la 2 piane cu Andrei Vieru, Vlad Conta, David McIntyre, în Franța, România și Canada. Pianista a făcut înregistrări pentru Radio România, France-Musique și CBC-Canada; a obținut Premiul Special la Concursul Internațional Brahms de la Hamburg. LENA VIERU CONTA este și artist plastic; ea s-a remarcat prin expoziții personale de pictură și artă decorativă deschise în România și Canada,  și are lucrări în colecții private din mai multe țări. A obținut un Master în Istoria și Teoria Artei cu o lucrare despre Paul Klee în 1998 și a susținut cu ‘summa cum laude’ un Doctorat interdisciplinar (muzicologie, istoria și teoria artei, psihologia percepției) în 2004. Prezentarea de mai sus o găsim pe site-ul Festivalului George Enescu dar și pe site-ul Universității Naționale de Muzică București. Un interesant interviu în oglindă acordat împreună cu fratele ei, Andrei Vieru, poate fi lecturat, grație Revistei de Muzică, aici: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/revista-muzica/Revista-Muzica-7-2020-2-SLebu-Anatol-Vieru.pdf Iar o lucrare de psihologie jungiană a Lenei Vieru Conta, scrisă în 2024, se află, tot grație Revistei Muzica, pe site-ul următor: https://ucmr.org.ro/Texte/2-RM-2024-02-lena-vieru-conta-persona-in-analiza-creatiei-si-interpretarii.pdf Pictează într-un fel de transă Printre expozițiile realizate de Lena Vieru Conta se remarcă „Tempo Rubato”, „Cori Spezzati” sau „Sempre Lontano”. Fie că sunt picturi fie colaje textile, lucrările ei sunt naturale, calde, emană umanitate și speranță. La Muzeul Județean Argeș exponatul lunii septembrie în 2022 a fost pictura „La poalele dealului”. „Uneori, merg deja pe o imagine pe care o am clară-n minte. În același timp, când fac așa, e ca-ntr-un text pe care l-a scris tatăl meu, compozitorul Anatol Vieru, odată. Opera de artă devine independentă pe cont propriu. În timp ce o faci, devine independentă de tine. Eu pot dori să fac ceva într-un anumit fel, și, pe măsură ce fac lucrul respectiv, acesta să se schimbe. Rezultatul îți cere altceva. Și atunci intru într-un fel de transă. Parcă altcineva mi-ar dicta ce trebuie să fac”, a mărturisit Lena Vieru Conta la vernisarea expoziției Sempre Lontano. Ca paranteză, extraordinarul pictor abstract Jackson Pollock (d. 1956) mai spunea că pictează tot într-un fel de stare de transă. O paralelă incitantă se poate face între colajul textil cap-de-afiș al expoziției „Cori Spezzati” și un desen din volumul „Ultima Thule” al unchiului ei, poetul, logicianul și filozoful Sorin Vieru (d. 2018). Atât picturile Lenei Vieru Conta cât și desenele lui Sorin Vieru alunecă spre profunzimile intelectului, așa cum se întâmpla și cu picturile abstracte ale lui Paul Klee, pe care Lena Vieru Conta l-a studiat. Sorin Vieru a fost fratele compozitorului Anatol Vieru. A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Spectacol Matisse combinat cu iia românească la Muzeul MINA Iași

