Primul festival de teatru independent din România, UNDERCLOUD, finanțat de Primăria sectorului 1 și co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului „București. Împreună” 2025, a ajuns la cea de-a 18-a ediție.

Spectacolele continuă după următorul program:

Marți, 30 septembrie, de la ora 18:00, la Primitiv Plants, va avea loc reprezentația spectacolului lectură “Scrisori către Doti” (foto), realizat de Amalia Iorgoiu pe baza scrisorilor lui Radu Stanca, adresate soției sale Doti (Dorina Stanca). Acestea sunt unele dintre cele mai vibrante exemple de expresie a dragostei din literatura română, interpretate de actorii Alexandrina Halic și Ionuț Grama, în universul sonor realizat de Luiza Zan.

În contextul strângerii de inimă provocate de catastrofa climatică și geopolitică prin care trecem, întrebarea „și, când faci un copil?” poartă încărcături emoționale și filosofice copleșitoare. Spectacolul „Baby Fever”, pe un text de Ana Turoș, regizat de Mihaela Sîrbu, abordează aceste tensiuni cu umor bine-venit, într-o „comedie serioasă” despre păreri mai mult sau mai puțin solicitate și decizii mai mult sau mai puțin imposibile. Spectacolul va avea loc pe 1 octombrie, de la ora 19:00, în Sala Iosif Naghiu a Teatrului Dramaturgilor Români.

„Arta e un sacrificiu, dar deseori și o iluzie care ne poartă pe diferite drumuri. Publicul nu cunoaște toate aceste aspecte, dar prin acest spectacol ar putea să le descopere, iar acest lucru ne-ar apropia și mai mult pe unii de ceilalți – creatorii de teatru și spectatorii”, spune regizorul Alexandru P. Rusu despre spectacolul Repetiția de Seară, care va avea reprezentația în cadrul Festivalului UNDERCLOUD pe data de 2 octombrie, de la ora 19:00, tot în Sala Iosif Naghiu a Teatrului Dramaturgilor Români. Spectacolul este recomandat numai publicului cu vârsta peste 15 ani!

Vineri, 3 octombrie, de la ora 19:00, va avea loc în Sala „Ion Băieșu” a Teatrului Dramaturgilor Români reprezentația spectacolului „Cavalerul inexistent”, pe un text de Sora Teodora, după Italo Calvino, în regia Ramonei Iacob, o producție a Teatrului de Artă București. În bunul spirit al lui Calvino, spectacolul este o fuziune dinamică, o adevărată cavalcadă printre referințe culturale de la commedia dell’arte la existențialism, unde întreaga distribuție, cu tot cu regizor, își meta-expun meta-căutările meta-teatrale.

„Bărbatul fără cap” este un spectacol confruntațional, lucid, urmărind aspectele femeii contemporane între durere și reinventare, între autocenzură și strigăt descătușat. Este un spectacol despre multele forme ale abuzului și despre gestionarea lor, bazat pe texte de Lavinica Mitu, Angélica Liddell și Monica Stoica, în interpretarea Deei Gruber. Reprezentația din cadrul Festivalului UNDERCLOUD va avea loc în Sala Ion Băieșu a Teatrului Dramaturgilor Români, pe 4 octombrie, de la ora 20:00, acesta fiind și spectacolul final al acestei ediții.

Nu în ultimul rând, Gala UNDERCLOUD va avea loc duminică, 5 octombrie, la J’ai Bistrot, în prezența întregii echipe a festivalului. Juriul celei de-a 18-a ediții a festivalului (Rodica Mandache, Aura Corbeanu, Catinca Draganescu, Silvia Dumitrache, Ioana Marchidan și Alina Epîngeac) vor decerna premiile UNDERCLOUD18, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Pe durata desfășurării festivalului, publicul se mai poate bucura de o întâlnire inedită între teatru și artele vizuale, în spațiul cafenelei Black Habit, unde va fi amplasată o expoziție de desen, grafică, pictură și fotografie, semnată de studenți ai Universității Naționale de Arte București. Expoziția reunește 18 lucrări – câte una pentru fiecare zi de festival și pentru fiecare an din viața UNDERCLOUD.

Parteneri tradiționali: Raiffeisen Bank, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Danone.

Bucharest Best Comedy Film 2025 dă start votului publicului pentru  desemnarea titlului „Cea mai bună comedie românească a tuturor timpurilor!” Votează aici!