/1 Comment/in , /by

După muzeele MINA deschise la București, Galați și Cluj Napoca, a venit rândul Iași-ul să aibă un muzeu MINA permanent începând de la finalul lunii septembrie. Spațiul imersiv prezintă o varietate de spectacole multimedia, care permit publicului să exploreze universul artiștilor clasici și contemporani, dar și experiențe educative care ne duc în locuri îndepărtate și greu accesibile, precum misterele cosmosului și alte lumi extraordinare. La MINA Iași poți alege între două intervale orare, fiecare incluzând câte două show-uri imersive: Matisse și Egiptul Antic sau Dinozaurii și Cosmos. Publicul din România va putea descoperi în premieră la MINA Iași, spectacolul Matisse combinat cu iia românească – „La Blouse Roumaine – omagiu adus iei românești și alte 100 de lucrări semnate Henri Matisse”. Spectacolul despre Cosmos include și fragmente video din documentarul „Opt zile în cosmos”, care surprinde misiunea lui Dumitru Prunariu, singurul astronaut român care a ajuns în spațiu. Pe 14 octombrie va avea loc și un spectacol dedicat trupelor ABBA și Queen în combinație cu opera artistului Matisse. Invitația organizatorilor sună așa: „Experimentați farmecul concertelor ‘Multisenzorial’, unde locații impresionante din România sunt transformate în scene fascinante pentru un eveniment muzical captivant. Aceste concerte oferă o experiență multisenzorială unică, invitând publicul să se scufunde într-o atmosferă unde lumina lumânărilor și puterea muzicii se contopesc pentru a crea o experiență de neuitat. Fiți parte din magia melodiilor binecunoscute ale trupelor Coldplay și Imagine Dragons aduse la viață de artiști talentați la MINA Iași, toate sub strălucirea a mii de lumânări și proiecția expoziției imersive.” MINA, Museum of Immersive New Art, este un concept unic în România care aduce împreună arta și tehnologia într-un mod inovator. Cu locații permanente în București, Galați, Cluj și Iași, și prin proiectul itinerant MINA Pop-Up, care a vizitat orașe precum Craiova și Timișoara, MINA oferă experiențe interactive și educative pentru toate vârstele, într-un mediu senzorial unic. Fiecare spațiu MINA este echipat cu tehnologie de ultimă generație și oferă o varietate de show-uri imersive, de la proiecții spectaculoase de artă clasică și contemporană până la explorări educative ale misterelor naturii și ale universului. Alte detalii se pot găsi pe site-ul https://www.minamuseum.com/.

Piese de teatru și expoziție grafică sub umbrela Undercloud București

/0 Comments/in , /by

Primul festival de teatru independent din România, UNDERCLOUD, finanțat de Primăria sectorului 1 și co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București. Împreună” 2025, a ajuns la cea de-a 18-a ediție. Spectacolele continuă după următorul program: Marți, 30 septembrie, de la ora 18:00, la Primitiv Plants, va avea loc reprezentația spectacolului lectură “Scrisori către Doti” (foto), realizat de Amalia Iorgoiu pe baza scrisorilor lui Radu Stanca, adresate soției sale Doti (Dorina Stanca). Acestea sunt unele dintre cele mai vibrante exemple de expresie a dragostei din literatura română, interpretate de actorii Alexandrina Halic și Ionuț Grama, în universul sonor realizat de Luiza Zan. În contextul strângerii de inimă provocate de catastrofa climatică și geopolitică prin care trecem, întrebarea „și, când faci un copil?” poartă încărcături emoționale și filosofice copleșitoare. Spectacolul „Baby Fever”, pe un text de Ana Turoș, regizat de Mihaela Sîrbu, abordează aceste tensiuni cu umor bine-venit, într-o „comedie serioasă” despre păreri mai mult sau mai puțin solicitate și decizii mai mult sau mai puțin imposibile. Spectacolul va avea loc pe 1 octombrie, de la ora 19:00, în Sala Iosif Naghiu a Teatrului Dramaturgilor Români. „Arta e un sacrificiu, dar deseori și o iluzie care ne poartă pe diferite drumuri. Publicul nu cunoaște toate aceste aspecte, dar prin acest spectacol ar putea să le descopere, iar acest lucru ne-ar apropia și mai mult pe unii de ceilalți – creatorii de teatru și spectatorii”, spune regizorul Alexandru P. Rusu despre spectacolul Repetiția de Seară, care va avea reprezentația în cadrul Festivalului UNDERCLOUD pe data de 2 octombrie, de la ora 19:00, tot în Sala Iosif Naghiu a Teatrului Dramaturgilor Români. Spectacolul este recomandat numai publicului cu vârsta peste 15 ani! Vineri, 3 octombrie, de la ora 19:00, va avea loc în Sala „Ion Băieșu” a Teatrului Dramaturgilor Români reprezentația spectacolului „Cavalerul inexistent”, pe un text de Sora Teodora, după Italo Calvino, în regia Ramonei Iacob, o producție a Teatrului de Artă București. În bunul spirit al lui Calvino, spectacolul este o fuziune dinamică, o adevărată cavalcadă printre referințe culturale de la commedia dell’arte la existențialism, unde întreaga distribuție, cu tot cu regizor, își meta-expun meta-căutările meta-teatrale. „Bărbatul fără cap” este un spectacol confruntațional, lucid, urmărind aspectele femeii contemporane între durere și reinventare, între autocenzură și strigăt descătușat. Este un spectacol despre multele forme ale abuzului și despre gestionarea lor, bazat pe texte de Lavinica Mitu, Angélica Liddell și Monica Stoica, în interpretarea Deei Gruber. Reprezentația din cadrul Festivalului UNDERCLOUD va avea loc în Sala Ion Băieșu a Teatrului Dramaturgilor Români, pe 4 octombrie, de la ora 20:00, acesta fiind și spectacolul final al acestei ediții. Nu în ultimul rând, Gala UNDERCLOUD va avea loc duminică, 5 octombrie, la J’ai Bistrot, în prezența întregii echipe a festivalului. Juriul celei de-a 18-a ediții a festivalului (Rodica Mandache, Aura Corbeanu, Catinca Draganescu, Silvia Dumitrache, Ioana Marchidan și Alina Epîngeac) vor decerna premiile UNDERCLOUD18, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Pe durata desfășurării festivalului, publicul se mai poate bucura de o întâlnire inedită între teatru și artele vizuale, în spațiul cafenelei Black Habit, unde va fi amplasată o expoziție de desen, grafică, pictură și fotografie, semnată de studenți ai Universității Naționale de Arte București. Expoziția reunește 18 lucrări – câte una pentru fiecare zi de festival și pentru fiecare an din viața UNDERCLOUD. Parteneri tradiționali: Raiffeisen Bank, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Danone.

Cristian Horgoș – Institutul Levantului, „cimitirul elefantului (alb din sufragerie)”

/1 Comment/in /by

Titlul nu are nicio legătură cu elefanții armatei persane a lui Darius, Persia fiind inima Levantului. Ci are legătură cu definiția DEX a „cimitirului elefanților”, și anume „o echipă alcătuită preponderent din sportivi aflați la sfârșitul carierei; echipă cu medie de vârstă ridicată”. În cazul Institutului, cârmuitorul lui pare ales pe viață.

Nu discut oportunitatea finanțării de către Statul Român al unui Institut al Levantului când poate la fel de bine ar putea bugeta un Institut al Insulelor Galapagos sau al Coastei de Fildeș.

Dar când ne uităm pe site-ul oficial al Institutului Levantului, la secțiunea comunicate de presă, găsim un fel de laudatio al activității fostului președinte Emil Constantinescu iar accentul e pus pe mai multe comunicate care evocă fostele relații ale domniei sale cu SUA, care e la rândul ei la o distanță măricică de Levant, cam cât un ocean. Dealtfel, ultimul comunicat se intitulează așa:

„Bill Clinton evocă Parteneriatul Strategic România-SUA, lansat împreună cu Emil Constantinescu, într-o scrisoare trimisă la Institutul Levant”.

Dar în primul rând sare în ochi comunicatul:

„Aberații și minciuni despre Emil Constantinescu și Institutul Levant, care nu au nicio legătură cu misiunea presei și intră sub incidența Codului Penal” care este de citit integral și începe cu fraza:

„Drept la replică în urma articolului ‘Emil Constantinescu, bugetar cu venituri «la secret». 40.000 € pe an, pensie ca fost președinte’ publicat de Newsweek România la 7 octombrie 2022. Articolul mincinos publicat de Octavia Constantinescu este o probă deasupra oricărei îndoieli a lipsei de etică și a incompetenței crase, un atac la dreptul de…”.