Zece titluri de referință care au adus zâmbete de-a lungul generaţiilor au fost selectate pe baza voturilor exprimate de 100 de specialiști din domeniul artelor spectacolului, iar acum a venit rândul spectatorilor să îşi aleagă producţia preferată din lista comediilor românești care au făcut istorie pe marele ecran:

• Nea Mărin miliardar (regia Sergiu Nicolaescu, 1979)
• Filantropica (regia Nae Caranfil, 2002)
• Seria BD (regia Mircea Drăgan, 1970–1971)
• Operațiunea Monstrul (regia Manole Marcus, 1976)
• Astă seară dansăm în familie (regia Geo Saizescu, 1972)
• Două lozuri (regia Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi, 1957)
• De ce trag clopotele, Mitică? (regia Lucian Pintilie, 1981/1990)
• Cuibul de viespi (regia Horea Popescu, 1987)
• Secretul lui Bachus (regia Geo Saizescu, 1984)
• Telegrame (regia Gheorghe Naghi și Aurel Miheleș, 1959)

Toate filmele se vizionează pe Prima Comedy şi Cinemaraton în cadrul Bucharest Best Comedy Film 2025.

Bucharest Best Comedy Film, festival destinat filmului de comedie şi ajuns la a şaptea ediţie,  propune publicului trei secţiuni inovatoare: sub egida „Cel mai bun film de comedie Românesc” publicul va viziona cele mai populare comedii autohtone ale tuturor timpurilor, într-o campanie specială derulată în parteneriat cu Cinemaraton şi Prima Comedy. Cele 10 super producţii vor fi alese şi ierarhizate de 100 de nume de referinţă din cinematografia şi teatrul românesc. Rezultatele vor fi centralizate şi vor intra în Bucharest Best Comedy Film Festival – sărbătoarea umorului românesc și a moștenirii cinematografice care ne-a făcut să râdem de-a lungul generațiilor. Toate filmele de comedie româneşti se văd la Cinemaraton şi Prima Comedy.

Enea Dabija, fondator şi producător Best Comedy Film Festival 2025 spune:

„Festivalul propune în premieră o incursiune printr-un ‘best of’ al genului comic din România, într-un demers unic, în care două dintre posturile dedicate filmului și comediei de calitate, Cinemaraton și Prima Comedy, aduc un omagiu celor mai îndrăgite producții comice autohtone.”

Teatrul Național Aureliu Manea  Turda a scris un nou capitol al proiectului Romanian Stories, printr-o serie de evenimente dedicate comunității de români din Atena. Desfășurată în perioada 18–22 septembrie 2025, cofinanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu suma de 100.000 lei, ediția de anul acesta a reunit peste 300 de români care au răspuns cu entuziasm întâlnirii cu teatrul, confirmând încă o dată dorința publicului din Antena de a rămâne conectat la cultura românească.

Programul a inclus două ateliere de storytelling, structurate pe categorii de vârstă, dedicate copiilor români din diaspora. Cei mici, cu vârste între 3 și 5 ani, au participat la un atelier coordonat de regizoarea Luana Hagiu, în timp ce copiii mai mari, între 6 și 12 ani, au fost îndrumați de actorii Miky Paicu și Valentin Oncu. Prin jocuri teatrale, exerciții de grup și exerciții narative, participanții au descoperit structurile de bază ale poveștilor și au fost încurajați să își creeze propriile narațiuni în limba română. Aceste activități au contribuit la consolidarea limbii materne și la păstrarea legăturii cu tradiția culturală românească, oferindu-le copiilor o experiență educativă și artistică memorabilă.

Previous Next

Momentul cel mai așteptat al proiectului a fost spectacolul „Soacra cu trei nurori” după texte de Ion Creangă și de Mihai Eminescu, parte din ansamblul teatral Prostia omenească. Teatrului Național Aureliu Manea Turda a adus în fața publicului o reinterpretare actuală a unei poveștii clasice, printr-un limbaj artistic complex ce a îmbinat musicalul, coregrafia și colajul de texte. Prin umor, ironie și comic de situație, spectacolul a explorat valori fundamentale ale identității culturale românești reușind să emoționeze și să aducă împreună generații diferite ale publicului român din Atena.

Romanian Stories – The New Chapter demonstrează potențialul teatrului de a funcționa ca punte între România și diaspora, contribuind la păstrarea și afirmarea identității culturale și lingvistice a românilor din străinătate. Prin spectacole și ateliere, Teatrul Național „Aureliu Manea” Turda își reafirmă și de această dată angajamentul său față de comunitățile românești din diaspora și față de promovarea culturii naționale în afara granițelor țării.

Romanian Stories – The New Chapter, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Parteneri principali: Asociația Interculturală Româno-Elenă DACIA Grecia, Școala de Limba Română, Cultură și Civilizație DACIA. Cu sprijinul Ambasadei României în Republica Elenă.

Sâmbătă seara, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), publicul a asistat la un eveniment cu totul special: lansarea volumului „Read and Ride to El Fin del Mundo”, semnat de Gabriel Bota și Rudolf Nyari, apărut la Editura Limex. Evenimentul a făcut parte din seria Întâlnirile FICT: Despre Motivație și Curaj – Povești de la capătul lumii și i-a avut ca invitați pe cei doi autori, alături de Ionuț Radu, directorul editurii.

Aventuri care unesc lectura și sportul

Proiectul „Read & Ride” a început în 2017, când Gabriel Bota, directorul FICT, a pedalat 5.000 de kilometri prin 10 țări europene – Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Olanda, Belgia, Franța și Spania – citind 10 cărți și vizitând câte un scriitor celebru în fiecare țară. Bohumil Hrabal la Praga, Thomas Mann la Lübeck, Flaubert la Rouen sau Jules Verne la Nantes sunt doar câteva dintre reperele acestei călătorii literare pe două roți.

În 2022, proiectul a continuat într-o formulă de echipă, alături de Rudolf Nyari. Cei doi au pedalat până la Cercul Arctic, într-o cursă contra-cronometru cu start în Helsinki și final în Insula Svalbard. Sloganul a fost simplu și convingător: „2 biciclete, 2 cărți, 2 cititori”.

Până la capătul lumii

În 2024, aventura a atins apogeul: cei doi clujeni au pornit pe Carretera Austral, drumul spectaculos și dificil care străbate Țara de Foc, până la Capul Horn – cel mai sudic punct al Americii de Sud, „la capătul lumii”, chiar deasupra Antarcticii. Au traversat de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, din Punta Arenas până la Ushuaia, de la Strâmtoarea lui Magellan la Canalul Beagle.

„Am cedat de multe ori din punct de vedere fizic. Dar de fiecare dată ne-am ridicat și am mers mai departe. Dacă unul dintre noi avea un dubiu, era suficient să ne aruncăm o privire și înțelegeam că se poate”, a mărturisit Rudolf Nyari.

Previous Next

O carte care vibrează

Povestea acestei expediții a fost transpusă într-un volum ce depășește granițele unui simplu jurnal de călătorie.

„Cartea aceasta nu e doar un jurnal de călătorie. Când am citit manuscrisul am rămas pur și simplu uimit de ceea ce au făcut. Nu doar din perspectiva călătoriei, a ideii, ci din perspectiva a ceea ce transmite această carte. Cartea vibrează. Vibrează pentru că în ea sunt mesaje, mesaje de transmis mai departe tuturor. E ceva fabulos. Rar mi s-a dat în viață, deși citesc foarte multe cărți, să mă acapareze așa, să mă uimească, să mă descompună și recompună. Dacă citiți până la capăt, veți vedea că nu este doar o poveste, este un manifest, un îndemn”, a zis Ionuț Radu, directorul Editurii Limex.

Autorii recunosc că nu plănuiseră să scrie această carte:

„Nu am avut intenția să scriem o carte, dar dl. Ionuț Radu ne-a îndemnat să punem povestea pe hârtie. Am decis să scriem totul așa cum s-a întâmplat – fie bine, fie rău – pentru ca oamenii să fie inspirați cu adevărat”, a spus Gabriel Bota.

Un mesaj lăsat la Ushuaia

Aventura s-a încheiat simbolic, când cei doi au lăsat un exemplar princeps al cărții „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, donat de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, într-o bibliotecă din Ushuaia, cel mai sudic oraș din lume și un altul  pe Insula Capul Horn.

„Ne-am dat seama că ne-am îndeplinit misiunea. Am lăsat acolo o carte scrisă în limba română, o parte din noi și o parte din cultura românească. Acum, la capătul lumii, există o carte românească”, au povestit autorii.

Curaj, prietenie și solidaritate

Dincolo de performanța fizică, cei doi au subliniat frumusețea întâlnirilor cu oamenii de pe drum: zâmbete, mese împărtășite, o cană de ceai cald oferită de necunoscuți. „Într-o lume nebună, virtuală, am vrut să facem o altfel de nebunie: să fim așa cum suntem, să ne trăim visele și să avem curajul să mergem mai departe”, a spus Rudolf Nyari.