În 2025, un grup de parlamentari au inițiat un proiect de oprire a finanțării Institutului Levantului. Ca reacție, Emil Constantinescu, mare adept al păcii (în măsura în care a fost unul dintre aceia care, pe timpul mandatului său, a semnat pentru ca forțele aviatice NATO să folosească spațiul aerian românesc pentru a bombarda Yugoslavia de Paști – n.red., nota bene), a amenințat iarăși cu plângeri penale, după cum se poate vedea în următorul filmuleț realizat în cadrul emisiunii Observator:

Totuși, spațiul public încă abundă de articole incriminatoare, care nu au primit decizii în instanță de retragere a lor.

„Academia Română susține un proiect promovat de Emil Constantinescu și Călin Popescu Tăriceanu după ce oficial l-a făcut praf. Cum a desființat un istoric Institutul Levantului și cine pledează pentru înființarea lui.” (2017)

Articolul începe așa:

„Proiectul de lege privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură și Civilizația Levantului se află pe ordinea de zi a sedinței de marți a Comisiei pentru Cultură din Senat. […] Proiectul a fost puternic criticat de Academia Română anul trecut (2016), însă după câștigarea alegerilor de către PSD, înființarea Institutului, considerat o sinecură pentru oamenii din jurul fostului președinte Constantinescu, și-a găsit susținători inclusiv printre membrii Academiei.”

Alt articol din 2017, al Digi24, Emil Constantinescu, despre institutul „primit” de la Tăriceanu:

„Cel mai important institut pe plan mondial”.

Articolul începe așa:

„Institutul Levantului, unul dintre cele mai controversate organisme cu finanţare de la buget, nu va avea pereche nu doar în România, ci pe plan internaţional, susţine Emil Constantinescu. Fostul preşedinte a fost criticat la scenă deschisă pentru această iniţiativă pe bani publici şi cu potenţial real de a rămâne o colecţie de sinecuri”.

Alt articol, din 2021, al site-ului Europa Liberă:

„Levantul a sporit, cu bani publici, veniturile fostului președinte Emil Constantinescu”.

Articolul începe așa:

„Înființat în 2017, la inițiativa lui Emil Constantinescu, Institutul de Studii Avansate pentru Cultură și Civilizația Levantului este finanțat anual cu un milion de dolari, bani publici, din bugetul Senatului. Fostul președinte nu face cercetare doar de dragul Levantului, el a primit, cel puțin în 2020, și un salariu de secretar de stat.”

În fine, alt articol al Digi24:

„Institutul din România care promovează pacea în lume, cu salarii anuale totale de peste 500 de mii de euro. Liiceanu: Miroase a şuşanea.” (2020)

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Foto-expoziție, festival de film speologic și lucrări științifice la Casa de Cultură „Miron Pompiliu” din Ștei între 22 și 28 septembrie 2025