Lansarea volumului „Read and Ride to El Fin del Mundo” la FICT a fost, astfel, nu doar o celebrare a unei expediții spectaculoase, ci și un moment de reflecție asupra curajului, prieteniei și forței literaturii de a ajunge până la marginile lumii.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

Anul acesta, Capitala Tineretului din România este orașul Vaslui, sub conceptul #întinerEȘTI, ce are la bază programul ACCED, structurat pe cinci direcții tematice: Cultură, Antreprenoriat, Civico-politic, Ecologie și Digitalizare.

Candidatura celor patru orașe pentru 2027 reflectă angajamentul acestora față de tineri, dorința de a marca un an de referință pentru dezvoltarea sectorului de tineret și culturalizarea orașului prin participarea reală a tinerilor în comunitate.

„Faptul că patru orașe au ales să candideze arată nu doar dorința lor de a purta titlul de ‘Capitală a Tineretului din România’, ci mai ales angajamentul de a investi în tineri și de a le oferi un loc central în viața comunității. Este un semn că administrațiile locale înțeleg că viitorul se construiește prin și împreună cu tineri. La urma urmei, totul ține de a crea condițiile prin care tinerii, prin autonomia și capacitatea lor de acțiune, devin chiar ei formatorii noului țesut urban”, declară András Farkas, coordonator proces de selecție al programului „Capitala Tineretului din România”.

După încheierea rundei I (15 iulie – 15 septembrie 2025), în care orașele din România, indiferent de mărime sau regiune, au putut să își depună candidatura pentru titlul „Capitala Tineretului din România în anul 2027”, urmează evaluarea, runda I, a candidaturilor depuse: 16-29 septembrie; runda II, prezentarea candidaturilor finaliste în fața juriului: 21 octombrie, București; anunțarea câștigătorului titlului „Capitala Tineretului din România 2027” în 25 octombrie 2025.

Pe baza evaluării din runda I, juriul va selecta cel mult trei orașe finaliste. Lista acestora va fi publicată în data de 1 octombrie, iar finaliștii vor fi invitați să susțină candidatura în fața juriului, în cadrul unei sesiuni live organizată la București, pe 21 octombrie. Orașul câștigător, care va purta titlul „Capitala Tineretului din România” în anul 2027, va fi anunțat la Vaslui, în data de 25 octombrie, în cadrul ediției a X-a a Summitului Tinerilor.

Anul acesta, juriul este format din 25 de personalități, care provin din sectorul public, privat și neguvernamental, persoane cu experiență în domeniul tineretului, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european.

Beneficiile câștigării titlului

Programul național „Capitala Tineretului din România” oferă un cadru concret pentru dezvoltarea și implementarea unui program local de tineret, construit împreună cu tinerii și centrat pe participare, inovație și co-creare. Orașul câștigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro oferit de BCR, va găzdui Summitul Tinerilor 2027 și va beneficia de sprijin în atragerea de noi resurse, crearea de parteneriate și oportunități de creștere. De asemenea, va avea acces la expertiză și mentorat din partea organizatorilor și a foștilor deținători ai titlului.

Programul „Capitala Tineretului din România” este susținut de către Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și BCR.

Noaptea Muzeelor, arte vizuale și anti-consumism în „capitala” Vaslui

Iată câteva din activitățile derulate de Vaslui ca și Capitală a Tineretului:

• „Voce – de la cuvinte la campioni!” – un eveniment de public speaking care a încurajat exprimarea liberă și clară a ideilor în rândul tinerilor.
• TINFEST.eu – două zile dedicate artelor performative și vizuale, cu participarea activă a tinerilor vasluieni.
• Dance Battle în Parcul Copou, organizat cu ocazia deschiderii Centrului de Tineret, a adus împreună pasionații de dans din oraș.
• Escape Room @ Noaptea Muzeelor – o inițiativă inovatoare, cu peste 60 de echipe participante, ce a combinat cultura, aventura și lucrul în echipă.
• Conferința „Conversații sincere despre consum”, susținută de Cătălin Țone, a deschis o discuție importantă despre prevenție și educație civică.
• Open Camp Vaslui – un eveniment de referință în zona de formare și cultură tânără.
• Serile Filmului Românesc – ediție locală în luna august.
• VasluiMUN – simulare de tip Model United Nations.
• FestivalYA – ediție locală a unui eveniment cultural consacrat.
• Arena Tinerilor Antreprenori – în luna noiembrie.
• Summitul Tinerilor X – ediție aniversară, 22-26 octombrie.