/0 Comments/in , /by

Casa de Cultură „Miron Pompiliu” din Ștei a găzduit expoziții de fotografie speologică, un festival de film speologic și alte evenimente în cadrul Congresului Național de Speologie, desfășurat între 22 și 28 septembrie. Astfel, timp de o săptămână, Ștei a fost transformat în capitala speologiei, adunând aici specialiști, cercetători, voluntari și sute de tineri curioși să descopere lumea subterană. Evenimentul a fost organizat de Clubul de Speologie Speodava, cu sprijinul Primăriei Ștei, al Federației Române de Speologie și al mai multor parteneri locali și naționali. Primele zile au fost dedicate copiilor și comunității s-au ținut prezentări despre flora și fauna Parcului Natural Apuseni, iar cei mici au participat la ateliere practice – unde și-au construit „propria peșteră”. Tot atunci, elevii au avut acces gratuit la vizite ghidate la Peștera Meziad și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, iar Salvamont-Salvaspeo Bihor a organizat demonstrații spectaculoase. Cu ocazia împlinirii unui semi-centenar de activitate a Clubului Speodava, s-au prezentat lucrări științifice și s-au discutat soluții pentru protejarea patrimoniului carstic. Cel mai emoționant moment al serii a fost acordarea titlului de „Speotropo­lis” orașului Ștei, de către Asociația Română pentru Educație prin Speologie – Descoperă, în parteneriat cu mai multe organizații speologice. Distincția onorează contribuția comunității la educație, cercetare și protejarea mediului natural. De notat că cercetarea din domeniul speologic nu se limitează strict la studiul carstului ci, așa cum s-a întâmplat de multe ori de-a lungul timpului, speologii au făcut descoperiri arheologice remarcabile. Bunăoară, recent pe România Culturală am publicat un articol despre desenele rupestre, de peste 35 de milenii, din Peștera Coliboaia, astfel de picturi rupestre mai fiind descoperite și în Peștera de la Cuciulat, judetul Sălaj. 

Cristian Horgoș – De ce dă istoria îndărăt?

/0 Comments/in /by

Periodic, România Culturală oferă articole despre conducători care au îmbinat patriotismul cu cultura: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Cuza Vodă (vezi foto) și lista poate continua. În ultimele opt decenii i-am avut pe „epigonii” Gheorghiu Dej, Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis și Nicușor Dan. Ce rămâne de zis despre această serie de dezamăgiri, mai puțin cei care n-au crezut în ei din prima clipă? Se spune că fiecare popor își merită conducătorii. Voi arăta la finalul acestui articol că nu sunt adeptul necondiționat al acestei afirmații. Fiindcă nu doar românii votează de-a-n pixul în ultima vreme. Peste tot în lume sunt lideri hapciupalitici. Zărghiți de toate felurile și națiile, pe toate continentele, indiferent că în democrații sau în așa numite non-democrații. Chiar am umfla articolul peste măsură dacă am pomeni numele tuturor. Până și în minunata Japoniei, premierul Shigeru Ishiba a demisionat deunăzi pentru că populația a realizat că i-a votat partidul în mod greșit. Totuși, dacă ne uităm adânc în istorie, vedem o democrație ateniană care pe lângă că a creat monumente arhitecturale de talia Acropole-ului și o artă sculpturală care uimește și încântă peste milenii, a mai reușit și să stăvilească un super-imperiu războinic precum cel al Persiei. Chiar și imperiul roman a avut o prosperă perioadă republicană. Din relatările istorice despre Civilizația Atlantidei reiese indubitabil că a fost o civilizație superioară. Venind mai încoace, Franța s-a luminat sub Ludovic Soare, India l-a avut Mahtma Ghandi, URSS l-a avut pe rusul Gorbaciov, filozoful politic Benjamin Franklin și „bibliotecarul” Thomas Jefferson s-au numărat printre părinții națiunii americane. Dar atunci ce se întâmplă în ultimii ani? De ce teoria evoluționistă a lui Darwin pare că a luat-o de-a-ndoaselea și populația Terrei pare că se prostește pe zi ce trece? Teoretic, este acces mult mai larg la educație și cultură. Deci ar trebui să evoluăm și să avem alegeri politice din ce în ce mai bune. Însă nu e așa. Potrivit DEX, polis e o formă de organizare statală în Grecia antică. Iar politica ar trebui să vină din cetate. Însă oare toată lumea vrea binele cetății? Chiar e știut că sunt organizații de „lideri” care își mențin scopurile la secret sau în deplin mister, de pildă o parte a masoneriei. A devenit o modă să fie catalogate ca și conspiraționiste vocile ce se ridică împotriva unor organizații tenebroase care manipulează masele nedorind binele umanității. Aveți dumneavoastră o explicație mai rezonabilă pentru „prosteala” căreia îi cade victimă tot mai mult omenirea? A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.